STUDIU: mărturii despre moarte, din partea unor pacienţi care au fost în moarte clinică. Un număr semnificativ al acestor persoane îşi amintesc că au simţit iubire necondiţionată

Frica de moarte ar putea fi diminuată datorită concluziilor unui studiu ştiinţific, care arată că moartea nu este o experienţă atât de înspăimântătoare pe cât se crede.

Cercetătorii în Neuroştiinţă de la universităţi din Canada şi Belgia au descoperit că moartea nu este o experienţă traumatică sau negativă, ci dimpotrivă, una euforică şi pozitivă. Cel puţin, asta arată un studiu care a analizat experienţele a peste o sută de pacienţi care au fost în moarte clinică sau care au suferit un infarct şi au fost resuscitaţi. Astfel, studiul ar putea scădea teama faţă de momentul morţii, un motiv de anxietate pentru mulţi oameni, arată şi psihologul Andreea Talmazan.

Concret, specialiştii de la Universitatea Western din Canada şi Universitatea din Liege, Belgia, au folosit un program de inteligenţă artificială (IA) care a analizat 158 de mărturii ale pacienţilor care au suferit un infarct sau au fost în comă şi au fost resuscitaţi, Rezultatele arată că cei readuşi la viaţă au folosit cel mai frecvent cuvinte pozitive pentru a descrie experienţa legată de moarte, precum „lumină”, „iubire” şi mai rar, „teamă” sau „frică” sau „întuneric”. Alte cuvinte des folosite de către supravieţuitori sunt „corp”, „albă”, „voce”, „viaţă”. Cele mai întâlnite teme în mărturiile subiecţilor au fost „lumină” (106 persoane), „bine” (103), „a vedea” (96) şi „corp” (82).

Pe scurt, mărturiile celor care au fost la un pas de moarte au fost analizate cu un program care a măsurat frecvenţa şi corelaţia unor cuvinte cheie precum „lumină”, „frică”, „mort/moartă”. Apoi, cercetătorii au creat grafice şi diagrame care ilustrează cele mai comune cuvinte folosite. Autorul studiului, cercetător în Neuroştiinţă, Andrea Soddu, a explicat că studiul este complet imparţial, datele fiind colectate de un sistem în întregime automat, nefiind făcute presupuneri de către oamenii de ştiinţă, aşa cum se întâmplă în cazul aplicării chestionarului care foloseşte Scala Greyson. „Sentimentul fricii şi al morţii este încă prezent, însă este mai puţin predominant, fiind mai îndepărtat, ca percepţie. Unii dintre pacienţi au fost în comă, iar alţii au avut experienţe la un pas de moarte, cum ar fi infarct”, arată Soddu.

MOARTEA, O EXPERIENŢĂ POZITIVĂ

Astfel, persoanele care au fost resuscitate au avut gânduri pozitive legate de experienţa morţii imediat după momentul resuscitării. „Un număr semnificativ al acestor persoane îşi amintesc că au simţit iubire necondiţionată atunci când s-au îndreptat spre lumină şi/sau atunci când au întâlnit o prezenţă sau o entitate mistică. Iubirea pare să fie sentimentul cel mai des întâlnit în timpul experienţei, iar impactul emoţional se menţine multă vreme pentru persoanele care au experimentat asta”, se arată în cercetare.

Indiferent de circumstanţele în care s-a produs, experienţa la un pas de moarte este în general una extrem de plăcută şi poate avea un impact puternic „în sensul în care îţi poate schimba percepţia despre viaţă, setul de valori şi atitudinea faţă de moarte”, mai arată studiul citat.

Studiul îi poate ajuta şi pe oamenii care simt anxietate şi frică paralizantă de moarte. Totodată, cercetarea mai arată că experienţa morţii poate fi influenţată cultural, ipoteză confirmată şi de psihologi. „Înclin să cred că teama de moarte este mai degrabă legată de cultură, de faptul că ne-am refugiat în oraşe şi nu mai vedem zilnic ritualurile vieţii, de la naştere, căsătorie, până la moarte. Ne este teamă de ceea ce nu cunoaştem. Iar moartea rămâne un mister. Dar cred că mai există o anxietate mai veche, primară, aceea de anihilare şi dispariţie. Este ceea ce trăim, copii fiind, atunci când mediul, cei ce ne îngrijesc, nu răspund satisfăcător nevoilor noastre”, explică psihologul Andreea Talmazan.

Un număr semnificativ al acestor persoane îşi amintesc că au simţit iubire necondiţionată atunci când s-au îndreptat spre lumină şi/sau atunci când au întâlnit o prezenţă sau o entitate mistică.

Un alt studiu din 2019 realizat pe circa 600 de persoane readuse la viaţă din moarte clinică arată că experienţele acestora sunt similare cu a celor care consumă droguri psihoactive precum ketamina, peste 15.000 de consumatori luând parte la cercetare. La fel ca şi în studiul de faţă, s-a realizat o analiză lingivistică dar fără IA, fiind totuşi descoperite similarităţi. Astfel, oamenii de ştiinţă consideră că experienţa morţii provoacă schimbări chimice în creier, întocmai ca şi drogurile.

Pe viitor, cercetătorii au în plan să studieze creierul şi să vadă dacă sunt anumite schimbări neurologice provocate de experienţele de moarte clinică.

Distribuie acest articol! Îți mulțumim!

135 de vizualizări
loading...
Subscribe
Notify of
guest
0 Comments
Inline Feedbacks
Vezi toate comentariile