”Sălbăticirea” Franței lui Macron

Fostul președinte Francois Hollande a luat poziție împotriva violențelor din Franța. O parte din presa franceză consideră că Hollande a prins pe picior greșit ”gândirea unică” din mediul politic, care încearcă să treacă cu vederea nivelul tot mai scăzut de securitate din orașele țării. Hollande a declarat că ”societatea este tot mai violentă”. ”Nu am impresia că Emmanuel Macron se concentrează pe aceste subiecte în acțiunile sale”, a mai spus Hollande, considerat unul dintre creatorii politicianului Macron.

”Când spun societate violentă nu ma refera doar la delincvența obișnuită, ci la violența cotidiană”, a spus Hollande. El a încervcat să-și tempereze remarcile, vorbind despre refuzul francezilor de a purta mască și despre ”violențele familiale și conjugale”. ”Este ceea ce numim violență gratuită”.

Rămâne totuși critica lui Hollande la adresa succesorului său la Palatul Elysee, iar această observație poate avea efecte politice importante. De ce? Pentru că lumea politică franceză se află în toiul unei dispute legate de violența din țară și de vocabularul folosit pentru a o descrie.

O bună parte din presa franceză, chiar și miniștrii actuali au început să folosească termenul ”ensauvagement” pentru a descrie problema violenței. Termenul ar putea fi tradus prin ”sălbăticire”, dar alta este partea delicată. Cuvântul are conotații coloniale și a fost folosit în ultimii ani de extrema dreaptă din Franța, pentru a trage un semnal de alarmă legat de efectele imigrației și de transformarea Franței într-un loc periculos, necivilizat, din care au dispărut valorile tradiționale.

”În spatele cuvântului este o lume imaginară în care este o tabără a sălbăticilor și una a civilizației”, spune Cecile Alduy, de la Stanford University, citată de The New York Times.

Miercuri, 9 septembrie, președintele Macron a fost forțat de jurnaliști să adopte o poziție clară față de folosirea acerstui cuvânt. Întrebat despre utilizarea termenului de către miniștrii săi, Macron, vizibil deranjat, a spus: ”Sunt vorbe, comentarii (…) În comentariile voastre ați făcut kamasutra cu sălbăticirea, cu toții, de două săptămâni”. ”Ceea ce contează este realitatea. Întrebați-i pe cetățeni. Cetățenii nu au nimic de-a face cu asta. Ei vor să le rezolvăm problemele. Iar noi suntem aici pentru a le rezolva problemele”, a spus Macron.

Disputa privind „sălbăticirea” Franței a luat amploare când termenul a fost folosit chiar de miniștrii regimului Macron. ”Personal, folosesc acest cuvânt și îl repet”, a spus ministrul de Interne, Gerard Darmanin. Ministrul Justiției, Eric Dupond-Moretti, preferă să se ferească de acest termen, dar vorbește și el despre ”un sentiment de insecuritate”. La Palatul Elysee, președinția vorbește nu despre ”sălbăticire”, ci despre ”banalizarea violenței”. Ministrul pentru Egalitate, Marlene Schiappa, a spus: ”Nu mă deranjează să vorbesc despre sălbăticirea societății, pentru că asta este realitatea”.

Criticii folosirii acestui cuvânt spun că în acest fel se încearcă justificarea violențelor poliției împotriva protestelor care s-au înmulțit și în Franța, pe fondul extinderii lor în lumea anglo-saxonă. ”Sălbăticire este un cuvânt codat care înseamnă tânăr, violent cu origini subsahariene sau nord-africane. Toate astea deschid ușa politicilor împotriva imigrației și pot justifica violența poliției”, spune istoricul Pap Ndiaye.

Recent, revista Valeurs Actuelles a publicat pe prima pagina titlul ”Sălbăticirea”, cu subtitlul ”60 de zile în Franța noilor barbari”, însoțit de o fotografie cu o mulțime formată din oameni de origine africană distrugând o mașină în timpul unor proteste. În același număr, revista a publicat un text ficțiune despre o actuală deputată de culoare din Adunarea Nationala: deputata se întoarcea în timp, în secolul 18, în Africa, unde era ținută în sclavie de alți africani, vândută unor negustori de sclavi arabi pentru ca apoi să fie eliberată de un misionar francez și readusă la civilizație în Franța. Textul a stârnit un val de critici, inclusiv din partea președintelui Macron. Este de notat însă ca același Macron a acordat un interviu în exclusivitate pentru Valeurs Actuelles, în 2019, și a spus că este ”o revistă foarte bună”.

Este limpede că în spatele opțiunilor lexicale se află mize politice. Deși Macron refuză să vorbească despre ”sălbăticire”, faptul că miniștrii și consilierii săi folosesc cuvântul este un semn că tabăra prezidențială încearcă să nu se lase învăluită pe flancuri de partidele de dreapta și extremă-dreapta, care vor face din violența socială principala temă a campaniei din 2022. Până la urmă, termenul ”sălbăticire” a fost popularizat cu succes de Marine Le Pen. La fel a făcut-o și Nicolas Sarkozy în timpul mandatului său la Elysee cu cuvântul ”voyou” – golan, delincvent – termen prin care un deputat francez a găsit cu cale să caracterizeze România, în 2013. Sursa: Cotidianul.ro

Vezi: Matteo Salvini, atacat pe stradă de o femeie de culoare!

Distribuie acest articol! Îți mulțumim!

Subscribe
Notify of
guest
0 Comments
Inline Feedbacks
Vezi toate comentariile