O țară care nu are industrie militară proprie și o armată bine pregătită nu poate avea nici resurse proprii, așadar nici măcar o minimă suveranitate

Independența este impusă de capacitatea economico-militară generată prin voința unei clase politice conducătoare și parafată de aceasta pe plan diplomatic.

Indiferent din ce alianțe politice sau militare faci parte, atât timp cât nu ai o bază națională produsă de aceste două lucruri, nu îți impui respectul și nici eficienta în interes național în cadrul alianțelor respective.

Nu poti cere investiții economice externe care să vină odată cu desfășurarea trupelor aliate pe teritoriul tău, cât timp tu ca stat nu oferi un cadru protectionist pentru investiile propriului capital național, căci altfel, acele „investiții” externe se materializează în fapt prin cumpărarea pe nimic a resurselor și falimentarea ramurilor economice concurente.

Citiți și:  VIDEO | Echipajul unei aeronave militare și-a văzut „îngerul păzitor”

Alianțele nu sunt în sine bune sau rele, ele se relevă a fiind bune sau rele în funcție de ”negocierea” pe care o faci în cadrul lor. Dacă o faci în fundul gol, e clar că vor fi rele, dacă o faci ”echipat”, e clar că vor fi bune.

Dezvoltarea unei industrii proprii de armanent îți oferă în același timp ”costum cu cravată” în cadrul alianței dar și un enorm plus la bugetul de stat, prin locuri de muncă, export și creșterea unei întregi economii conexe.

Statul român este slăbănogit pentru că nu are această ”structură” militară, cu tot ceea ce înseamnă ea, referindu-mă aici implicit la structura cultural-identitară care este în același timp o armă în sine, în cadrul războiului atipic ce să dă pe conștiințe prin propagandă, cât și o condiție necesară și suficientă pentru a avea o conducere politică capabilă să creeze o Armată. – Mihai Tîrnoveanu

Citiți și:  România cumpără 32 de avioane F-16 din Norvegia cu 450 de milioane de euro (DOCUMENT)

Pentru cele mai importante ştiri ale zilei, transmise în timp real, daţi subscribe canalului noastru de Telegram (click aici)!

Un cometariu

  1. Ar fi util, nu numai să afle, dar și să înțeleagă cât mai mulți că independența nu înseamnă doar să ții coada sus, ci să te descurci fără ajutor (să te poți apăra, să obții cele necesare, să …..)
    Problema reală este că nimeni nu e independent într-o structură socială, economică, politică. Când nu suntem singuri „drepturile fiecăruia dintre noi se opresc unde încep drepturile celor din jur”, adică avem obligația de a respecta drepturile altora. Într-un stat plătim impozite pentru a ni se garanta niște drepturi cu ajutorul justiției, armatei, poliției, administrației. Acordăm drepturi speciale celor trei puteri (justiție, legislativ, executiv) pentru a-și putea îndeplini obligațiile pentru care le plătim. Admitem că presa are drepturi speciale pentru a ne informa despre cum își îndeplinesc obligațiile.
    Evident că dacă nu știm ce vrem, sau nu știm pentru ce îi plătim, îi lăsăm cu drepturi și fără obligații.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.