Otrăvuri, asasinate şi decese „subite” in Rusia: Ce se ştie despre moartea doctorului care i-a salvat viaţa lui Navalnîi

Un medic rus care l-a salvat de la moarte pe principalul adversar politic al regimului Putin a decedat în urma unui „atac de cord produs subit”. Criticii Kremlinului au îndoieli în privinţa acestei versiuni, scrie Adevărul.

Doctorul Serghei Maksimişin a lucrat timp de 28 de ani la Spitalul de Urgenţă Nr. 1 din Omsk. A murit joi, la doar 55 de ani, într-un context tulbure. El a fost unul dintre medicii care l-au salvat de la moarte la 20 august 2020 pe principalul adversar politic al regimului Putin, juristul şi activistul anti-corupţie Aleksei Navalnîi.

Decesul doctorului Serghei Maksimişin a fost anunţat joi, printr-un comunicat al spitalului căruia i-a dedicat o jumătate din viaţă. Conducerea spitalului, reînnoită după cazul Navalnîi, nu a precizat cauza morţii, ci doar a descris-o ca fiind „subită”. „Cu regret, vă informăm că medicul şef-adjunct al Secţiei de anestezie şi terapie intensivă a Spitalului de Urgenţă Nr. 1 din Omsk, doctor în ştiinţe medicale Maksimişin Serghei Valentinovici, a murit subit”, se arată în comunicat.

Un deces „foarte neaşteptat”
Ironie a sorţii sau nu, doctorul Maksimişin a decedat în unitatea de terapie intensivă unde l-a tratat timp de două zile pe opozantul Navalnîi.

closevolume_off
Potrivit publicaţiei Lifeshot, Serghei Makimişin a fost internat de urgenţă miercuri, pe fondul unei hipertensiuni arteriale. A suferit un atac de cord şi a murit „subit”, după cum spune conducerea spitalului.

Maria Morozova, o colegă de-a sa, spune că l-a văzut ultima dată săptămâna trecută. În opinia ei, acest deces este „foarte neaşteptat”.

Explicaţia autorităţilor
În schimb, purtătoarea de cuvânt a Ministerului Sănătăţii din regiunea Omsk, Galina Nazarova, a ţinut imediat să atragă atenţia că „nu există niciun context” aparte în acest caz şi a făcut apel la respectarea defunctului. Potrivit ei, doctorul Maksimişin „era bolnav” în ultimul timp, fiind „îngrijorat de rudele sale”. „Şi-a îngropat părinţii în acest an. A decedat la locul de muncă, în unitatea sa de terapie intensivă, acolo unde lucra”, a declarat ea. „Se afla în spital, a fost internat la terapie intensivă şi a murit”, a adăugat oficialul regional din Omsk.

În stilul Galinei Nazarova, presa afiliată Kremlinului s-a concentrat pe evidenţierea profesionalismului de care a dat dovadă Serghei Maksimişin şi a îndemnat la respectarea persoanei decedate.

Demisii şi promovări rapide la Omsk
Însă îndoielile nu pot fi îndepărtate, chiar din mai multe motive, plecând de la comunicarea spitalului şi transformările pe care le parcurge instituţia după otrăvirea lui Navalnîi, până la rolul medicului în salvarea vieţii opozantului, contextul actual şi lunga listă de decese suspecte.

Dacă în cazul îmbolnăvirii lui Aleksei Navalnîi Spitalul de Urgenţă Nr. 1 din Omsk a reacţionat ezitant şi a oferit răspunsuri uşor de combătut, în cazul decesului lui Serghei Maksimişin s-a limitat doar la un simplu comunicat. Comunicarea a fost lăsată în seama instituţiei responsabile de sănătate la nivel regional, mai apropiată factorilor de decizie.

De altfel, noul factor de decizie la nivel regional în domeniul sănătăţii din Omsk este nimeni altul decât fostul şef al lui Maksimişin, şi anume Aleksandr Murahovski. Ca urmare a cazului Navalnîi, Murahovski a fost transferat imediat la o altă clinică din Omsk, după care a fost „promovat”, în noiembrie, în postul de ministru regional al Sănătăţii. Într-un comunicat, Executivul regiunii Omsk a motivat alegerea lui Aleksandr Murahovski, în vârstă de 49 de ani, prin faptul că acesta „a trecut prin toate treptele profesionale”, iar candidatura sa a fost acceptată de Moscova. Potrivit ziarului local „Gorod55”, Murahovski s-a deplasat chiar până la Moscova pentru a conveni asupra candidaturii, ceea ce nu este specific pentru numirile la acest nivel.

În afară de Murahovski, Spitalul de Urgenţă Nr. 1 din Omsk a rămas şi fără fostul adjunct al acestuia, doctorul Anatoli Kalinicenko. Acesta a demisionat în octombrie şi s-a angajat la o clinică privată. „Tocmai am înţeles că iubesc mai mult chirurgia decât treburile administrative”, a explicat Kalinicenko decizia noii sale schimbări din carieră.

Opozant: Maksimişin „ştia mai multe ca oricine despre starea” lui Navalnîi
Aleksandr Murahovski face parte dintre medicii ruşi care s-au opus evacuării lui Navalnîi la Berlin şi care au respins concluziile medicilor germani în acest caz. El a insistat că nu au fost depistate niciun fel de substanţe otrăvitoare în corpul lui Navalnîi cât timp acesta s-a aflat în grija spitalului din Omsk şi avansat ca posibil diagnostic „o tulburare de natură metabolică”. Ori analizele toxicologice efectuate de laboratoare militare din Germania, Franţa şi Suedia, precum şi un studiu publicat în celebra revistă medicală „The Lancet” de către Spitalul Charite, acolo unde Navalnîi s-a recuperat, arată clar prezenţa unui agent neurotoxic din gama Noviciok în corpul opozantului rus. Potrivit studiului, medicii de la Charite au descoperit că Navalnîi a primit atropină la Omsk, o soluţie care este folosită ca antidot pentru otrăvuri. În cele din urmă, toxicologul şef a regiunii Omsk a recunoscut administrarea atropinei în cazul lui Navalnîi, dar a pus acest lucru pe seama altor motive, nu pentru otrăvire.

Maksimişin nu a oferit nicio reacţie în cazul Navalnîi. În schimb, potrivit lui Leonid Volkov, şeful ONG-ului anticorupţie al opozantului, el răspundea de anestezie şi reanimare în ziua de 20 august 2020. Medicul „ştia mai multe ca oricine despre starea lui Aleksei, aşa că nu pot exclude o acţiune ilegală”, a declarat el pentru CNN, recunoscând însă că „sistemul sanitar din Rusia este foarte prost şi nu e neobişnuit ca doctori de vârsta lui să moară subit”. „Mă îndoiesc că va avea loc vreo anchetă privind decesul”, a adăugat Volkov.

Proteste şi arestări în masă în Rusia
Moartea lui Maksimişin survine într-un context tensionat în Rusia, marcat de proteste pe fondul reîntoarcerii lui Navalnîi la Moscova după aproape cinci luni de tratament şi recuperare în Germania. Opozantul a fost arestat chiar de pe aeroport, la 17 ianuarie. Între timp, a fost adus în instanţă şi i s-a transmis că sentinţa la închisoare cu suspendare a fost comutată într-una cu executare. Totodată, peste 11.000 dintre manifestanţii care au ieşit în stradă pentru a-l susţine au fost arestaţi în ultimele trei săptămâni în Rusia.

Câteva exemple dintr-o listă lungă de asasinate şi morţi „subite”
Iuri Ştşkotşkin, membru al unei comisii care ancheta atentatele din septembrie 1999 din Rusia puse de Putin pe seama teroriştilor, dar care stârneau suspiciuni de implicare a FSB pentru declanşarea unui război în Cecenia şi creşterea popularităţii noului lider scos în faţă: A murit în iulie 2003, după ce a fost otrăvit cu taliu. Cu trei luni mai devreme, colegul său de investigaţie, Serghei Iuşenkov a fost împuşcat mortal, iar câteva luni mai târziu, în noiembrie acelaşi an, Mihail Trepaşkin, un alt membru al comisiei şi fost agent FSB, a fost arestat şi trimis într-un lagăr de muncă din Ural.

Roman Ţepov, bodyguard al lui Putin în anii ’90: A decedat în 2004, după ce a băut ceai într-un birou al FSB.

Anna Politkovskaia, jurnalistă care a luat la puricat războiul dus de Putin în Cecenia: S-a îmbolnăvit după cea a băut ceai la bordul unui avion, în 2004. A supravieţuit, dar a fost împuşcată mortal în faţa apartamentului său din Moscova. Asasinatul a avut loc la 7 octombrie 2006, în ziua în care Putin a sărbătorit 54 de ani de la naşterea sa.

Aleksandr Litvinenko, fost ofiţer FSB care a scris o carte despre rolul colegilor săi în atentatele din septembrie 1999 şi în instalarea regimului Putin: A decedat în noiembrie 2006, după ce a băut ceai verde otrăvit cu poloniu radioactiv la restaurantul unui hotel din Londra. Principalul suspect este Aleksandr Lugovoi, un fost agent rus pe care Moscova nu vrea să-l extrădeze, aşa cum cere Londra.

Boris Nemţov, fost lider al opoziţiei ruse: A fost împuşcat mortal în seara zilei de 27 februarie 2015 în timp ce se plimba pe un pod în apropiere de Kremlin.

Igor Sergun, fost şef GRU: A murit subit, la 58 de ani, de un atac de cord, la începutul lui 2016. Life News scria la acea vreme, citând surse apropiate familiei generalului, că „motivele morţii lui Igor Sergun au fost oboseala extremă, surmenajul, lipsa de somn, şi toate simptomele inerente funcţiei sale”. Dar o sursă a agenţiei americane Stratfor susţinea că şeful GRU ar fi murit în ziua de Anul Nou, în Liban. Plecând de la spusele sursei sale, Stratfor a pus două întrebări rămase şi acum fără răspuns: ce făcea Sergun în Liban şi de ce Kremlinul ascunde acest lucru?

Decesul lui Sergun a survenit la doar câteva zile după cel al generalului Aleksandr Şuşukin, nimeni altul decât comandantul trupelor de desant desfăşurate de Rusia în februarie – martie 2014 în Crimeea în cadrul operaţiunii de anexare. Şuşukin a murit pe 27 decembrie 2015, la vârsta de doar 52 de ani. Conform informaţiilor oficiale, moartea lui Şuşukin, anunţată abia pe 29 decembrie, a fost cauzată de un cheag de sânge în zona inimii.

Sursa: comisarul .ro

LASA UN COMENTARIU