Omenirea, în fața unui risc imens. Amenintarea „roboților ucigași”

O discuție avută de 125 de state care fac parte din ONU, în privința armelor convenționale, nu au dus la rezultate concrete. Subiectul va fi dezbătut aprins în continuare.

Cele 125 de state care s-au reunit la Geneva (Elveția) în cadrul conferinţei de revizuire a Convenţiei ONU privind utilizarea anumitor arme convenţionale (CCAC) nu au ajuns la o înțelegere în legătură cu lansarea negocierilor privind viitorul „roboţilor ucigaşi” şi au transmis cazul experţilor.

Neînțelegeri mari în privința „roboților ucigași”, la Convenția ONU
Declaraţia finală a conferinţei începute luni la Geneva nu abordează subiectul sistemelor de arme letale autonome (SALA) decât în termeni destul de generali.

Documentul recunoaşte principiile convenite începând cu 2019 cu privire la întâietatea dreptului internaţional umanitar asupra tuturor sistemelor de arme, inclusiv SALA, sau faptul că umanitatea trebuie în orice moment să îşi asume responsabilitatea pentru utilizarea lor, conform Agerpres.

Declaraţia insistă, de asemenea, asupra faptului că această Convenţie, care a permis deja progrese în ceea ce priveşte dispozitivele explozive improvizate, armele laser sau mine, rămâne forul adecvat pentru că încearcă să găsească un echilibru între necesitatea militară şi consideraţiile umanitare.

Rezultatul la care s-a ajuns este unul total insuficient
Grupul de experţi guvernamentali care a lucrat deja pe această temă se va reuni timp de zece zile în 2022. Campania „Stop Killer Robots”, care reuneşte aproape 180 de ONG-uri, şi-a manifestat nemulţumirea faţă de rezultatul slab al conferinţei şi au arătat cu degetul către Statele Unite sau Rusia.

Acest rezultat „este total insuficient” în ochii marii majorităţii a statelor, a societăţii civile şi a opiniei publice internaţionale, a declarat vineri seara reprezentantul campaniei în faţa delegaţiilor reunite la Palais des Nations. Acesta a apreciat că discuţia va trebui să aibă loc în altă parte, probabil după modelul Convenţiei de la Ottawa privind interzicerea minelor antipersonal şi să se înceapă cu un nucleu dur de ţări, urmând apoi ca, treptat, alte state să fie convinse să se alăture.

Ruşii nu doresc să se simtă legaţi de obligaţii în avans, iar americanii şi-au amintit vineri seara că preferinţa lor este pentru un text fără caracter obligatoriu. Dezbaterile sunt cu atât mai dificile cu cât conceptul de arme autonome este vag şi combină aşa-numitele tehnologii cu dublă utilizare – civile şi militare – precum inteligenţa artificială.

Adversarii acestor arme sunt vehemenți
Deşi există deja arme parţial autonome (de exemplu, momeli pe avioanele militare), sistemele cu adevărat autonome pe câmpul de luptă, capabile să lupte fără intervenţie umană, sunt încă teoretice, potrivit opiniei majorităţii experţilor.

Adversarii acestui tip de arme, printre care se numără secretarul general al ONU, Antonio Guterres, CICR, gardian al Convenţiilor de la Geneva care stau la baza dreptului internaţional umanitar, precum şi zeci de ţări, nu vor să aştepte ca el să existe pentru a-l interzice.

Elveţia, care a vorbit în numele multor ţări, printre care Germania, Brazilia, Finlanda, Irlanda, Noua Zeelandă, Africa de Sud, Italia, Norvegia şi Suedia, şi-a exprimat dezamăgirea în faţa progreselor limitate şi şi-a exprimat regretul că unele ţări abuzează de regula consensului pentru a bloca procesul de negociere.

„Ceea ce munca noastră ne-a permis să înţelegem până acum este că sistemele de arme autonome nu pot fi folosite respectând dreptul internaţional umanitar”, a afirmat delegatul elveţian, care a avertizat că, în ritmul actual al progreselor în domeniu, dezvoltarea tehnologică este probabil să depăşească deliberările noastre.

Sursa: evz.ro

Urmăriți acest site pe Telegram și pe Google News

Susține Nationalisti.ro printr-o donație

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *