STRIGATOR LA CER: Romanii obligati sa dea cate 3500 euro fiecare!

În fiecare an, țara noastră se împrumută de pe piața internă și de pe cea externă pentru a acoperi necesarul de finanțare a datoriilor ajunse la scadență și a deficitului bugetar, mai ales a celui provenit de la bugetul de pensii. În mod normal, datoria publică ar trebui să scadă în perioadele de creștere economică susținută, dar la noi a crescut chiar și anul trecut cu 15 miliarde lei.

Datoria publică a României a scăzut ca procent în PIB, dar a crescut nominal în fiecare an. După saltul din 2009 când ne-am împrumutat aproape 20 miliarde euro de la FMI, Banca Mondială şi UE, care a dus la dublarea datoriei publice externe, ţara noastră a returnat mai mult de trei sferturi din împrumut, dar cu bani împrumutaţi din altă parte. Fostul prim-ministru Victor Ponta s-a lăudat că a reuşit să returneze integral în perioada guvernării împrumutul de la Fondul Monetar Internaţional, dar datoria publică nu a scăzut în consecinţă.

În prezent, România are o datorie publică care la sfârşitul anului trecut reprezenta 35,2% din PIB, în scădere de la 37,6% în 2016. Scăderea a fost provocată de creşterea economică, adică un PIB mai mare, deoarece nominal datoria publică a crescut cu 15 miliarde lei faţă de 2016. Calculată după metoda ESA 2010, datoria publică a urcat la 301 miliarde lei la finele anului trecut, conform datelor Ministerului de Finanţe. Mai mult de jumătate din datoria totală este împrumutată de pe piaţa internă, 154,6 miliarde lei la sfârşitul anului trecut, iar către pieţele externe datoria se ridica la 147 miliarde lei. Emisiunile de titluri de stat emise pe piaţa externă sunt mult mai puţine decât cele de la intern, iar valoarea totală a emisiunilor aflate în circulaţie în prezent se ridică la 20,25 miliarde euro şi 5,5 miliarde dolari.

Valoarea titlurilor de stat emise anual în euro sau dolari pentru piaţa externă a fost relativ constantă în ultimii ani. În 2013 România a emis titluri în valoare de 1,5 miliarde dolari şi 2 miliarde euro, în 2014 de 2 miliarde dolari şi 2,75 miliarde euro, în 2015 de 2 miliarde euro, iar în 2016 de 3,25 miliarde euro. Anul trecut emisiunile au totalizat 2,75 miliarde euro, iar anul acest, în februarie, au fost emise două serii de titluri în valoare totală de 2 miliarde euro.

Pe lângă titlurile de stat emise, toate cu maturităţi pe termen mediu şi lung, ţara noastră mai are de returnat către Banca Mondială şi Uniunea Europeană puţin peste 3,5 miliarde euro, dintre care circa un miliard către Banca Mondială, iar restul către UE. Datoria face parte din împrumutul luat în 2009, din care a fost achitată integral suma către FMI, de aproximativ 13 miliarde euro, iar către BM şi UE s-a returnat mai puţin de jumătate. După plata a aproape 1,2 miliarde euro către BM şi UE anul trecut, anul acesta avem de achitat 1,4 miliarde euro, iar anul viitor circa un miliard.

74 miliarde lei în 2018

Pe piaţa internă valoarea titlurilor de stat în circulaţie se ridică la 128,3 miliarde lei în emisiuni în moneda naţională şi 10,6 miliarde lei (echivalentul a 2,29 miliarde euro) în emisiuni în euro. Împrumuturile anuale ale guvernului, menite a achita emisiunile de titluri ajunse la maturitate şi a finanţa deficitul bugetar, au crescut constant de la circa 30 miliarde lei în 2013 până la aproximativ 50 miliarde lei anul trecut.

Din păcate, şi datoria publică totală a crescut constant. În prezent, ponderea datoriei publice şi exerciţiul aferent, adică plăţile anuale, nu reprezintă o problemă pentru economie, la 35,2% din PIB, dar în cazul în care datoria va creşte ca anul trecut, iar urcarea PIB nu va mai fi la fel de mare, există pericolul să ne apropiem de pragul de 40% ca pondere în PIB, prag considerat periculos pentru o economie fragilă.

Oficialii BNR, ca şi economiştii din sectorul privat, au ridicat această problemă în ultimii ani atenţionând că riscul de intrare în recesiune economică este major (de 50% conform unui studiu BNR) atunci când datoria publică se află la peste 40% din PIB. Pentru 2018, Ministerul de Finanţe a programat împrumuturi de circa 48-50 miliarde lei de pe piaţa internă şi de 4,5 – 5 miliarde euro de pe piaţa externă, sumă menită să acopere necesarul de finanţare la nivel guvernamental de circa 74 miliarde lei (dintre care deficitul bugetar este estimat la 27 miliarde lei, adică 2,97% din PIB, iar restul pentru refinanţarea împrumuturilor ajunse la scadenţă, în valoare de 47 miliarde lei).

Creşterea economică ar trebui să se situeze la 5,5% conform Comisiei Naţionale de Prognoză, întimp ce FMI o estimează la 5,1%. În cazul în care PIB nu urcă pe cât se prognozează, acoperirea deficitului bugetar va fi mult mai dificilă, iar riscul ca datoria publică să se apropie de 40% din PIB creşte vertiginos.

3.500 euro datorie pentru fiecare cetăţean

Fiecare cetăţean român are de achitat circa 16.000 lei (aproximativ 3.500 euro) în contul datoriei publice totale. O sumă deloc mică în condiţiile în care salariul mediu net se ridică la circa 500 de euro, iar pensia medie este la jumătate faţă de salariul mediu.

Problema este că banii din împrumuturi, cei destinaţi acoperirii deficitului bugetar, ajung să finanţeze deficitul bugetului de pensii. Cheltuielile statului cu pensiile reprezintă 8% din PIB, adică aproape o treime din totalul cheltuielilor bugetului de stat, iar ponderea este prognozată să ajungă la 15% din PIB pe termen lung. Deficitul bugetului de pensii se ridică la circa 15 miliarde lei, reprezentând diferenţa dintre contribuţiile angajaţilor şi veniturile pensionarilor. Statul are nevoie să acopere bugetul de pensii prin contribuţii, nu prin deficit bugetar, iar aceasta presupune menţinerea cheltuielilor într-un interval sustenabil. Numai că guvernul a decis anul trecut o nouă majorare a pensiilor speciale, al căror buget total a ajuns la peste 7 miliarde lei anul trecut, iar anul acesta sunt estimate cheltuieli de 9 miliarde lei.

Deficitul bugetului de pensii înseamnă micşorarea sumelor care în mod normal ar trebui să meargă către investiţii. Aceasta este o problemă majoră pentru economie dat fiind starea infrastructurii rutiere, pentru care nu avem încă proiecte mari în desfăşurare. Creşterea datoriei publice concomitent cu majorarea PIB şi ca urmare a proiectelor publice mari a fost un model utilizat de toate ţările care acum sunt economii dezvoltate, însă la ei nu a existat problema deficitului de pensii sau asigurări sociale.

O altă problemă care apare ca urmare a creşterii datoriei publice este majorarea serviciului datoriei, adică plăţile anuale. Conform ultimei proiecţii realizate de Ministerul de Finanţe pentru perioada 2016-2024, în 2018 avem de achitat un total de 10,4 miliarde euro, dintre care 36,78 miliarde lei sub formă de rate de capital, iar aproape 10 miliarde lei ca dobânzi şi comisioane. Dacă ne uităm la proiecţia realizată de Minister pentru perioada 2013-2018 (estimare realizată în 2014) observăm că serviciul datoriei a crescut cu peste 3 miliarde euro, în proiecţia respectivă totalul plăţilor fiind estimat la 7,18 miliarde lei, dintre care 25,25 miliarde lei ca rate de capital, iar 6,22 miliarde lei dobânzi şi comisioane.

301 miliarde lei era totalul datoriei publice în decembrie 2017, conform datelor Ministerului de Finanţe

15 miliarde de lei este deficitul bugetului de pensii, reprezentând diferenţa dintre contribuţiile angajaţilor şi veniturile pensionarilor

47 miliarde lei este serviciul datoriei publice în 2018, dintre care 37 miliarde sub formă de rate de capital, iar circa 10 miliarde lei dobânzi şi comisioane

sursa:capital.ro

Distribuie acest articol! Îți mulțumim!

nicio vizualizare
loading...
Subscribe
Notify of
guest
0 Comments
Inline Feedbacks
Vezi toate comentariile