NORVEGIA. Cerşetorii TIGANI şi hoţii de buzunare din România i-au “invadat” pe vikingi

Tiganii veniți la Oslo și alte orașe norvegiene sunt ”sezonieri”. Din cauza frigului scandinav nu pot sta în corturi decât între aprilie și octombrie

Norvegia, celebră sub titulatura de ”Ţară a fiordurilor”, s-a transformat, în ultimii ani, în ţara fiorilor pe care cetăţenii români de etnie rromă, veniţi la cerşit şi furturi din buzunare, le dau autorităţilor norvegiene şi societăţii în ansamblu.

Din fericire pentru scandinavi, vizitele conaţionalilor noştri sunt sezoniere. Vin cu maşinile la Oslo, Bergen sau alte oraşe din sud, la începutul lui aprilie, când temperaturile cresc, şi pleacă prin octombrie, când iarna pune stăpânire pe Scandinavia, iar dormitul în corturi sau prin parcuri este imposibil. Sunt din judeţele Gorj, Buzău, Bacău şi Vâlcea. Nu se ştie numărul lor exact. Autorităţilor le este imposibil să ţină o evidenţă exactă, din cauza mobilităţii accentuate a acestor grupuri.

Andreas Slettholm, reporter la cotidianul “Aftenposten”, scrie frecvent despre conaţionalii noştri. Apreciază că, în fiecare ”sezon”, vin în Norvegia aproximativ 1.000 de persoane. Îşi stabilesc taberele ilegale la capătul magistralelor de metrou, sub podurile din cartierul Toyen (unde dorm în corturi sau înghesuiţi câte şapte în automobilele personale) sau în pădurile din împrejurimea Oslo. Acum un an, proprietarul unui teren de lângă Lacul Sognsvann (la nord de Oslo) a reuşit să evacueze o astfel de tabără doar printr-o hotărâre judecătorească.

25 de euro/zi în cel mai scump oraş din lume

În Oslo, cerşetorii români preferă pieţele aglomerate din centrul oraşului (Karl Johann Gate, pe cea din faţa Teatrului Naţional). În parcul de lângă Parlament (Stortinget), Simona, trecută uşor de vârsta majoratului, gravidă în câteva luni, cerşeşte mila trecătorilor. E din Târgu Jiu şi a venit în Oslo de o săptămână.

Doarme în parc şi nu e mulţumită de câţi bani face: 200 de coroane norvegiene pe zi (aproximativ 25 de euro). ”Norvegienii nu ne dau mulţi bani. Vor să ne facă să plece. ”E foarte scump aici. Abia îmi ajung banii de mâncare”, spune ea. Recent, Oslo a fost declarat cel mai scump oraş din lume. În Norvegia, venitul mediu depăşeşte 4.000 de euro pe lună, iar o călătorie cu tramvaiul în Oslo costă…8 euro (50 de coroane)

În zonă, cerşeşte şi Vandana. E din Slatina şi e la fel de nemulţumită. ”Dacă vor să plecăm de aici să ne dea bani”, decretează ea, invidioasă pe rromii din Franţa.

Vandana e categorică: vrea bani de la autorităţile norvegiene ca să plece din Oslo
Foto: SILVIU SERGIU

Copii nu sunt trimişi la cerşit

Copiii nu sunt folosiţi la cerşit, aşa cum se întâmpla acum câţiva ani. Legislaţia a fost înăsprită. Astăzi, dacă îşi trimit odraslele la cerşit, primesc pedepse drastice pentru trafic de fiinţe umane şi pot fi decăzuţi din drepturile parentale.

70% din furturile din buzunare sunt săvârşite de români

Pentru că din cerşit nu se fac pream mulţi bani, unii se axează pe furturi din buzunare. Practic, nu trece o zi fără ca presa din Norvegia să nu publice articole despre isprăvile conaţionalilor noştri. Statisticile puse la dispoziţie de poliţie sunt grăitoare.

Recent, cotidianul ”Aftenposten”,a scris că 70% din furturile din buzunare sunt săvârşite de cetăţeni români de etnie rromă. Preferate sunt iPhone-urile. Practic, din 10.000 de astfel de aparate furate anual în Norvegia, de 7.000 sunt vinovaţi conaţionalii noştri. În fiecare zi, 50 de locuitori ai oraşului Oslo, cad victime furturilor din buzunare.

Potrivit ”Aftenposten”, din 2012 până în prezent, împotriva românilor veniţi în Oslo, Asker şi Bærum au fost pronunţate 171 de hotărâri judecătoreşti. În afară de furturi din buzunare, au fost condamnări şi pentru jaf, în special din locuinţe, furt de motorină, cupru şi din magazine. Hoţii din buzunare scapă ieftin: pedeapsa medie este de 60 de zile de închisoare, dar pot creşte în caz de recidivă.

Poliția din Oslo face eforturi pentru a reduce numărul infracțiunilor
FOTO: SILVIU SERGIU

Toleranţă. Societatea civilă norvegiană se luptă pentru drepturile civile ale conaţionalilor noştri

În Norvegia, cerşitul este permis de lege. La nivel local, însă, autorităţile pot adopta reglementări care să îngrădească această activitate.

La presiunile Poliţiei, care se străduie să facă faţă avalanşei de cerşetori şi hoţi de buzunare veniţi din România, Primăria din Oslo a lansat în dezbatere publică ideea adoptării unei legi anti-cerşetorie.

De o bună perioadă de timp, agenda publică din Norvegia este dominată de această temă. Locuitorii din Oslo susţin, în majoritate, adoptarea unei legi anti-cerşetorie. Adoptarea ei a întârziat şi pentru că există organizaţii neguvernamentale norvegiene, care se luptă pentru drepturile şi libertăţile civile ale românilor veniţi în Norvegia. Reprezentanţii lor susţin că, interzicând cerşetoria, autorităţile nu-i vor putea determina pe rromii din România să plece acasă.

”Armata Salvării din Norvegia” (”Frelsesarmeen”) este o astfel de organizaţie care, sprijiniţi de Municipalitate, le oferă hrană, corturi, adăpost, asistenţă medicală, locuri de muncă şi posibilitatea, de câteva ori pe săptămână, să se spele şi să-şi cureţe hainele. Un alt ONG norvegian, ”Oamenii sunt oameni” (”Folk er folk”) editează o revistă despre tradiţiile şi poveştiile de viaţă ale rromilor, pentru a sensibiliza opinia publică. Ea este vândută pe străzi de conaţionalii noştri, care pot păstra jumătate din preţul revistei de 50 de coroane (8 euro).

Fonduri nerambursabile

Guvernul Norvegiei acordă României importante fonduri nerambursabile. O parte dintre acestea sunt destinate sprijinirii procesului de integrare socială a rromilor. Alte fonduri sunt dedicate finanţării de programe şi proiecte în diverse sectoare de activitate: protecţia mediului, conservarea patrimoniului cultural, justiţie şi societate civilă etc.

În intervalul 2013- 2017 vor fi alocate peste 306 milioane de euro, prin intermediul ”Granturilor EEA şi Norvegiene”, la care ”Ţara fiordurilor” este contributor în proporţie de 97% (restul de 3% este contribuţia Islandei şi Liechtenstein-ului).

Lillian Solheim (foto), project manager la The Norwegian Helsinki Committee (NHC), se ocupă de relaţia cu ONG-urile din România, dar şi din celelate ţări UE, care vor să acceseze aceste fonduri. ”În momentul de faţă ONG-urile româneşti depun proiecte, până în iulie-august şi urmează să fie aprobate. Am constatat un interes deosebit, iar acest lucru ne dă încredere că se vor obţine rezultate importante”, a declarat Lillian Solheim, pentru EVZ. De altfel, de câteva zile, toate liniile de finanţare a Fondului pentru ONG-uri (runda 1), totalizând 15.930.000 euro, sunt deschise.

Norvegia susţine financiar Justiţia din România, dar şi alte domenii

Aproximativ 25 de milioane de euro, din cele 306, vor fi alocate domeniilor Justiţie şi afaceri interne, cooperării în Spaţiul Schengen şi combaterii criminalităţii transfrontaliere şi a crimei organizate (vezi tabel).

Ambasadorul Norvegiei la Bucureşti, E.S. Øystein Hovdkinn (foto), a precizat că ”aceste fonduri vor sprijini Justiţia din România în privinţa implementării noilor coduri juridice, vor contribui la îmbunătăţirea standardelor din penitenciare, precum şi la combaterea violenţei domestice, a crimei organizate şi a traficului de fiinţe umane”, a precizat ambasada Norvegiei la Bucureşti.

Sursa: EVZ.ro

 

Distribuie acest articol! Îți mulțumim!

loading...

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

https://barikada.ro/