Sfârșitul suveranității și independenței României: Viitorul parlament globalisto-progresist al lui Iohannis va schimba Constituția

Politica sau noi cu cine votăm?

Pentru a nu vă mai îngropa în iluzii o să vă prezint pe scurt întreaga poză a politicii noastre. Nu-s informații noi pentru nimeni, însă nu fac decât să sintetizez și să vă ofer o imagine care, cel puțin, vă va ajuta să luați decizia cea mai potrivită.

Scena politică autohtonă e formată din trei partide mari, un partid „indispensabil” și mai multe partide mici.

Partidele mari sunt:

PSD
Încă cel mai mare partid al țării. La nivel european este remorcat la Partidul Socialiștilor. Este singurul partid important care, de la Revoluție, a avut o politică națională destul de clară în perioada lui Liviu Dragnea. În prezent, prin intermediul infiltraților Ciolacu&Dâncu, se încearcă o așa-zisă „modernizare” care să aducă activul de bază la sentimente mai bune față de agenda globalistă. Cu toate acestea, o bună parte a activului de partid face presiuni puternice pentru menținerea politicii naționaliste, acest lucru văzându-se limpede chiar și în unele afirmații ale liderilor infiltrați (de ex. „Închiderea piețelor a fost o inițiativă luată la ordinul Ambasadelor” – Dâncu).

PNL
Partid aflat la guvernare, construit pe scheletul vechiului PDL al lui traian băsescu. Știu că afirmația anterioară va fi taxată de simpatizanții PNL, însă adevărul este că fuziunea în PNL-PDL, cu toate că a părut o absorbție a PDL, în realitate s-a stat fix invers. PDL a venit cu infrastructura teritorială disciplinată, cu obrăznicia membrilor săi și cu „educația” de a prezenta albul negru și invers. Chiar dacă la nivel de conducere vizibilă au fost preferați foștii peneliști, în realitate partidul este condus de foștii membri ai oligarhiei băsiste.

La nivel european partidul este afiliat PPE, iar politica sa, după „infuzia” PDL-istă, s-a transmutat treptat către un globalism virulent, militând pentru cedarea totală a suveranității instituțiilor europene sau partenerilor de peste Atlantic. Componenta „națională” din denumirea partidului pur și simplu nu există.

Partidul este la ora actuală, prin capul său Klaus Iohannis, raliat intereselor germane.

USR-Plus
În mod surprinzător a treia forță politică a țării, cu șansa de a deveni cea de-a doua după aceste alegeri. Este un partid format pe osatura rețelelor de ONG-uri finanțate în principal de George Soros, dar și de alți sponsori dubioși gen Norvegia, Olanda s.a.m.d. De asemenea, la ridicarea partidului au contribuit din plin componentele cu „dublă comandă” ale serviciilor secrete.

La nivel european partidul se află tot sub umbrela PPE. Doctrina sa este una radical neomarxistă( ajungând chiar la fascism de sorginte marxistă), internaționalist-globalistă, urmărind fățiș deznaționalizarea și predarea țării intereselor corporativ-globaliste. Sloganul care ar putea fi dedus din acțiunile partidului este: străinii sunt mai buni, românii sunt proști și corupți, iar națiunea trebuie desființată s.a.m.d.

Citiți și:  Plăvanul, MESAJ FULGER înainte de votul de mâine

USR-Plus este raliat intereselor franceze. De altfel modul în care a apărut este copiat după modelul partidului prezidențial francez

UDMR
Partid etnic urmărind strict interesele comunității maghiare. Doctrina este una globalistă în măsura în care aceasta permite ruperea zonelor maghiare de România. În realitate, politica UDMR este una naționalist-maghiară.

În Parlamentul European sunt afiliați PPE.

Din rândul partidelor mici avem:

PRO România – formațiunea prin care Victor Ponta și Călin Popescu Tăriceanu doresc să supraviețuiască politic. Partidul are o doctrină de orientare naționalistă, dar, cum bine se știe, Ponta este maestrul minciunilor și al întoarcerilor din condei.

PMP – partidul-vehicul al lui băsescu, având șanse minime de acces în Parlament.

PER – partid în care și-au găsit refugiul câțiva lideri marcanți din PSD (Șerban Nicolae, Liviu Pleșoianu, etc). Partidul a adoptat poziții radicale în raport cu puterea discreționară exercitată de către Păvan și gașca sa. Chiar dacă la nivel declarativ totul pare OK, nu trebuie uitat că partidul e, în realitate, unul progresist-globalist, având ca scop impunerea „agendei verzi”. Faptul că acum se cațără pe niște vectori de forță pentru a intra în Parlament este din ciclul „lupul în blană de oaie”. Însă, probabilitatea ca PER să ia mai mult de 2% este absolut teoretică.

AUR – pare a fi un partid cu orientare națională, însă e vorba de un naționalism de fațadă, antireligios și croit pe principii dubioase. Asocierea partidului cu dubiosul Călin Georgescu este un alt semn de întrebare. În mod normal n-ar fi trebuit să introduc AUR în analiza mea deoarece nu are nici șanse teoretice să ia un scor mai mare de 1%. O fac însă asumându-mi riscul de a fi înjurat de mulți dintre cei care-mi comentează articolele.

După panoramarea făcută, ceea ce trebuie să înțelegem este că scena politică autohtonă este absolut dezechilibrată, fiind dominată de cozile de topor ale PPE. Într-o proporție covârșitoare, politica românească se află în grădina PPE, patru din cele cinci partide mari aparținând acestei mafii europene. Probabil, din acest punct de vedere, reprezentăm cea mai polarizată țară din UE.

Ceea ce trebuie să înțelegeți este că, indiferent cum ar sta treburile, guvernul va fi făcut în jurul uneia dintre cele trei formațiuni mari: PSD, PNL sau USR. Probabilitatea cea mai mare de după aceste alegeri este aceea de a avea un guvern format din alianța partidelor PPE din România. În funcție de rezultatul alegerilor, premierul va fi dat ori de PNL, ori de USR. Teama Plăvanului cea mai mare este aceea ca USR să ajungă pe locul doi și să se declanșeze jihadul în PNL. PDL-iștii care conduc destinele PNL știu bine ce-au făcut și cu băsescu, astfel încât nu vor avea nicio remușcare dacă, pentru a-și salva interesele, îl vor carota pe Plăvan.

Citiți și:  Plăvanul, MESAJ FULGER înainte de votul de mâine

Așadar, din punctul de vedere al votului este cât se poate de limpede că orice vot dat unui partid mic, fără șanse de intrare în Parlament, este, de fapt, un vot dat partidelor mari. Avantajul îl va avea formațiunea care va înregistra cel mai mare scor. Ceea ce înseamnă că, în economia votului, dacă vrei cu adevărat să decizi ceva direct, trebuie să te orientezi către unul dintre partidele mari.

Să vedem acum ce ne rezervă perioada postelectorală. Fără doar și poate, indiferent de rezultatul alegerilor, Plăvanul va forța formarea unui guvern PNL+USR+UDMR. PSD nu va putea forma un guvern decât dacă va depăși 40% la urne ceea ce e puțin probabil. Pericolul cel mai mare însă este ca PSD să ia un scor de sub 30%. Și-o să vă explic imediat de ce.

Alianța toxică a cozilor de topor ale PPE are ca principal obiectiv schimbarea Constituției prin care să se realizeze cel puțin următoarele:

– renunțarea la statutul de stat național al României;

– eliminarea interdicției constituționale de transmutare a populațiilor străine pe teritoriul României. Astfel țara ar putea deveni un hub european al migrației;

– eliminarea Curții Constituționale;

– transformarea țării într-o republică prezidențială;

Un PSD care are sub 30% la urne va fi o forță slabă în Parlament. Ca să nu mai vorbim că nu va avea suficiente cadre care să compenseze trădătorii. Astfel, cozilor de topor le va fi foarte simplu să treacă prin Parlament o constituție progresistă, ceea ce ar constitui un dezastru absolut.

Știu că ceea ce am afirmat aici nu convine nimănui, însă asta e realitatea zilelor pe care le trăim. Cu siguranță îmi va tremura mâna când voi pune ștampila pe Rafila & Streinu Cercel, însă, în clipa de față, altă alternativă nu există.

În ceea ce privește existența unui partid naționalist FĂRĂ a fi remorcat unor interese europene sau globaliste, el este așteptat de populație. Sunt mai mulți oameni bine intenționați pe lista mea care-au avut inițiative de creare a unui asemenea partid. Ceea ce trebuie să înțeleagă este că un asemenea partid trebuie construit de la bază. Ar trebui să înceapă de acum cu formarea nucleelor dacă vor să facă ceva la viitoarele alegeri. Mă rog, asta în condițiile în care vom mai beneficia de „luxul votului” la următoarele alegeri.

Dan DIACONU, Trenduri economice

Distribuie acest articol! Îți mulțumim!

Subscribe
Notify of
guest
0 Comments
Inline Feedbacks
Vezi toate comentariile