Libertatea presei in lume. In ce CATEGORIE se plaseaza Romania. News alert

Exercitarea meseriei de jurnalist devine din ce în ce mai dificilă, în majoritatea țărilor. Potrivit clasamentului anual realizat de Reporteri fără Frontiere (RSF), în 73% din cele 180 de țări analizate, libertatea presei este „grav afectată” sau „restricționată”. „Practica jurnalismului, principalul vaccin împotriva virusului dezinformării, este grav îngreunată în 73 din 180 de state din clasamentul RSF și restricționată în alte 59 de state, în total, 73% dintre țările evaluate”, spune organizația.

O situație care s-a înrăutățit de la începutul crizei Covid-19: „Jurnaliștii se confruntă cu o „restrictionare a accesului” pe teren în ceea ce privește sursele de informații, din cauza sau sub pretextul crizei de sănătate”. Sondajele și acoperirea știrilor se dovedesc a fi mai dificile în Asia, Orientul Mijlociu și unele țări europene, potrivit datelor ONG-urilor.

Țările în care libertatea presei este optimă sau foarte satisfăcătoare sunt din ce în ce mai puține: doar 12 țări din 180, sau 7%. Norvegia se află în fruntea podiumului pentru al cincilea an consecutiv, urmată de Finlanda, Suedia și Danemarca.

Informații false despre pandemie
Anul acesta, criza coronavirusului a condus și la diseminarea informațiilor false, uneori chiar de către guverne. Este ceea ce remarcă RSF în cazul Braziliei, acum pe locul 111 în clasament (-4 față de 2020) și Venezuela (148, -1), ale căror guverne „au promovat medicamente ineficiente sau cu eficacitate nedovedită de lumea medicală” , referindu-se în special la hidroxiclorochină.

Atacurile recurente ale președintelui brazilian Jair Bolsonaro asupra presei au mutat țara de la categoria „problematică” la categoria „dificilă”.

Între timp, Romania a păstrat aceeași poziție ca și anul trecut, locul 48 în clasament. RSF denunță opacitatea sporită, mecanismele de finanțare a mass-media care nu sunt, în multe cazuri, foarte transparente sau sunt chiar corupte, iar politica lor editorială depinde de interesele proprietarilor lor, care uneori le folosesc ca instrument de propagandă.

În ansamblu, Europa și America (nord și sud) rămân însă continentele cele mai favorabile presei și exercițiului jurnalistic. Africa rămâne cel mai violent continent împotriva jurnaliștilor. De asemenea, Asia este relativ slab poziționată: în Hong Kong (80), legea securității naționale a Chinei amenință munca jurnaliștilor. Orientul Mijlociu rămâne ultima regiune din clasament, ca și în anii precedenți.

Opacitate sporită
În timpul crizei de sănătate pandemică, opacitatea și comunicarea slabă între oficialii guvernamentali și mass-media au afectat atât accesul liber la informații, cât și credibilitatea mass-media. Guvernul român și autoritățile publice au întârziat sau chiar au blocat informațiile referitoare la echipamente medicale și alte cheltuieli care ar trebui să controleze efectele Covid-19.

În timpul stării de urgență, guvernul a implementat o politică controversată de interzicere a diverselor platforme online care promovează știrile false și teoriile conspirative, dar, de fapt, decizia a dat mai multă greutate și notorietate acestor platforme. Pentru a contracara dezinformarea și a sprijini sectorul mass-media, autoritățile au alocat un fond de 40 de milioane de euro pentru promovarea campaniilor de informare și conștientizare a publicului – ceea ce a atras numeroase critici, guvernul român omițând transparența și definirea criteriilor calitative pentru alocarea ajutorului. În mod paradoxal, au protejat anumite canale mass-media bine cunoscute pentru derapajele lor etice și au promovat autocenzura în redacții.

Sursa: CNews/ smartradio.ro

24 de vizualizări

Susțineți presa independentă. Ne puteți sprijini printr-o donație prin PayPal:

Distribuie acest articol! Îți mulțumim!

LASA UN COMENTARIU