ALDE

PNL și ALDE au încheiat protocolul de fuziune.

Florin Cîțu, președintele PNL, și Daniel Olteanu, președintele ALDE, au semnat protocolul de fuziune dintre cele două partide, arată un comunicat de presă. În baza protocolului agreat de cele două formațiuni politice, în structurile de conducere actuale ale PNL vor fi cooptați, la nivel central, județean și local, reprezentanți ai ALDE, arată sursa citată.

“PNL și-a asumat de la bun început rolul de partid integrator al Dreptei. Acesta este şi motivul pentru care am demarat dialogul politic cu ALDE. Viziunile celor două partide s-au armonizat pe parcursul discuțiilor, am stabilit obiectivele comune și am definitivat un parcurs procedural. Fuziunea dintre PNL și ALDE are în vedere stabilizarea post-criză și dezvoltarea României, prin punerea în aplicare a măsurilor liberale pe care le așteaptă românii, în primul rând în domeniul economic. Perioada extrem de dificilă pe care o traversează societatea românească după criza Coronavirus și în condițiile războiului din Ucraina, obligă la colaborare toate forțele politice responsabile din România.”, a declarat președintele PNL, Florin Cîțu, la semnarea protocolului de fuziune.

”Acum ori niciodată”
”Ne-am întors în PNL, iar asta înseamnă nu doar o armonizare a structurilor din teritoriu, acolo unde cei peste 1.000 aleși locali pe care îi avem vor lucra pentru comunitățile lor, umăr la umăr cu colegii din PNL, ci mai ales o soluție pe termen lung pentru România. Ținem foarte mult să punem în aplicare acele măsuri și teme care configurează o viziune liberală, corectă și coezivă, de dezvoltare a țării, fără a lăsa în urmă nicio comunitate, oricât de îndepărtată ar fi de Capitală sau de marile orașe. Mă refer aici, în primul rând, la reducerea reală a decalajelor de dezvoltare între regiuni, prin asumarea unor investiții devenite obligatorii în proiecte majore de infrastructură, nu numai de transport. Revenim acasă cu buna-credință a liberalilor care nu dau înapoi în momente critice pentru România, atunci când unii cred că a fi patriot se rezumă la a critica și a desființa totul, dar de pe margine. E o situație de `acum ori niciodată`, care cere colaborare din partea tuturor forțelor politice. Strângem rândurile cu atât mai mult, în momente în care România are nevoie de unitate!”, a spus președintele ALDE, Daniel Olteanu.

Sursa: dcnews.ro

În toiul negocierilor PNL cu ALDE, partid care l-a avut ca președinte pe Călin Popescu Tăriceanu și care a fost la guvernare cu PSD, Ionel Petre, Dambovita, vicepreședinte ALDE la nivel national, şi-a anunțat demisia din partid.

Partidul Alianta Liberalilor si Democratilor – ALDE, a mai pierdut un membru marcant al partidului. Ionel Petre (Dâmbovița) vicepreședintele la nivel national şi-a anunţat demisia din partid.

În comunicat, fostul lider şi-a arătat nemulțumirile dar şi aprecierile faţă de colegi mulțumindu-le din suflet tuturor oamenilor de ispravă din ALDE.

Ionel Petre: „A venit momentul să, Mulțumesc, ALDE! Spun răspicat că pentru mine a fost un drum extraordinar, dar astăzi demisionez din funcția de vicepreședinte ALDE, dar și din partid. Am fost onorat să reprezint acest partid și sper că am făcut-o cu onoare! Am candidat alături de ALDE și președintele C.P. Tariceanu pentru Senatul României, dar am candidat și pentru președinția Consiliului Județean Dâmbovița. Colegilor din filialele județene, oamenilor de ispravă cunoscuți prin intermediul ALDE, fiecărui membru și simpatizant le mulțumesc din toată inima pentru că am putut să le fiu alături, ei au fost sufletul ALDE! Mulțumesc si celor care ne-au votat de-a lungul timpului. Fiecare secundă petrecută alături de acești oameni este neprețuită!”, a arătat fostul lider în comunicat.

Ce l-a nemulțumit pe liderul ALDE
Şi continuă cu partea de nemulțumiri faţă de negocierile ALDE cu PNL: Acum însă se discută în termeni pe care nu îi mai recunosc ca fiindu-mi onoranți politic. Se discută mult despre o fuziune și despre funcții pe care unii colegi ar putea să le primească în urma negocierilor cu PNL. În opinia mea, cuvântul atât de mult vehiculat, ”negociere”, este cel mai nepotrivit cuvânt în momentul de față. El era potrivit când guvernarea PSD a fost schimbată cu ajutorul ALDE, iar atitudinea celor de la PNL față de noi este bine cunoscută; acum cuvântul potrivit ar fi … milă.

Resping categoric acest mod de a face politică. Faptele mele și munca depusă nu pot fi miluite politic. Amintesc faptul am demisionat din funcția de Subsecretar de Stat în Guvernul Dăncilă fără ezitare. Am argumentat public fiecare decizie și am sancționat fiecare derapaj. Acesta a fost proba caracterului meu în politică”, a mai relatat Ionel Petre.

Sunt recunoscător pentru culoarul politic pe care ALDE mi l-a pus la dispoziție, pentru oportunitatea de a îmi face cunoscute opiniile. M-am implicat fără rețineri asumându-mi toate riscurile și sacrificiile pe care trebuia să le fac: muncă, timpul petrecut departe de familie, sacrificiul profesional.

Ionel Petre spune că nu are regrete: Mi-am asumat proiectul
Am cunoscut și bucuria succesului dar și dezamăgirea dură a eșecului la limită. In fiecare campanie electorală am încercat să asigur doza maxima de motivare, am fost alături de colegi în sate, pe ulițe sau în curțile oamenilor, am fost în piețe, am fost în târguri, am organizat conferințe de presă, am participat la dezbateri și emisiuni televizate local și national. Mi-am asumat proiectul #reformă care prevedea propuneri concrete în domeniul educației, sănătății, mediului, în domeniul administrativ, legislativ și al protecției sociale.

Mulțumesc pentru fiecare mână strânsă, pentru fiecare încurajare, pentru fiecare sfat și pentru criticile primite.
Urez succes tuturor colegilor de bună credință, a celor care își asumă rolul de a fi adesea criticați pentru opiniile lor numai din dorința de a-și aduce contribuția de cetățeni activi la viața comunității, a transmis Ionel Petre printr-un comunicat.

Sursa: evz.ro

Lovitură importantă dată de Partidul Naţional Liberal! Partidul va fuziona cu altă formaţiune politică, dacă negocierile ce vor începe acum vor fi duse la bun sfârşit. Despre ce partid este vorba, mai exact?

Este anunţul momentului din partea Partidului Naţional Liberal! Acest partid doreşte să fuzioneze cu ALDE.

Fuzionează PNL şi ALDE? Comisia de negociere e deja stabilită
Ionuț Stroe, purtătorul de cuvânt al PNL, a confirmat faptul că liberalii vor începe negocierile cu ALDE în vederea fuziunii celor două formaţiuni politice.

PNL și-a asumat “rolul de partid integrator al dreptei”, a precizat Stroe. Comisia de negociere a liberalilor a fost deja stabilită, a mai precizat purtătorul de cuvânt al liberalilor.

“S-a stabilit în ședința BPN componența comisiei de negociere cu ALDE în vederea fuziunii. Noi, PNL, am asumat de la bun început rolul de partid integrator al dreptei. Ăsta e și motivul pentru care începem demersuri de dialog, dialog politic, cu ALDE”, a declarat, marţi, Ionuț Stroe, potrivit Stiripesurse.ro.

Cine va conduce delegaţia liberalilor?
Dan Vîlceanu, secretar general al PNL şi ministru al Investiţiilor şi Proiectelor Europene, va conduce comisia de negociere a PNL.

Anunțul serii de la Alexandru Rafila. Se întâmplă chiar acum în România
“Comisia are în componență, alături de secretarul general, Dan Vîlceanu, pe Rareș Bogdan, Iulian Dumitrescu, Toma Petcu, Hubert Thuima și Gheorghe Falcă”, a mai precizat Ionuț Stroe.

Liberalul a vorbit şi despre Călin Popescu-Tăriceanu, fondatorul ALDE şi fost preşedinte al PNL între octombrie 2004 şi martie 2009. Din câte ştie, Tăriceanu nu se mai află într-o poziţie de conducere la nivelul ALDE, a precizat Ionuț Stroe.

În altă ordine de idei, referitor la negocierile cu PMP privind o eventuală fuziune, purtătorul de cuvânt al PNL a declarat că “există un progres evident al discuțiilor”.

“Probabil că în curând vom avea și decizii în acest sens”, a adăugat Ionuț Stroe.

Sursa: capital.ro

Eurodeputatul olandez Hans van Baalen, preşedintele partidului Alianţa Liberalilor şi Democraţilor pentru Europa (ALDE), a decedat în urma unei maladii, la vârsta de 60 de ani, a declarat un purtător de cuvânt al familiei pentru agenţia de presă olandeză ANP, preluată de France Presse.

‘Hans van Baalen a decedat într-un spital din Rotterdam după o scurtă maladie’, a relatat ANP, citându-l pe purtătorul de cuvânt.
Van Baalen era membru în Parlamentul European de 10 ani şi preşedinte al ALDE din 2015. Anterior fusese deputat în parlamentul olandez între 1999-2002 şi 2003-2009.

Era specializat în probleme de securitate, apărare şi afaceri externe.

Van Baalen era o figură importantă a formaţiunii de centru-dreapta VVD (Partidul popular pentru libertate şi democraţie) a premierului olandez Mark Rutte, care s-a declarat ‘afectat’ de dispariţia colegului său.

‘Lucram împreună din 1993. Hans a jucat un rol decisiv în creşterea enormă a grupului liberal în Parlamentul European. Am preţuit prietenia noastră’, a scris Rutte pe Twitter.

‘Profund întristat să aflu despre decesul lui Hans van Baalen. O zi tristă pentru partidul ALDE pe care îl conducea cu angajament şi devotament’, a transmis Charles Michel, preşedintele Consiliului European.

La rândul său, Dacian Cioloş, preşedintele grupului Renew Europe (centrişti şi liberali) din PE, s-a declarat pe Twitter ‘şocat de decesul tragic’ al lui Van Baalen.

‘Hans conducea mişcarea liberală ‘în Europa şi ‘va lipsi întregii familii liberale’, a afirmat Cioloş.

Hans Van Baalen a fost între 2009-2014 şi preşedinte al Liberal International, federaţia care îi reuneşte pe liberalii din toată lumea.

Sursa: stiripesurse.ro

Cutremur puternic în politica din România! S-a decis ruperea alianţei constituite chiar înaintea alegerilor parlamentare din decembrie anul trecut. Decizia este definitivă.

Cutremur puternic în politica din România! S-a decis ruperea alianţei constituite chiar înaintea alegerilor parlamentare din decembrie anul trecut. Decizia este definitivă.

Anunţul momentului în România
Este anunţul momentului în politica din România. Cei de la ProRomânia au ofiliazat totul. Biroul Executiv al Pro România a anunţat marţi că a decis convocarea Congresului Naţional Extraordinar pe 26 februarie pentru întreruperea demersurilor de fuziune cu ALDE.

ALDE şi ProRomânia nu mai fuzionează
Biroul Executiv al Pro România s-a reunit pentru a discuta raportul Grupului de lucru cu privire la fuziunea cu ALDE.

Conform concluziilor prezentate în urma discuţiilor cu reprezentanţii ALDE, Biroul Executiv al Pro România a decis convocarea congresului.

“Acceptând şi respectând diferenţele doctrinare şi de viziune, Pro România şi ALDE se vor concentra să reprezinte cât mai fidel interesul electoratului propriu.

Cele două partide îşi vor continua eforturile şi lupta pentru apărarea celor loviţi deopotrivă de criză şi de actuala guvernare. Congresul Naţional Extraordinar al Pro România va avea loc pe data de 26 februarie, începând cu ora 15,00, şi se va desfăşura online, pentru respectarea măsurilor de siguranţă în contextul pandemiei.

Ordinea de zi şi alte informaţii relevante vor fi comunicate ulterior”, se precizează într-un comunicat de presă al Pro România.

ALDE şi ProRomânia au candidat împreună, sub forma unei alianţe, la alegerile din decembrie 2020. Alianţa nu a trecut însă pragul electoral. În acest moment, Victor Ponta este şeful ProRomânia, iar Călin Popescu Tăriceanu cel al ALDE.

ALDE a luat aceeaşi decizie
Delegația Permanentă Națională a ALDE, întrunită în data de 26 ianuarie a.c., a decis convocarea în data de 26 februarie 2021 a Congresului Extraordinar al partidului pentru denunțarea protocolului de fuziune cu PRO România și întreruperea demersurilor de fuziune dintre cele două formațiuni politice.

Diferențele de viziune cu privire la viitorul comun au făcut ca reprezentanții ALDE, reuniți în cadrul Delegației Permanente, să adopte această decizie. ALDE și PRO România vor continua să reprezinte în continuare interesele electoratului propriu.

ALDE va continua să apere drepturile și libertățile cetățenilor, reprezentând interesele clasei de mijloc, ale acelora care lucrează în serviciul public, ale întreprinzătorilor din toate sectoarele economiei, ale practicienilor profesiilor liberale, ale românilor pentru care libertatea individuală este pusă cu adevărat în valoare prin asumarea activă a responsabilității pentru propriul destin, pentru soarta comunității și prosperitatea națiunii.

Congresul Extraordinar al Partidului Alianța Liberalilor și Democraților-ALDE va avea loc în data de 26 februarie 2021, ora 15:00, și se va desfășura prin sistem de videoconferință, având în vedere măsurile de restricție privind organizarea evenimentelor în contextul stării de alertă și al pandemiei.

Sursa: capital.ro

PSD, ALDE și UDMR vor ca data alegerilor parlamentare să fie stabilită de Parlament, și nu de Guvern cum prevede legislația actuală. Un proiect de lege în acest sens a fost depus sub semnătura lui Marcel Ciolacu (PSD), Călin Popescu Tăriceanu (ALDE) și Cseke Attila (UDMR) care cer adoptarea în procedură de urgență, relatează HotNews.ro.

În expunerea de motive, inițiatorii explică cum, potrivit legii, data alegerilor poate fi stabilită între 6 decembrie 2020 și 15 martie 2021, lăsând Guvernului „o marjă largă de apreciere”.

„Or, in contextul actual, data fiind importanța datei alegerilor pentru desfășurarea întregului proces electoral, se impune cu atât mai mult ca Parlamentul să rețină această competență, urmând ca prin derogare de la prevederile art. 6 alin. (2) din Legea nr. 208/2015, cu modificările și completările ulterioare, să stabilească, prin lege organică, data alegerilor pentru Senat și Camera Deputaților. Un argument în plus este acela că potrivit Legii nr. 84/2020, mandatele autorităților locale vor expira în data de 1 noiembrie 2020. Intrucât alegerile locale trebuie să se desfașoare înaintea datei de 1 noiembrie 2020, rezultă ca perioada electorala aferenta alegerilor locale se va suprapune cu cea aferentă alegerilor parlamentare, ceea ce va genera dificultății pentru autoritalile însărcinate cu organizarea scrutinelor, precum și o posibilă stare de confuzie în rândul electoratului”, se arată în expunerea de motive a proiectului de lege.

ALDE, partidul condus de Călin Popescu Tăriceanu, echivalează declarația premierului Ludovic Orban privind „starea de alertă maximă” cu „amenzi cu nemiluita”, în contextul în care „Guvernul Orban revine în forță după 3 zile în care a fost o brambureală totală.”

„Starea de alertă maximă = amenzi cu nemiluita?

După ce au creat haos în România prin întârzierea pregătirii pentru trecerea la starea de alertă, Guvernul Orban revine în forță după 3 zile în care a fost o brambureală totală și ne anunță STAREA DE ALERTĂ MAXIMĂ!

Ce înseamnă asta? De unde au mai scos și năzbâtia asta? E vreun program pilot gândit noaptea târziu la Cotroceni?

Acum, după 3 zile în care autoritățile nu au știut să gestioneze situația la ce ar trebui să ne așteptăm? Iar la amenzi cu carul?

#NuNeMaiFacemBine”, se arată pe pagina de Facebook a ALDE.

Rareş Bogdan S-A DEZLANTUIT:

Rareş Bogdan, care a vorbit recent despre planul PNL privind alegerile anticipate şi despre o eventuală demisie a Guvernului, este atacat foarte dur de către Varujan Vosganian, vicepresedintele ALDE.

Acesta critică dur o afirmaţie recentă a lui Rareş Bogdan, europarlamentar şi prim-vicepreşedinte PNL, care spunea că Guvernul condus de Ludovic Orban va demisiona în luna februarie.

Rareş Bogdan “vorbeşte prea mult […] dacă ne luăm după el, noi, ceilalți, jucăm într-un film cu proști”, scrie Vosganian, într-o postare pe pagina sa de socializare. Liderului ALDE i se pare fantastic că a fost acceptată angajarea răspunderii pe buget a unui Guvern care ar urma să demisioneze în două luni de zile.

“Înainte de a spune dacă Rareș Bogdan vorbește bine sau rău, să convenim că vorbește prea mult. Deunăzi, Rareș Bogdan a anunțat că premierul Ludovic Orban va demisiona în luna februarie. Cu alte cuvinte, dacă ne luăm după el, noi, ceilalți, jucăm într-un film cu proști. Am acceptat angajarea răspunderii pentru bugetul pe un an al unui Guvern care intenționează să demisioneze peste două luni. Tare, nu?”, este mesajul integral postat de Varujan Vosganian pe Facebook.

Rareş Bogdan: Alegeri anticipate, cel târziu în luna aprilie

Rareş Bogdan spunea recent, pentru Digi24, că alegerile anticipate se vor desfăşura cel târziu în luna aprilie, iar liberalii poartă negocieri cu partidele parlamentare pe această temă, pentru a se obţine toate voturile necesare în Parlament.

„Noi vom folosi toate mijloacele constituţionale pentru a genera alegeri anticipate. Este obligaţia noastră. Este o cerinţă a alegătorilor noştri. Acest demers este susţinut de USR, UDMR şi PMP. Ne aşteptăm ca cei care au sprijinit investirea Guvernului Orban, din 23 de parlamentari ALDE, să susţină demersul nostru. […] Este normal să ne dorim o majoritate formată din două sau trei forţe politice, din care vioara întâi să fie PNL şi un Guvern condus de Ludovic Orban. Veţi vedea că avem toţi paşii pregătiţi. Lunile februarie, martie vor fi extrem de interesante. Cel târziu în aprilie vom avea alegeri anticipate”, spunea prim-vicepreşedintele PNL.

O propunere legislativă pentru prevenirea şi combaterea „antiţigănismului” a trecut tacit luni de Senat, prin împlinirea termenului pentru dezbatere şi adoptare în prima cameră sesizată. Consiliul Legislativ a atras atenția, în avizul favorabil emis, că „antițigănismul” este definit, în proiect, similar cu antisemitismul, care are la bază realități istorice specifice, clar determinate.

Conform proiectului, „prin antiţigănism se înţelege atât percepţia referitoare la romi exprimată ca ură împotriva acestora, cât şi manifestările verbale sau fizice motivate de ură împotriva romilor, îndreptate împotriva romilor ori a proprietăţilor acestora, împotriva instituţiilor/ONG-urilor, liderilor comunităţilor rome sau lăcaşurilor lor de cult, tradiţiilor şi limbii romani”.

Consiliul Legislativ a mai precizat că prevederi din proiect dublează reglementări din Ordonanța de urgență a Guvemului nr.31/2002 privind interzicerea organizațiilor, simbolurilor și faptelor cu caracter fascist, legionar,
rasist sau xenofob și a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârșirea unor infracțiuni de genocid contra umanității și de crime de război.

Consiliul Economic și Social a dat un aviz negativ, apreciind că „măsurile propuse în cadrul inițiativei legislative creează o situație de discriminare pozitivă”, că se ajunge la suprareglementare, fiind în vigoare OUG 31/2002 și că nu este dezirabil ca în cuprinsul unei legi să fie folosiți termeni peiorativi.

Comisiile juridică și pentru drepturile omului din Senat au adoptat un raport comun de respingere a inițiativei legislative.

Proiectul este iniţiat de parlamentari ai minorităţilor naţionale, dar și de la PSD, UDMR, ALDE, PMP. Și Nicușor Dan se află între inițiatori.

Proiectul prevede pedepse cuprinse între 3 luni şi 10 ani pentru cei care promovează, în public, idei, concepţii sau doctrine antiţigăniste, pentru distribuirea sau punerea la dispoziţia publicului de materiale din aceeaşi categorie sau iniţierea sau constituirea unei organizaţii cu caracter antiţigănist, aderarea sau sprijinirea, sub orice formă, la un astfel de grup.

Nu constituie infracţiune dacă fapta este săvârşită în interesul artei sau ştiinţei, cercetării ori educaţiei sau în scopul dezbaterii unor aspecte de interes public, prevede proiectul.

Totodată, nu se pedepsesc persoanele care au comis faptele menţionate, dacă denunţă autorităţilor existenţa organizaţiei, înainte ca aceasta să fi fost descoperită şi să fi început săvârşirea vreuneia dintre infracţiunile care intră în scopul grupului.

Prin organizaţie cu caracter antiţigănist se înţelege orice grup format din trei sau mai multe persoane care îşi desfăşoară activitatea temporar sau permanent în scopul promovării ideilor, concepţiilor sau doctrinelor antiţigăniste.

Sunt considerate simboluri antiţigăniste drapelele, emblemele, insignele, uniformele, sloganurile, formulele de salut, precum şi orice alte asemenea însemne care transmit idei, concepţii sau doctrine care promovează antiţigănismul.

În categoria materialelor antiţigăniste intră imagini, mesaje text, conţinut audio-video, precum şi orice alte asemenea reprezentări, care transmit idei, concepţii sau doctrine care promovează antiţigănismul.

Legea este organică, iar Camera Deputaţilor este for decizional.

Surpriză totală în ceea ce privește candidatul pe care ALDE îl susține pentru turul doi la alegerile prezidențiale. Care este părerea liberal-democraților despre cei doi candidați ajunși în turul doi, în lupta pentru Palatul Cotroceni.

Vicepreședintele ALDE a anunțat pe pagina sa de Facebook cum stă situația în privința candidaților din turul doi al alegerile prezidențiale. Varujan Vosganian consideră că Viorica Dăncilă nu se califică pentru funcția de președinte iar Klaus Iohannis se descalifică din această poziție.

„În ce privește turul final al calificărilor pentru funcția de președinte, iată care este opinia mea: Viorica Dăncilă nu se califică pentru funcția de președinte, iar Klaus Iohannis se descalifică din funcția de președinte”, a scris Varujan Vosganian, purtătorul de cuvânt al ALDE, pe Facebook.

Turul doi al alegerilor prezidențiale va fi între Klaus Iohannis și Viorica Dăncilă, pe 24 nnoiembrie. În primul tur al alegerilor, Klaus Iohannis a obținut 37,82% (3.485.292 voturi), iar Viorica Dăncilă 22,26% (2.051.275 voturi).