Pentru ca nu muncesc, singura sursa de venit (legala) a unui grup de tigani din Buzau o constituie alocatiile puradeilor. Acestia asteapta ca Primaria sa le rezolve situatia locativa.
NESIMTIREA LOR: Trei familii de tigani care în total numără 28 de persoane au fost trimise să locuiască sub cerul liber, la marginea oraşului aproape de podul de la Vadu Paşii, după ce ani de-a rîndul au trăit în zone bune ale municipiului Buzau. Ei aşteaptă acum ca Primăria, care ani la rînd i-a tolerat în imobile situate pe strada Victoriei, apoi pe strada Colonel Ion Buzoianu, să le rezolve situaţia locativă.
VOR SI CU PULA IN PIZDA SI CU SUFLETUL IN RAI: La sfîrşitul săptămînii trecute, tiganii s-au instalat într-o zonă împrejmuită în apropiere de prundul rîului Buzău. Terenul, care aparţine unei societăţi şi le-a fost pus la dispoziţie printr-o înţelegere cu Primăria, nu dispune de branşamente la reţeaua de apă şi de electricitate, şi singura construcţie pe care o au la dispoziţie „chiriaşii” este o construcţie mică şi dărăpănată, care în nici un caz nu-i poate adăposti pe toţi. Tiganii susţin că mutarea lor la marginea oraşului este un abuz al autorităţilor, pentru că zona este improprie pentru a fi locuită şi, pe deasupra, este periculoasă.
MERITA SA SE INTERESEZE CINEVA DE EI? Supărarea lor este cu atît mai mare cu cît, odată trimişi lîngă podul ce leagă Buzăul de Vadu Paşii, nimeni nu se mai interesează de ei şi sînt nevoiţi să trăiască cu tot cu puradei fără un acoperiş deasupra capului.
„Am fost evacuaţi vineri dimineaţă din imobilul de pe strada Colonel Buzoianu. Sîntem 28 de persoane aici, dintre care 15 sînt copii. Primăria ne-a promis că ne dă drumul la lumină, că ne dă drumul la apă, că ne dă materiale de construcţie. Fel şi fel de promisiuni. Sîntem distruşi complet. Am fost alungaţi pe cîmp, la marginea Buzăului”, spune Marian Nica, unul dintre tigani.
Casa cu valoare de PATRIMONIU de pe strada Victoriei era gata să cadă peste ei din cauza ca erau prea lenesi sa o intretina
Conducerea Primăriei nu vede nimic inuman în această poveste. Dimpotrivă, se afirmă că tiganii au fost ajutaţi tot timpul. Ei au locuit mulţi ani într-o casă cu valoare de patrimoniu de pe strada Victoriei, însă au adus imobilul într-o stare jalnică.
Au fost evacuaţi de acolo în momentul în care casa ajunsese în ultimul grad de degradare şi exista riscul să se prăbuşească peste tigani (mare paguba da… totusi pacat de casa cu valoare). După evacuare tiganii au fost lăsaţi să locuiască într-un imobil de pe strada Colonel Buzoianu, în care şi-a avut sediul Poliţia Locală, iar acum au fost nevoiţi să părăsească şi acel adăpost. Aici la marginea oraşului nu au nimic în afară de lucrurile ponosite pe care le-au adus cu ei din fosta locuinţă.
Ar vrea totuşi să îşi încropească ceva, dar nu au cu ce pentru că nici unul nu munceşte. „Aici pe terenul unde au fost transferaţi au posibilitatea să încheie contracte de furnizare pentru apă şi electricitate. Nouă nu ne permite legea să le plătim branşamentele şi nici să le dăm materiale de construcţii. Primăria nu poate să construiască locuinţe pentru cazurile sociale”, a declarat viceprimarul Fănică Bîrlă.
Protecţia Puradelului s-a autosesizat
Cazul a intrat şi în atenţia Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Puradelului. „Instituţia noastră s-a autosesizat cu privire la această situaţie şi în regim de urgenţă, o echipă de intervenţie se va deplasa la locaţia indicată pentru a face propria evaluare. Situaţia copiilor a mai fost în atenţia DGASPC Buzău. Acum se face o reevaluare a situaţiei conform noului profil de risc” a declarat Roxana Kovacs, purtător de cuvînt al DGASPC Buzău. O asemenea intervenţie se impune în condiţiile în care cei 15 puradei nu pot merge la şcoală, iar părinţii refuză să îi lase în grija instituţiilor de ocrotire, ca să nu piardă alocaţiile din care trăiesc cu toţii.
Asta este o noutate? De cand au poposit aici pe aceste plaiuri, au trait pe spinarea populatiei bastinase, asa fac si acum si asa vor face si peste 1000 de ani daca vor supravietui datorita bunatatii si spiritului de sacrificiu al romanilor. Au fost de folos numai cat au fost robi, cand stapanul avea drept de viata si de moarte asupra lor. Odata cu dezrobirea din 1840, noi am devenit victimele acestor hoarte de barbari lenesi dar, care sau suit in spinarea noastra si niciodata pana acum nu am fost hotarati sa scapam de ei prin orice metode. Tarile din UE ne dau sfaturi dar cauta sa scape de ei tot timpul, chiar sa ni-i trimita plocon inapoi. Sa nu mai auzim de ei de bine ci, numai de rau.
This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. Cookie settingsACCEPT
Privacy & Cookies Policy
Privacy Overview
This website uses cookies to improve your experience while you navigate through the website. Out of these cookies, the cookies that are categorized as necessary are stored on your browser as they are essential for the working of basic functionalities of the website. We also use third-party cookies that help us analyze and understand how you use this website. These cookies will be stored in your browser only with your consent. You also have the option to opt-out of these cookies. But opting out of some of these cookies may have an effect on your browsing experience.
Necessary cookies are absolutely essential for the website to function properly. This category only includes cookies that ensures basic functionalities and security features of the website. These cookies do not store any personal information.
Any cookies that may not be particularly necessary for the website to function and is used specifically to collect user personal data via analytics, ads, other embedded contents are termed as non-necessary cookies. It is mandatory to procure user consent prior to running these cookies on your website.
Asta este o noutate? De cand au poposit aici pe aceste plaiuri, au trait pe spinarea populatiei bastinase, asa fac si acum si asa vor face si peste 1000 de ani daca vor supravietui datorita bunatatii si spiritului de sacrificiu al romanilor. Au fost de folos numai cat au fost robi, cand stapanul avea drept de viata si de moarte asupra lor. Odata cu dezrobirea din 1840, noi am devenit victimele acestor hoarte de barbari lenesi dar, care sau suit in spinarea noastra si niciodata pana acum nu am fost hotarati sa scapam de ei prin orice metode. Tarile din UE ne dau sfaturi dar cauta sa scape de ei tot timpul, chiar sa ni-i trimita plocon inapoi. Sa nu mai auzim de ei de bine ci, numai de rau.