RUSIA: Criza din UCRAINA isi are originile la BUCURESTI

NATO-romania

Actuala criza ucraineană îşi are originile în summitul NATO de la Bucureşti, desfăşurat în 2008, când s-a stabilit că Ucraina şi Georgia vor deveni membre ale Alianţei Nord-Atlantice, afirmă, într-un interviu acordat Bloomberg TV, ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov.

Întrebat dacă Ucraina poate deveni membră a NATO, Lavrov a răspuns: “Aceasta nu ar fi doar o problemă pentru poporul ucrainean şi pentru NATO, aceasta ar fi o problemă şi pentru Rusia, pentru că am semnat o serie de acorduri cu state NATO conform cărora, iniţial, Alianţa nu se va extinde, apoi, după ce s-a extins contrar acordurilor, că nu vor fi forţe combatante substanţiale pe teritoriile noilor state membre, că nu va fi adusă infrastructură militară la frontierele Rusiei – toate aceste înţelegeri au fost încălcate într-un fel sau altul, iar încercările de admitere a Ucrainei în NATO ar fi foarte nefaste pentru întregul sistem de securitate european, iar Rusia se va opune clar, nu am nimic de ascuns”.

“Din punctul meu de vedere, totul a început mult mai devreme, în anii 1990, când NATO a stabilit că – în pofida tuturor declaraţiilor despre sfârşitul Războiului Rece şi despre faptul că nicio parte nu l-a câştigat – Alianţa se poate considera un câştigător; dar în termeni practici, criza actuală a început, seminţele acestei crize au fost sădite în anul 2008, în aprilie, în timpul summitului NATO de la Bucureşti, când liderii NATO au afirmat, în declaraţia finală, că Georgia şi Ucraina vor deveni membre ale Alianţei”, a explicat Lavrov în interviul pentru Bloomberg TV.

Citiți și:  De ce Rusia este rea și de ce America e bună?
“Peste câteva luni, preşedintele georgian Mihail Saakaşvili, care a primit cu multă emoţie acest anunţ dată fiind personalitatea sa, a decis că are mandatul de a invada propriul popor şi că poate rezolva prin forţă conflictul din Osetia de Sud. În mod clar, a fost motivat de aceste promisiuni făcute de NATO. Referitor la acest aspect, cum se întâmplă acum în Ucraina, Saakaşvili, imediat după ce a făcut acest lucru, a început să distrugă monumente ale eroilor din al II-lea Război Mondial. Acest curent neofascist este foarte vizibil în contextul invitaţiilor de aderare la NATO, în contextul politicilor celor care cred că Ucraina trebuie să adere la NATO”, a argumentat şeful diplomaţiei ruse, informează Mediafax.

Întrebat dacă Rusia poate garanta că regiunile din estul şi sudul Ucrainei nu vor fi anexate, Lavrov a răspuns: “Poate Occidentul garanta că drepturile comunităţilor vorbitoare de limbă rusă, că drepturile etnicilor ruşi, că drepturile etnicilor maghiari, cele ale etnicilor români, polonezi şi ale altor minorităţi care trăiesc în Ucraina vor fi garantate? Ne poate garanta cineva că actuala coaliţie (proeuropeană – n.red.) de la Kiev nu va susţine idei neonaziste, aşa cum face în prezent”, a răspuns Lavrov, acuzând Occidentul că susţine Administraţia “antirusă şi antisemită” de la Kiev.

nato-bucuresti

La summitul NATO de la Bucureşti, Albania şi Croaţia au fost invitate în Alianţă. Deasemenea, în declaraţia comună a şefilor de stat şi guverne prezenţi la reuniune se salutau “aspiraţiile euro-atlantice ale Georgiei şi Ucrainei”: “Am hotărât astăzi că aceste state vor deveni membre ale NATO. Ambele naţiuni au adus contribuţii valoroase la operaţiunile Alianţei”. 

Pe de altă parte, Alianţa Nord-Atlantică ar putea discuta, la summitul din toamnă din Ţara Galilor, despre posibile baze permanente în România, a anunţat, la Bucureşti, secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen. Într-un interviu pentru Hotnews, şeful NATO a condamnat propaganda Rusiei şi a afirmat că ar fi surprins ca spionajul rus să nu fie activ şi în România.

Comportamentul Rusiei în Ucraina a schimbat dramatic situaţia de securitate în Europa şi asta face necesar pentru noi să actualizăm planurile de apărare existente şi să creăm unele noi. Mă aştept ca la sumitul NATO din Ţara Galilor, în septembrie, să luăm decizii despre măsuri pe termen lung pentru a întări apărarea colectivă. Apărarea colectivă este scopul principal al NATO. Acum evaluăm ce paşi trebuie să urmăm pentru a întări şi mai mult apărarea colectivă. Şi, bineînteles, aceasta va include şi consideraţii despre ceea ce noi numim desfăşurările de trupe şi tehnica necesare”, a declarat Rasmussen, într-un interviu acordat Hotnews.

Citiți și:  Cutremur in Europa dupa ANUNTUL fostului său consilier pentru Siguranță Națională: Trump ar putea retrage SUA din NATO

Vineri, Rasmussen se va întâlni cu premierul Victor Ponta, cu ministrul de Externe, Titus Corlăţean, şi cu ministrul Apărării, Mircea Duşa. Oficialul NATO va fi primit la Cotroceni de către preşedintele Traian Băsescu, scrie Gândul. Aflat la final de mandat, Anders Fogh Rasmussen, efectuează în această perioadă vizite în mai multe state europene.

Distribuie acest articol! Îți mulțumim!

nicio vizualizare
loading...
Subscribe
Notify of
guest
0 Comments
Inline Feedbacks
Vezi toate comentariile