Și-a pierdut viața într-un accident cumplit! Tragedia a îndoliat fotbalul românesc

Cornel Dinu a trecut peste o mare cumpănă, în 1991, atunci când a suferit un accident de mașină foarte grav, în Italia.

„Procurorul” era pe scaunul din dreapta, alături de cel care conducea vehicului, prietenul său din copilărie, Dan Alban (foto, dreapta, alături de Mircea Sandu). Cel poreclit „Albanezul” avea să-și piardă viața în tragicul eveniment.

Un personaj foarte cunoscut în mediile fotbalistice din anii 70 – 80, Alban era absolvent de ASE, dar o apucase pe alte căi. Cu timpul a devenit interlop, specializarea „valutist”. Opera pe litoral, victime căzându-i turiștii străini. Protejat de multă vreme de persoane influente din sistem, Alban a fugit în Germania, la finalul anilor 70, acolo unde a început să desfășoare diverse activități dubioase. Avea un comando specializat în diverse operațiuni și devenise „o mașină de făcut bani”. Pasionat de fotbal, era prezent la multe din deplasările echipelor românești în străinătate și s-a împrietenit cu mulți jucători.

Devenise impresar
Imediat după 1990, „Albanezul” simte oprtunitățile apărute în fotbalul românesc și devine impresar. După Campionatul Mondial din Italia îl duce pe Florin Răducioiu la Bari, iar un an mai târziu îl transferă pe Dan Petrescu la Foggia. În cartea autobiografică „Misterele lui Mister”, Cornel Dinu poveștește pe larg un eveniment tragic, pe care l-a trăit alături de Dan Alban. În luna decembrie a anului 1991, cei doi prieteni se întâlnesc în Italia. Impresarul vine din Germania, alături de șoferul său, Ioan Becali. Fugit și el din România, Giovanni avea să intre în anturajul lui Alban, la Frankfurt.

„Nu mi-a plăcut, vorbea tare și mult”
„Nu mi-a plăcut, vorbea tare și mult, părea pus pe harță”, povestește Dinu, despre o întâlnire precedentă pe care o avusese cu Becali. Cei trei pleacă să-i viziteze pe Florin Răducioiu și Dan Petrescu. Apoi, Dinu și Alban se despart de Giovanni, care se întoarce în Germania, și pleacă de la Roma spre Telese. „Ciudat, pe parcursul drumului, Dan a vorbit despre și despre reîncarnare”, rememorează Dinu, care descrie momentlee accidentului.

„Am fost aruncat cu capul în parbriz”
„Aproape imediat, din față a derapat o mașină ce cobora. Venea ca un bolid scăpat de sub control spre mașina noastră. Impactul era inevitabil, intrase surprinzător pe sensul nostru de mers. Dan s-a ridicat pe volan șocat. Eu m-am întors instinctiv spre dreapta, încercând să mă apăr. Nu puseserăm centurile de siguranță, aveam viteză, cam 130. O fracțiune de secundă am avut intuiția că voi scăpa. Dan n-a mai putut să facă nicio manevră. A luat șocul în plin, mai întâi pe parte lui. Mașina derapată ne-a lovit în motor cu partea laterală a locului de lângă șofer.

Am fost aruncat cu capul în parbriz, iar brațul drept, intrat în bordul mașinii, mi-a trosnit ca un vreasc. Mașina noastră nu avea airbaguri. Mi-am pierdut câteva secunde cunoștința. M-am trezit imediat, zgomotul infernal al ciocnirii se terminase, era liniște. Sângele î,mi șiroia pe față, brațul îmi atârna inert. Am realizat că e rupt. Dan era căzut pe volan. Văzându-l, m-am pierdut, am început să-l strig, atingându-l cu mâna stângă: – Dane, Dănuțe, trezește-te, spune-mi ceva.” (…)

Ajuns la spital, Cornel Dinu a aflat după câteva zile că prietenul său a murit. Vestea i-a fost dată de Silvia, soția „Procurorului”. „M-a podidit plânsul. Am plâns nervos până acolo. Ce e viața…!”, își amintește Dinu episodul traumatizant pentru el și fatidic pentru Alban.

Tehnicianul avea să suporte o intervenție chirurgicală de refacere a nasului, iar un an mai târziu devenea selecționerul României.

Distribuie acest articol! Îți mulțumim!

loading...

Lasa un comentariu