Securiştii, despre informatorul Ernest Maftei: „Mai trebuie lucrat cu el. Nu ştie nici măcar că are numele conspirativ «Mateescu»“

Ofiţerii care l-au avut în grijă au avut multe bătăi de cap din cauza lui Ernest Maftei, în perioada în care acesta a activat în reţeaua informativă a Securităţii. Aceştia au concluzionat, după ani de zile în care nu i-au pus la îndoială sinceritatea, ci doar capacitatea de a „pătrunde în intimitatea elementelor duşmănoase“, că „Bădia“ a fost „înfrânat de atitudinea mic-burgheză“.

„Weekend Adevărul“ continuă să vă prezinte fragmente relevante din dosarele lui Ernest Maftei aflate astăzi în custodia Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii.

Nevoit să semneze un angajament în ianuarie 1959, actorul a primit numele conspirativ „Mateescu“ şi a făcut parte din reţea până în noiembrie 1967, răstimp în care în dosarul său personal s-au adunat mai multe caracterizări şi note de analiză redactate de către ofiţerii Securităţii decât note informative pe care să le fi furnizat el. Ulterior, „Mateescu“ a fost reactivat în cursul anului 1970, dar i-a dezamăgit şi de această dată pe securişti, care constatau, în mai 1973, cu ocazia redactării unui nou referat cu propunere de încetare a legăturii, că „Mateescu nu este sincer“. Până în acel moment, ofiţerii nu îi puseseră la îndoială sinceritatea, ci mai degrabă loialitatea faţă de regim şi capacitatea de a „pătrunde în intimitatea elementelor duşmănoase“.

„Mai trebuie muncit cu el în direcţia cultivării unui spirit mai revoluţionar, a unei atitudini mai hotărâte, în lovirea elementului duşmănos (…) Agentul nu este desconspirat, iar în ce priveşte sinceritatea s-a dovedit prin unele materiale care au fost verificate, cât şi cu agentul «PĂUNESCU GH.» că este sincer“, nota lucrătorul operativ Lt. Maj. Constantin Dinu la 12 decembrie 1959.

„Încă de la preluare s-a constatat că agentul nu tratează cu simţ de răspundere colaborarea cu organele noastre sau că nu a fost bine instruit. S-a constatat că deşi colabora cu organele de Securitate din anul 1959, nu ştia nici cum să redacteze o notă informativă şi nici că are numele conspirativ «Mateescu». Şi după această dată a continuat să manifeste superficialitate şi dezinteres. Cu toate că primea sarcini concrete de rezolvat, se prezenta la întâlniri fără măcar să amintească ceva despre ceea ce avea de făcut. Dacă era întrebat, răspundea foarte senin că a uitat“, se arăta, pe de altă parte, într-o notă de analiză dedicată lui „Mateescu“ din martie 1964.

Uluitor şi fascinant la „Bădia“ era uşurinţa cu care trecea din personaj în personaj. Un detaliu de fizionomie – mustaţa tunsă în fel şi chip, apoi barba în lungimi diferite părul zburlit mereu altfel – şi gata: personajul era acolo. Până şi sprâncenele păreau să-şi schimbe arcul în funcţie de aparţinător. Iar de sub ele, privirea. Privirea aceea a lui, drept în ochi, căpăta toate expresiile posibile. Blândă. Supusă. Iubitoare.Tristă. Şugubeaţă. Ameninţătoare. Probabil fără aceste detalii ale talentului său n-ar fi putut duce în spate cu atâta adevăr, atâtea personaje felurite. A fost ţăran, soldat, anchetator, haiduc, turc, ţigan, plutonier, muncitor, arhitect, slujitor… Visa să fie Moş Ion Roată! – Eva Sârbu, critic de film

STRICT SECRET

NOTĂ DE ANALIZĂ

asupra activităţii desfăşurate de agentul „Mateescu“ în perioada 22.III.1965 – 1.VI.1966

În această perioadă agentul „Mateescu“ a desfăşurat o activitate slabă deşi posibilităţile de care dispune sunt multiple. El a furnizat materiale în legătură cu actorii: Ion Vîlcu, Val Săndulescu, Petre Laurenţiu, Magdalena Buznea, Marin Moraru, Dana Comnea, fără o valoare informativă substanţială, ele constând în simple caracterizări, note cuprinzând aspecte din activitatea şi comportarea celor de mai sus, suprinse incidental. Agentul nu are priceperea şi răbdarea necesare purtării discuţiilor cu cei pe lângă care este dirijat, din care să rezulte clar poziţia acestora.

Fire impulsivă, exprimându-şi deschis părerile, făcând aprecieri directe asupra persoanelor cu care vine în contact, el nu are mulţi prieteni intimi, nu ştie să-şi apropie oamenii care interesează organele noastre. Din această cauză, el nu a furnizat informaţii valoroase nici în cinematografie, unde îşi petrece cel mai mult timp, deşi acolo vine în contact cu actori din toate teatrele, cu elemente din cadrul Studioului „Bucureşti“ care interesează organele noastre.

L-am preluat în luna februarie de la Tov. Lt. Maj. Spineanu Nicolae şi i-am indicat precis persoanele din cadrul Teatrului „Giuleşti“ cu care trebuie să discute mai mult, a fost instruit asupra modului în care să şi le apropie. Totuşi, agentul nu a reuşit nici până în prezent să realizeze acest lucru. Acest agent are impresia că din moment ce a dat o notă informativă despre un cetăţean, mai ales dacă a menţionat unele manifestări dusmănoase ale acestuia, organele noastre trebuie să ia măsuri, iar el şi-a terminat misiunea.

Aşa a procedat de ex. cu operatorul Aurel Samson de la Studioul „Bucureşti“: a dat o notă care arăta că acesta a avut violente manifestări duşmănoase la adresa regimului din ţara noastră. Dirijat apoi să mai discute cu acesta pentru a stabili şi alte manifestări, precum şi anturajul sus-numitului, agentul l-a evitat. De asemenea, el a primit sarcini pe lângă actorul Sorin Gabor de la Teatrul „Bulandra“, urmărit prin dosar de verificare, cu care se vizitează, face schimb de timbre, etc.

Cu tot instructajul ce i s-a făcut, agentul nu a putut să ne semnaleze nimic deosebit în legătură cu sus-numitul. Acest agent, deşi este foarte sincer cu noi, are nişte complexe „umanitariste“ care-l determină să se bucure când elementele pe lângă care este dirijat nu se manifestă duşmănos în prezenţa sa. Indicaţiile permanente ce i s-au dat agentului în legătură cu comportarea pe care trebuie s-o aibă în discuţiile cu cei pe lângă care este dirijat şi privind modul de culegere a informaţiilor şi de sesizare a aspectelor interesante pentru noi nu au avut până în prezent rezultatele scontate.

Se impune şi pe viitor o muncă susţinută cu acest agent pentru a-l obişnui să culeagă informaţii şi să discute cu cei pe lângă care este dirijat pentru a le stabili poziţia. Agentul este foarte punctual la întâlniri, participă cu plăcere la discuţii, foarte sincer şi interesat în colaborarea cu organele noastre. Nu există suspiciuni că s-ar fi desconspirat şi este util muncii noastre.

Ca atare menţinerea sa în reţeaua informativă este necesară. Pe viitor el va fi dirijat pe lângă elementele din evidenţă care activează în cadrul Teatrului „Giuleşti“: Petre Laurenţiu, fost poliţist, Sbîrnea Vasile, fost legionar, Dumbrăveanu Gh. şi Ion Pogonat, de asemenea. Totodată el va fi instruit să intre în relaţii cu elementele care interesează organele noastre din cadrul Studioului Cinematografic „Bucureşti“.

(C.N.S.A.S. Fond „M FR“, dosar nr. 84917, vol. B, f. 41)

Distribuie acest articol! Îți mulțumim!

loading...

Lasa un comentariu