Nu vă faceți iluzii, valul patru al Covidului nu ne va ocoli!

Singura țară în care vaccinistii și antivaccinistii sunt la fel de violenți

  1. Nu vă faceți iluzii, valul patru al Covidului nu ne va ocoli! Și va fi scandal, dar ce scandal! În Franța, singurii vacciniști agresivi ca antivacciniștii sunt Macron și câțiva miniștri ai lui. În România, vacciniștii și antivacciniștii de pe stradă și de pe centurile de socializare sunt la fel de violenți. Și va începe vaccinarea categoriei 12 – 17 ani, vom avea un circ mult peste Revoluție, mineriade și Colectiv la un loc. Eu sunt vaccinat, dar le adresez o rugăminte și vaccinaților, și antivacciniștilor. Renunțați să veniți să spuneți ceva așa, confidențial. Nu vreau să aud nimic la ureche și să vorbim bot în bot. Dacă vor să vă prindă, vă prind băieții și dacă vorbiți la ureche! Jenibil e că în 99% dintre cazuri nici nu discutați vreo combinație, ci umblați cu bârfe. Iar îngrozitor mi se pare faptul că, după un an și jumătate de Covid, mai există oameni pe care îi rogi să-și împărtășească secretele de la un metru, iar ei răspund „dom’le, mă jignești!”

  2. Jocurile Olimpice s-au terminat și vreau să-i felicit pe Emil Hossu pentru comentarii (bune ca de obicei) și pe Dorin Chiotea pentru lecția de ziaristică pe care a dat-o. Se vede că Dorin a lucrat peste 20 de ani în presa concurențială, nu în cea bugetofagă. De pe vremea lui Țopescu până acum, angajații din TVR au fost în străinătate doar cu cururile. Prezentau date statistice fade (azi îi salvează și internetul), de parcă ar fi transmis din studioul de acasă. Chiotea a fost la Tokyo și cu mintea, și cu sufletul, pe care le-a pus în reportaje vii. Și a reușit să scoată sute de știri din evenimente pe care teveriștii sedentari – na, școala de presă comunistă! – nici nu le-ar fi observat.

  3. Dacă ar fi Marșul părinților, eu m-aș duce? Normal că nu m-aș duce. Marșul părinților ar fi o tâmpenie ca Ziua Bărbatului, Ziua Ziaristului, Ziua Scriitorului sau Ziua Gunoierului pe care-l antipatizează o doamnă care a sortat maculatura din sacii cu voturi. Dacă s-ar sărbători Ziua sau Cincinalul vinului alb, aș gusta un pahar de bere, deși nu suport berea. Când am fost la Hofbrauhaus din Marienplatz, cea mai populară berărie bavareză, eu am băut vin, desi în jur erau tone de bere. Oamenii deștepți ies din rând.

  4. Cu mama, la un spital privat. Nu dau numele spitalului, pentru că îi respect pe doctorii de acolo. Dar „fetele de la recepție”, aceste inutilități birocratice, o ard corporatist și se cred mai importante decât chirurgii. Și cu fiecare dintre ele o iei de la capăt. Adică zici povestea de la început. De două ori, de șapte ori, de nouă ori. Așa e corporatismul, rigid. Totuși, una dintre „fete” s-a suspectat de umor. „Anul nașterii?” Mama i-a răspuns: 1941. „Și v-a fost greu?” Și atunci am intervenit eu, profesionistul. „Nu, fă, nu i-a fost așa greu, dar ție o să-ți fie foarte greu, lua-ți-aș corporatismu-n…” Au fost cele mai frumoase clipe din viața „fetei de la recepție”. I-am oferit 20 de secunde de duioșie.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *