Românul care s-a întors din „iadul“ Australiei. „E doar primul continent unde viaţa, aşa cum o ştiam, va lua sfârşit“

Gabriel Păun, directorul Agent Green şi Animals International pentru Europa, a petrecut o perioadă, în decembrie 2019, în zonele din Australia afectate de incendii.

Era deja cea de-a treia lună de când izbucniseră incendiile, când Gabi Păun a ajuns în Australia, în statele New South Wales şi Victoria, iar ceea cea găsit acolo l-a îngrozit. Românul povesteşte că pentru prima dată în viaţă a văzut proporţiile unui asemenea dezastru.

“M-am întrebat uneori cum este în iad. Credeam că am văzut tot în 20 de ani de activism, dar iadul l-am găsit în Australia. Ţara arde de 4 luni, o durată fără precedent, pe o suprafaţă care a depăşit deja de 6 ori incendiile din Amazonia de anul trecut. Cel puţin, jumătate de milliard de mamifere, păsări şi reptile au fost deja afectate. Colegii din linia întâi în lupta pentru salvarea animalelor îmi spun că 95% dintre animalele salvate trebuie eutanasiate deoarece sunt în stare prea gravă. Au fost eutanasiate chiar şi 18.000 de vaci şi oi. Ard atât tufişurile cât şi pădurile cu arbori gigantici. Clima s-a încălzit atât de mult încât şi viaţa marină este pe moarte. Marea barieră de corali australiană a murit aproape complet deja. Oraşe întregi au rămas fără apă. S-a făcut un nor de fum mai mare decât Europa, iar dacă particulele de culoare închisă se vor depune pe gheţarii din Antarctica atunci aceasta se va topi în ritm accelerat, ducând la amplificarea exponenţială a efectelor schimbărilor climatice” arată activistul român.

Gabriel Păun, la fel ca şi colegii săi activişti de mediu, acuză autorităţile australiene şi consideră că acestea nu s-au implicat aşa cum ar fi trebuit în stoparea dezastrului.

“Premierul Morrison care nu crede în schimbările climatice, a plecat în vacaţă în Hawaii să joace cricket. Era liniştiit, ştiind că finanţatorul său, oligarhul Clive Palmer care controlează mare parte din presa australiană prin uriaşe bugete de marketing, îi va păstra reputaţia nepătată pentru loialitatea faţă de industria cărbunelui şi a gazului. De altfel, această industrie este cauza numărul 1 a schimbărilor climatice, iar premierul Morrisson plănuieşte să deschidă la Adani, în statul Queensland, cea mai mare mega – mina de cărbuni din istorie. Prin această extracţie s-ar elimina în atmosfera Planetei 4,49 gigatone de CO2 în fiecare an şi s-ar distuge cea mai mare resursă de apă potabilă a Australiei şi 160 de zone umede şi izvoare naturale care asigură apa pe timp de secetă. Este un premier nebun care intenţionează să îi pedepsească pe activiştii pentru protecţia naturii. Pedepsele pentru apărători pădurilor din Tazmania pot fi închişi până la 21 de ani, iar premierul Morrison intenţionează să preia aceasă legislaţie în întreaga Australia”, susţine Păun.

Activistul român nu este optimist în privinţa evoluţiei situaţiei din Australia. Dimpotrivă! Gabriel Păun consideră că lucrurile vor continua să se înrăutăţească atât de mult în perioada care urmează încât oamenii vor începe să părăsească continentul.

“Zilele trecute a plouat puţin şi s-a mai răcorit dar nu există niciun motiv de optimism. Îmi pare rău să o spun, dar situaţia se va înrăutăţi, iar Australia este doar primul continent al planetei unde viaţa, aşa cum o ştiam, a luat sfârşit. Semne de îngrijorare apar deja şi pe restul continentelor şi îmi este teamă de colaps, dacă nu vom acţiona imediat. În Australia lucrurile vor merge tot mai rău şi cel mai probabil vom avea de a face cu primele valuri de refugiaţi climatici dinspre Australia spre alte continente. Spre deosebire de alţi ani, când focurile au durat câteva săptămâni, acum durează de 4 luni, iar temperatura medie anuală din 2019 a fost cu 1,52 grade peste media multianuală. Pare puţin dar este mai mult decât suficient pentru a da totul peste cap”, spune Păun.

El avertizează că fenomenele climatice se vor accentua şi vor începe să fie resimţite tot mai puternic şi pe alte continente.

“În Australia, cantitatea anuală de precipitaţii a scăzut cu 30%, deci mai multă căldură şi mai multă uscăciune. Şi nu doar nu sud şi est (statele Victoria, New South Wales şi Queensland) ci şi în vest si nord. De ce? Pentru că sucidul climatic comis de liderii Australiei a dus la eliberarea unor cantităţi uriaşe de CO2 în atmosfera globală. Australia a fost clădită de britanici pe gaz şi cărbune. Totodată restul ţărilor planetei ard şi ele combustibili fosili şi impactează Australia, atmosfera Planetei fiind una şi aceeaşi peste tot. Odată cu schimbarea climei au apărut fenomene noi care s-au accentuat în ultimele decenii şi s-au amplificat ca intensitate. În cazul Australiei, a apărut un fenomen similar cu El Niño din Pacific. Doar că acesta este în Oceanul Indian unde vânturile de vest de la latitudini ecuatoriale au slăbit în intensitate ducând la deplasarea apelor calde către Africa, în vreme ce apele mai reci se ridică în estul oceanului. Pentru Australia asta înseamnă mai multă uscăciune şi temperaturi mai mari. Întrucât nuanţele excesive ale noii clime se accentuează, mă aştept că avem de a face doar cu începutul. Sunt fenomene pe care le putem simţi chiar şi în Europa în ultimii ani, unele noi noi altele vechi dar înteţite ca manifestări. A se observa tenacitatea foehnului, vântul cald care loveşte în plină iarnă şi care a culcat la Pământ zeci de mii de hectare cu păduri din sudul Alpilor în ultimii ani, dar care duce şi la inundaţii devastatoare. Mai sunt şi ciclonii devastatori dinspre sud care lovesc coastele Portugaliei, Spaniei şi ajung până în Marea Britanie, cu vânturi de până la 200 km/h. În România, unde clima s-a încălzit deja cu 1 grad faţă de perioada 1960-1990, începem să ne obişnuim deja cu idea că sudul ţării se deşertifică, că în general iarna va mai fi de găsit doar din ce în ce mai sus pe munte şi că iulie şi august vor deveni nu doar fără precipitaţii, dar vor fi cu umiditate şi temperaturi cu mult dincolo de limita de discomfort, cu pierderi de vieţi omeneşti şi cu afectarea animalelor sălbatice şi a celor de fermă”, avertizează activistul de mediu.

Gabriel Păun este de părere că soluţiile ar putea să vină tot de la natură, dar pentru oameni va fi prea târziu. El crede că trebuie ca politicienii să fie presaţi să facă legi care să protejeze strict pădurile primare şi seculare (plămânii planetei), să crească suprafeţele împădurite, să înlocuiască subvenţiile din zootehnie cu cele pentru culturile de plante BIO care sunt alimente directe pentru oameni şi nu furaje pentru animale, să interzică arderea combustibililor fosili, a energiei nucleare, plasticul, organismele modificate genetic, risipa etc

“Dar până se vor trezi politicienii, care sunt de fapt doar nişte trepăduşi ai celor mai murdare industrii, trebuie ca noi, oamenii de rând să ne luăm soarta în propriile mâini şi să creştem cererea pentru produse prietenoase cu mediul şi cu sănătatea noastră. O să vă spun ce fac eu personal şi poate te vei simţi inspirat să faci la fel şi de ce nu, chiar mai mult decât atât. În ultimii 20-25 de ani mi-am adaptat treptat întreg stilul de viaţă pentru a reduce la maxim emisiile de CO2 prin felul în care călătoresc, mă hrănesc, mă îmbrac, îmi gestionez deşeurile, îmi reglez climatul. Am început acum 20 de ani să elimin treptat animalele din farfurie pe motiv că furajele folosite pentru acestea răpesc 83% din suprafaţa arabilă a Planetei şi duc la defirşarea multor păduri pentru a crea noi terenuri arabile. Să mai amintesc că România era acoperită pe 85% din suprafaţă cu păduri şi că astăzi avem sub 30%? Creşterea animalelor este cel mai mare contributor de gaze cu efect de seră după arderea combustibililor fosili. Mâncând doar plante, un om foloseşte de 160 de ori mai puţin teren, apă şi combustibili foslili decât un cel care mânâncă animale. În plus, reduc consumul de current electric pentru ca folosesc rar aragazul sau cuptorul ştiind că alimentele cele mai hrănitoare sunt cele primare neprocesate şi netratate termic.

În plus, nu arunc niciodată mâncare la gunoi. Îmi calculez exact cât cumpăr şi cât mânânc. Cojile şi alte părţi inutile din plante merg în compost care la rândul său devine sol fertil BIO pentru grădina mea de fructe şi legume. În restul grădinii am plantat doar copaci care îmi dau mâncare. Cam din fiecare câte unul (cais, piersic, prun, cireş, nuc, kiwi, soc, fructe de padure, măr, păr etc). Folosesc cât pot de mult transportul în comun, mersul pe jos şi am o bicicletă electrică. Pe distanţe mai lungi de 1000 km zbor cu avionul, dar numai când este necesar, tehnologia de astăzi oferind opţiuni excelente pentru întâlniri video online.

Îmbrăcăminte: aleg bumbacul BIO şi le folosesc până sunt găurite. Sunt mându că am încă în garderobă haine vechi de 25 de ani. Ca şi la o maşină bună, calitatea te răsplăteşte pe termen lung. Pentru mine expresia ”dai un ban, dar stai în faţă” cam asta înseamnă. Plăteşti mai mult o data dar te bucuri de acel lucru ani de zile. Mă asigur că hainele groase şi cele de investigaţii de origine sintetică nu au fost fabricate cu materiale toxice si micro plastice. Nici puful de gâscă nu trebuie sa provină de la animale jumulite de vii sau îndopate pentru industria foie-gras.

Climat: mi-am făcut o casă pasivă din materiale naturale biodegradabile cu energie 100% de la soare şi vânt. Încălzirea şi apa caldă vin de la o pompa de căldură care merge pe current electric Când nu primesc destulă energie de la natură atunci iau de la reţeaua care funcţionează la rândul ei 100% pe energie solara şi eoliana, iar când produc prea multă, o vând în reţea. Per total ies pe plus, banii pe care îi fac pe energia vândută acoperind o parte din împrumutul la bancă pentru aceasă casă la care mai am încă 23 de ani buni de plătit.

Desigur ca pentru unii pot părea chestii extreme sau scumpe, însă toate aceste decizii personale se pot aplica gradual, în timp şi necesită planificare, multă planificare. Pe termen lung, pot doar să spun ca este mai ieftin şi mai sănătos pentru mine, mai bine pentru Planetă şi pentru cel puţin 100 de animale anual care nu mai trebuie să se nască doar ca să moară pentru a ajunge în farfuria mea. Cred că înţelegerea principalelor beneficii pe care viaţă trăită conştient şi responsabil o aduce poate convinge tot mai mulţi oameni să devină schimbarea pe care o aşteaptă de la alţii. Doar aşa putem ajuta Australia şi pe noi înşine oriunde am fi. Mă consider un om al viitorului care ne bate la uşă. Într-o zi liniştită îl aud respirând”, spune Gabriel Păun.

Vezi: UE a activat planul de intervenție / Romania trimite forte pentru a combate incendiile din Australia

Distribuie acest articol! Îți mulțumim!

loading...

Lasa un comentariu