Pentru ei, Mos Craciun exista tot anul: limuzine, laptopuri, frigidere, plasme, aer conditionat, smartphone-uri merg spre ministere la cerere si fara acte

Companiile de stat, unele dintre ele cu pierderi semnificative şi datorii istorice, alimentează de peste 10 ani în mod ilegal ministerele de care aparţin, cumpărând în locul acestora de la pixuri şi hârtie până la mobilier, covoare, electrocasnice, laptop-uri telefoane inteligente şi limuzine pentru directori, secretari de stat sau miniştri. Practica, denunţată de câteva rapoarte din această lună ale Curţii de Conturi, este una generalizată, au explicat pentru gândul foşti şi actuali oficiali guvernamentali, maşinile de lux livrate pe acest traseu „anormal, ilegal şi imoral” aşa cum îl califică instituţia condusă de Nicolae Văcăroiu, ajungând să fie folosite inclusiv de miniştri.

Un exemplu este autoturismul Audi A8, cumpărat de CFR pe finalul guvernării Tăriceanu, echipat  de lux şi pus la dispoziţia tuturor miniştrilor Transporturilor de la acea dată şi până în prezent, cu tot cu roviniete, asigurări, revizii şi plinuri de combustibil. Nu este însă singurul. Alte 16 maşini maşini mărcile Audi, Volkswagen, Mitsubishi şi Toyota au ajuns în folosinţă gratuită la Ministerul Transporturilor, de la CFR SA, CFR Călălori şi CFR Marfă, companii cu datorii la stat care au cheltuit anul trecut mai bine de 620.000 de lei pentru întreţinerea şi combustibilul acestor automobile.

Moş Otopeni: un iphone 5 pentru minister

Companii de stat au însă în subordine şi Ministerul Economiei cu Departamentul pentru Energie, şi Ministerul Finanţelor, şi Ministerul pentru Societatea Informaţională, şi Departamentul pentru Proiecte de Infrastructură.

Oficialii guvernamentali nu şi-au asigurat însă doar maşinile sub paravanul companiilor de stat. Un alt raport al Curţii de Conturi, intrat în posesia gândul după auditul din perioada ianuarie-iulie 2013 la Compania Naţională Aeroporturi Bucureşti, arată că, de peste 12 ani, Aeroportul Otopeni şi ulterior compania naţională cumpără cu dedicaţie, în anumite cazuri în urma unor simple telefoane şi fără acte justificative, pentru şefii din Ministerul Transporturilor, „de la calculatoare, laptop-uri, imprimate, televizoare, frigidere, combine muzicale, mese de consiliu, birouri manager, canapele, fotolii, scaune, covoare şi până la telefoane mobile de generaţie nouă (Iphone 4S, Iphone 5, Samsung Galaxy ACE ş.a.)”.

Schema este aceeaşi: sub acoperirea unui contract de comodat bazat – în mod nejustificat, susţine Curtea de Conturi – pe Codul Civil, companiile fac achiziţii din cele mai diverse, din bani proprii, în locul ministerelor care apar, în scripte, cu mobilier, maşini şi dotări de austeritate. Se cumpără astfel, de la hârtie la frigidere şi aer condiţionat, telefoane şi maşini. Multora li s-a pierdut între timp urma, apărând ca restituite în companii şi casate, cu btoate că, persoanele responsabile şi procesele verbale nu o pot dovedi.

Între beneficiile ilegale, se numără însă şi decontarea unor locuinţe de lux. Este cazul unui lider PC, şef pentru câteva luni la CNAB, care şi-a închiriat, în numele companiei, un apartament de 220 de metri pătraţi într-un complex rezidenţial de lux în nordul Capitalei, pentru care deconta lunar chirie şi întreţinere de aproximativ 2500 de euro.

Guvernul, „Triunghiul bermudelor” în care dispar maşini, piese de mobilier, smartphone-uri

Achiziţiile din Ministerul Transporturilor cu mâna şefilor Companiei Naţionale Aeroporturi Bucureşti apar într-un raport al Curţii de Conturi trimis spre informare Senatului la începutul acestei luni. Documentul arată că practica nu este una nouă, ci a fost tolerată şi perpetuară sub toate guvernările: PSD, PNL-PD-UDMR, PNL-UDMR, PDL-PSD, PDL-UDMR, USL. În timp s-a perfecţionat chiar, bunurile nemaifiind trecute în anexele contractului iniţial, ci date direct unor persoane interesate, ca în final să li se piardă urma.

În iulie 2001, în timpul mandatului lui Miron Mitrea, a fost încheiat în baza Codului Civil un contract de comodat între Aeroporul Otopeni la acea vreme şi Ministerul Transporturilor, “formalizându-se în acest fel o practică anterioară de utilizare, de către structuri şi persoane din minister, a unor bunuri achiziţionate de către aeroport conform bugetului propriu”, se arată în raport.

Citiți și:  Președintele Europol: Politicienii își cumpără voturi cu bani de la clanurile de interlopi

S-au dat astfel, în folosinţă gratuită, de la mobilier la calculatoare, aparate de climatizare, instalaţii pentru telecomunicaţii, toate fiind, iniţial, parte a unor anexe. Oficial, contractul avea durată de numai un an, însă cu posibilitatea prelungirii automate dacă nu era denunţat de niciuna dintre părţi. Ca şi în cazul contractelor de comodat încheiate de Ministerul Transporturilor cu CFR pentru maşini, scoase din sertarele guvernamentale tot de Curtea de Conturi, “cheltuielile necesare utilizării bunurilor erau în sarcina aeroportului”.

Consecinţa: “Contractul a produs efecte până în prezent, nefiind denunţat de către părţi, şi a fost permanent invocate ca justificare pentru solicitări ulterioare de bunuri denite din partea unor structure şi persoane din minister şi pentru conformarea Aeroportului Internaţional Bucureşti Otopeni”.

Mai mult, dacă până în 2004 au fost încheiate acte adiţionale între aeroport şi minister, plocoanele adăugându-se oficial în anexe, “din 2004 şi până în prezent” cererile din Transporturi au fost doar verbale sau formalizate prin simple adrese, compania executând practic ordinele guvernamentale şi încheind numai nişte procese verbale nu cu instituţia, ci direct cu persoanele interesate din minister.

Că achiziţiile se făceau din start cu dedicaţie o dovedeşte acelaşi raport. “Au fost situaţii în care achiziţionarea bunurilor de către aeroport s-a făcut fără ca acestea să fie necesare acestuia, ci numai ca urmare a solicitărilor formulate de la minister”.

În plus, constată Curtea de Conturi, niciuna dintre achiziţiile făcute după 2004 cu această ţintă nu are acoperire în aşa-zisul contract de comodat întrucât nu se regăsesc în anexe.

Multora dintre acestea li s-a pierdut deja urma. Oficial, au fost restituite companiei şi casate. În practică, persoanele responsabile şi procesele verbale nu pot dovedi acest lucru. “În perioada 2008-2012 au fost casate la nivelul Companiei Naţionale Aeroporturi Bucureşti o serie de bunuri predate anterior la minister, în baza contractului de mandat, însă nu există, conform afirmaţiilor persoanelor responsabile,  procese verbale de predare-primire care să ateste că bunurile au fost recuperate de l structurile şi persoanele deţinătoare din minister, ceea ce ridică semne de întrebare cu privire la realitatea acestei operaţiuni”, constată Curtea de Conturi.

Pratica s-a perpetuat inclusiv după apariţia OUG 37/2008 care interzicea instituţiilor publice “achiziţionarea de mobilier, aparatură electrocasnică, aparate de telecomunicaţii pentru birouri (…) precum şi imobile, autoturisme, aparate de aer condiţionat şi aparate audiovideo”.


Sursa: Sinteza Raportului de audit al Curţii de Conturi la Compania naţională „Aeroporturi Bucureşti”


Sursa: Sinteza Raportului de audit al Curţii de Conturi la Compania naţională „Aeroporturi Bucureşti”

Mănescu: „Am cerut o situaţie actualizată a contractelor. Când o primesc, vă comunic”

“Contractul de comodat  a formalizat o relaţie nefirească între o instituţie publică şi un operator economic, fie şi subordonat sau sub autoritatea acesteia”, consideră Curtea de Conturi care a cerut atât ministerului cât şi companiei rezilierea contractului.

Auditorii arată că modalitatea prin care ministerele s-au aprovizionat constant prin companiile de stat este doar „aparent normală”, în realitate fiind vorba despre o procedură ilegală şi imorală: „Invocarea Codului Civil ca bază a acestora este cel puţin bizară încercând să ofere o aparenţă de normalitate, legalitate şi moralitate”.

Întrebată de gândul dacă a găsit astfel de contracte de comodat în august, când a fost învestită ministru al Transporturilor, Ramona Mănescu a confirmat că acestea nu au fost reziliate în totalitate nici până în prezent, adăugând că a cerut “o situaţie exactă” pentru a fi anulate. “Da, când am venit am cerut companiilor rezilierea contractelor de comodat. Nu toate au fost încă reziliate. Am cerut o situaţie actualizată”, a precizat ministrul.

Ramona Mănescu spune nu are în acest moment date certe nici privinţa persoanelor din ministerul pe care îl conduce care au primit aceste beneficii. „Când primesc situaţia, vă comunic”, a adăugat ministrul.

Citiți și:  Președintele Europol: Politicienii își cumpără voturi cu bani de la clanurile de interlopi

Până la această oră, Ministerul Transporturilor nu a făcut publice aceste informaţii.

Directorul care şi-a dat singur apartament de lux de 2500 de euro lunar

Nu este însă singura neregulă pe bani publici. „O preocupare semnificativă” în anul 2012 la vârful Companiei Naţionale Aeroporturi Bucureşti, una din cele mai profitabile, a fost, potrivit Curţii de Conturi, asigurarea unei locuinţe de lux cu titlu gratuit pentru directorul general interimar. Beneficiarul: un lider PC, Cristinel Fănel Smădu, şeful filialei Satu Mare a partidului fondat de Dan Voiculescu.

Auditul Curţii de Conturi, care nu îl nominalizează explicit, arată că Smădu şi-a închiriat, în numele companiei, un apartament de 220 de metri pătraţi într-un complex rezidenţial de lux în nordul Capitalei, pentru care deconta lunar chirie şi întreţinere de aproximativ 2500 de euro, beneficiu pe care şi l-a inclus, ilegal, în contract.

Locuinţa de 3 camere şi dependinţe de 220,86 de metri pătraţi, din care 127,27 de metri pătraţi suprafaţă utilă şi 65,53 metri pătraţi terase şi balcoane, a fost închiriată în Clubul Rezidenţial Stejari, la 8 kilometri de aeroport.

Contractul s-a încheiat pe 25 octombrie 2012 între SC Masterange România SRL şi Compania Naţională Aeroporturi Bucureşti reprezentată de directorul geneeral adjunct, adică Smădu personal,  care preluase atribuţiile directorului general în septembrie. Acelaşi director apărea însă şi ca ocupant al apartamentului.

„Valoarea lunară a chiriei a fost stabilită la 1.840 de euro (1500 de eură fără TVA) fără a include contravaloarea utilităţilor, cheltuielile de administrare au fost de 382 de euro şi garanţia pentru plata chiriei de 2.282 de euro”, se arată în raport.

Contractul a fost încheiat pentru 2 ani, cu angajamentul că, pentru rezilierea anticipată, compania urma să plătească despăgubiri echivalente cu valoarea chiriei până la expirarea duratei acestuia.


Foto: Sorin Pop // Mediafax

Cristinel Fănel Smădu, ajuns la CNAB pe filera PC, fusese numit interimar pe 31 august, după demiterea liberalului Cornel Poteraşu anunţată personal de Victor Ponta. Pe 17 septembrie 2012, Consiliul de Administraţie ia act de ordinul „de numire în funcţia de director general”, cu toate că, atenţionează Curtea de Conturi, „ordinul prevedea numai preluarea atribuţiilor funcţiei de director general”, iar pe 11 octombrie acelaşi CA aprobă „raportul prin care se justifica suportarea cheltuielilor generate de închirierea locuinţelor de serviciu” şi îl mandatează pe Smădu să negocieze modificările cu sindicatele.

Negocierile se încheie în avantajul acestuia, în contractul colectiv de muncă al companiei apărând brusc un paragraf nou prin care cheltuielile cu chiria şi utilităţile pentru directorii generali şi executivi erau suportate de CNAB. Plafonul: până la 1500 de euro fără TVA (exact cât era contractul lui Smădu) pentru directorii generali şi pănă la 750 de euro pentru directorii executivi.

Beneficiul este însă unul ilegal, susţine Curtea de Conturi, OUG 79/2009 reglementând expres ce drepturi are un director general într-o companie de stat, fără ca decontarea chiriei şi a întreţinerii să se numere printre acestea.

Din noiembrie 2012 până în iunie 2013, suma datorată de companie pentru apartamentul de lux a ajuns la 19.700 de euro. În medie 2500 de euro lunar.

Favorul făcut sieşi de Smădu din banii companiei a fost anulat ca urmare a unei conjuncturi. Contractul colectiv de muncă a expirat în iulie 2013, iar noul manager privat, Liviu Radu, nu a mai preluat prevederea.


Sursa: Sinteza Raportului de audit al Curţii de Conturi la Compania naţională „Aeroporturi Bucureşti”


Sursa: Sinteza Raportului de audit al Curţii de Conturi la Compania naţională „Aeroporturi Bucureşti”

Sursa articol: Ziarul Gandul

Distribuie acest articol! Îți mulțumim!

Subscribe
Notify of
guest
0 Comments
Inline Feedbacks
Vezi toate comentariile