Mărturii din infern. Ce pățesc cu adevărat femeile care lucrează la căpșuni în Spania. ”Sunt sclavele sexuale ale supraveghetorilor de plantații!”

Femeile care lucrează, ca lucrători sezonieri, pe plantațiile de căpșuni din Spania sunt victimele hărțuielilor și abuzurilor sexuale ale șefilor de fermă. Umilite și amenințate, acestea lucrează în condiții de sclavie ca să culeagă căpșunile ce ajung pe rafturile tuturor supermarketurilor din Europa și nu numai.

Jurnaliștii Al Jazeera au vorbit cu mai multe femei, inclusiv românce, care muncesc în serele din nord-vestul Spaniei. Iar poveștile acestora sunt cutremurătoare, dezvăluind o situație dramatică a acestor oameni care sunt supuși la abuzuri inimaginabile.

Pentru un jurnalist, și nu numai, este destul de dificil să ia legătura cu muncitorii emigranți care culeg căpșuni pe plantațiile din provincia Huelva, Spania. Aceasta este cea mai mare regiune producătoare de căpșuni din Europa. Însă câmpurile sunt împrejmuit și supravegheate cu sisteme de camere video. Pe de altă parte, paznicii care patrulează în permanență și porțile electrice care se închid în nasul curioșilor sunt pentru a-i împiedica pe cei nedoriți să se apropie de căpșunari.

Cu toate acestea, în ciuda piedicilor pe care le-au întâmpinat, reporterii au reușit să facă schimb de numere de telefon cu mai mulți lucrători din zonă. Iar aceștia au acceptat să răspundă întrebărilor.

Hărțuită sexual de supraveghetor
O femeie din Maroc, Jadida, a sunat înapoi și a relatat despre abuzurile sexuale la care a fost supusă de supraveghetorul ei.

Ea a povestit că acesta s-a purtat frumos la început. Doar că în cea de-a doua zi de lucru a încercat să o determine să o însoțească în camera sa. După ce a fost refuzat a devenit din ce în ce mai insistent. Mai apoi, în timp ce ea lucra venit și a încercat să o forțeze să facă sex cu el. A reușit să scape de el, dar acesta a amenințat că o va concedia, dacă nu-I va ceda și că o va trimite înapoi, acasă, în Maroc.

„Le spune celorlalți șefi că sunt leneșă și că nu lucrez. Îmi face tot felul de necazuri și mă acuză de lucruri pe care nu le-am făcut”, a povestit femeia.

Potrivit lui Jadida, multe dintre colegele ei nu îndrăznesc să-l respingă pe supraveghetor.

„De îndată ce ies de aici, îl vreau arestat”, spune ea.

Mii de femei muncesc la cules căpșuni
Jadida este una din miile de emigrante – între care și numeroase românce – care muncesc, în fiecare an, până la șase luni, la cules căpșuni, afine și zmeură pe plantațiile acoperite de nailon din Huelva.

Al Jazeera, în colaborare cu jurnaliști de investigație din Danemarca au vorbit cu 16 lucrătoare din fermele de căpșuni. Maoritatea au povestit cam același lucru, faptul că sunt umilite zilnic, nu sunt lăsate să meargă la toaletă, sunt hărțuite și șantajate pentru sex. De asemenea, nu beneficiază de protecție pentru COVID-19, iar atunci când vor să se asovieze și să-și ceară drepturile sunt împiedicate. Femeile stau departe de oraș, astfel încât nu au cui reclama. Ele locuiesc în barăci și containere, între sere, izolate de restul lumii.

Căpșunarii sunt ținuți în condiții sub-umane
Căpșunarii au puține ocazii de a reclama abuzurile și hărțuielile la care sunt supuși. Dacă o fac, riscă să-și piardă dreptul de muncă. De aceea sunt dependente de mila angajatorilor, după cum susțin ONG-urile și asociațiile sindicale locale.

O altă lucrătoare, Yasmine, în vârstă de 29 de ani, a spus că este însărcinată era însărcinată când a început să lucreze. La un moment dat a avut o problemă medicală, după două săptămâni petrecute pe câmp și i-a cerut șefului ei să o ducă la medic. Acesta i-a cerut să plătească 20 de euro pentru benzină. Două săptămâni mai târziu, când starea ei nu s-a îmbunătățit a acceptat să o ducă la o clinică, iar de aici a fost trimisă la spital, de urgență.

„Sângeram pe haine. Toată lumea a putut să o vadă că mă simt rău”, a spus ea.

Femeile fără acte devin victime sigure ale abuzurilor
Situația este și mai dificilă pentru lucrătorii care nu au acte și viză deoarce riscă deportarea în cazul în care depun reclamație împotriva abuzatorilor.

„Dacă unui bărbat îi place o angajată, el o hărțuiește. Așa este”, a spus Hadiya, o altă femeie.

Când viza de muncă a lui Hadiya din Maroc a expirat acum doi ani, a rămas fără acte. De atunci, managerii i-au cerut în repetate rânduri să întrețînă relații sexuale, în fermele în care a lucrat la cules căpșuni.

Anul trecut, organizația caritabilă catolică, Caritas, a estimat că în Huelva, Almeria și Tenerife „mai mult de 12.000 de migranți trăiesc în condiții extrem de insalubre, lipsit de acces direct la apă și canalizare și fără alte măsuri preventive COVID-19”

Un studiu publicat de Fundația pentru Studii Economice Aplicate în acest an estimează numărul total de migranți fără acte care trăiesc în Spania la 500.000.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *