Partidul Totul pentru Tara ii cere lui Victor Ponta sa BOICOTEZE Jocurile Olimpice din Rusia

Circa 3000 de sportivi, dintre care şi 24 din România şi 5 din Republica Moldova, vor participa vineri seara la ceremonia de inaugurare a Olimpliadei de iarnă de la Soci, Rusia. Practic va începe şi lupta pentru cele 294 de medalii (aur, argint, bronz) sub supravegherea a 13.000 de jurnaliști și, mai ales, a 37.000 de polițiști și militari care asigură securitatea celui mai scump eveniment sportiv organizat vreodată (51 de miliarde de dolari). În staţiunea de la Marea Neagră vor fi prezenţi mai mulţi şefi de state şi lideri poiltici, printre care şi premierul Victor Ponta. Însă din cauza recentelor acţiuni şovine din Transnistria, naţionaliştii români au cerut boicotarea de către clasa politică de la Bucureşti a Olimpiadei din Rusia.

“Abuzurile separatiştilor de la Tiraspol au depăşit orice limită. Arestarea directorului liceului românesc şi a colegilor săi de către autorităţile ilegitime ale regimului comunist transnistrean reprezintă o nouă provocare şi o încălcare gravă a drepturilor fundamentale ale omului. Pe această cale vrem să denunţăm Kremlinul ca fiind în spatele tuturor abuzurilor comise de comuniştii transnistreni. Această gaură neagră a Europei nu s-ar putea menţine nici 24 de ore dacă nu ar fi susţinută de armata rusă cantonată în regiune. La 23 de ani de la dispariţia URSS, Rusia continuă să menţină trupe de ocupaţie pe teritoriul Basarabiei, la câteva zeci de km de frontiera UE. Este o ruşine pentru omenirea anului 2014!”, a declarat pentru Buciumul unul dintre liderii Partidului Totul pentru Ţară, Florin Dobrescu.

Citiți și:  Traian Băsescu: Scenariu APOCALIPTIC pentru România

“Faptul că la nivel internaţional nu există reacţii faţă de aceste abuzuri, nu înseamnă că autorităţile româneşti trebuie să tacă. Apreciem că în aceste condiţii, premierul Ponta ar trebui să boicoteze oficial deschiderea Jocurilor Olimpice de la Soci. Dacă cineva se mai amăgea să creadă că Rusia este în stare să respecte drepturile omului şi ale altor naţiuni, cred că evenimentele din Transnistria sunt relevante pentru a arăta că în mentalitatea Kremlinului nu s-a schimbat nimic faţă de anii 50. Cerem primului ministru Victor Ponta să facă front comun cu liderii statelor occidentale, refuzând invitaţia la Soci, ca protest faţă de ocupaţia militară rusă de pe Nistru şi faţă de abuzurile comuniştilor de la Tiraspol, sprijiniţi de ocupaţia rusă”, a continuat Florin Dobrescu.

Criza din Transnistria a escaladat zilele trecute prin arestarea mai multor cadre didactice de către autorităţile separatiste. Ministerul român de Externe a condamnat reţinerea celor trei angajaţi ai liceului “Lucian Blaga” din Tiraspol, precizând că cele opt şcoli cu grafie latină din regiune sunt supuse, de la începutul lunii decembrie 2013, unor acţiuni de intimidare şi hărţuire. Directorul Liceului “Lucian Blaga”, Ion Iovcev, a declarat, pentru Radio France Internaţional, că el şi colegii lui reţinuţi de miliţia transnistreană au fost batjocoriţi, umiliţi, numiţi “contrabandişti”, spunând că ceea ce s-a întâmplat a fost “ca un film de groază”.

Pe de altă parte, autorităţile de la Tiraspol au acuzat Chişinăul că îi foloseşte pe elevii şcolilor cu predare în limba română din stânga Nistrului ca “instrument de confruntare politică”.

Citiți și:  Ponta arunca bomba: Rezultatul moţiunii a fost negociat deja

transnistria

Transnistria, fâşie de pământ între Nistru şi Ucraina, este privită la nivel internațional ca o regiune a Moldovei, dar în fapt s-a autoptoclamat ca teritoriu de sine stătător sub numele de “Republica Moldovenească Nistreană”, cu capitala la Tiraspol, în data de 2 septembrie 1990. La 25 august 1991 sovietul suprem al RMN a adoptat Declarația de Independență a noii republici. La două zile distanţă, pe 27 august 1991, parlamentul de la Chişinău a adoptat Declarația de Independență a Republicii Moldova, al cărei teritoriu cuprindea și raioanele din stânga Nistrului. Acest lucru a dus la tensiuni în regiune şi chiar la un scurt război, în 1992, în urma căruia şi-au pierdut viaţa aproximativ 1.500 de persoane. În acel conflict au luptat de prartea separatiştilor Armata a 14-a de gardă sovietică, dar şi voluntari ruşi sau ucrainieni. La 21 iulie 1992 a fost semnat un acord de încetare a focului.

Conform recensământului din 2004, 32 la sută din locuitori s-au declarat români sau moldoveni, dintr-un total de peste 550.000.

Transnistria supravieţuieşte economic în special datorită ajutorului acordat de Moscova şi traficului de arme. Regiunea continuă să aibă pe teritoriul său trupe militare “de menţinere a păcii” ruseşti. Nicio ţară din lume nu a recunoscut independenţa autoproclamată a acestui teritoriu. Sursa: FrontPress.ro 

Distribuie acest articol! Îți mulțumim!

Subscribe
Notify of
guest
0 Comments
Inline Feedbacks
Vezi toate comentariile