„Legea turnătorului la locul de muncă”, pregatită de USR și la stat, și privat

 

Un proiect de lege proaspăt depus la Camera Deputaților de către 39 de parlamentari USR și unul de la PNL urmărește instituirea așa-numiților „avertizori”, care să dea în primire orice încălcare a legii, săvârșită deja sau susceptibilă că se va săvârși, la nivelul companiilor de stat și private, precum și în alte entități juridice de drept public sau privat. O companie care are, spre exemplu, între 50 și 249 de angajați, este obligată să pună la dispoziția acestor „avertizori” canale de raportare interne, să întocmească registre de raportare, să facă periodic o statistică a acestora și să le păstreze minimum cinci ani. Iar în ceea ce privește canalele extreme de raportare, acesta vizează înființarea, în cadrul Agenției Naționale de Integritate, a unui serviciu specializat să primească și să soluționeze aceste rapoarte cu privire la prezumtivele încălcări ale legii, aduse la cunoștință, prin delațiune instituționalizată. „Turnătorii” au dreptul la protecție din partea legii, fiind exonerați de răspundere și feriți, fără excepție, de la orice formă de „represalii” din partea angajatorilor. Legea prevede inclusiv delațiunile anonime.

Este vorba despre propunerea legislativă privind „protecția avertizorilor în interes public”, având numărul PLX 573/2021, care a fost înregistrată, la Camera Deputaților, în data de 24 noiembrie. Legea se află în consultare publică până în data de 20 decembrie, iar Senatul va fi Camera decizională.

Conform proiectului, prezenta lege constituie cadrul general în materia persoanelor care raportează încălcări ale legii, încălcări care s-au produs „sau care sunt susceptibile să se producă”, în cadrul entităților de drept public sau privat. În categoria acestor persoane, denumite „avertizori”, termen care să înlocuiască, probabil, sintagma „turnător”, intră „persoanele care au statut de lucrător sau persoanele numite într-o funcție publică”, „persoanele care desfășoară o activitate independentă”, „acționarii și persoanele care fac parte din organul de administrare, de conducere sau de supraveghere al unei întreprinderi, inclusiv membrii neexecutivi ai consiliului de administrație, precum și voluntarii și stagiarii remunerați sau neremunerați”, dar și „orice persoană care lucrează sub supravegherea sau conducerea persoanei fizice sau juridice cu care s-a încheiat contractul, a subcontractanților și a furnizorilor acestora”.

Prevederile legii ce se dorește a fi adoptată de Parlament ar trebui să se aplice și persoanelor „care efectuează raportări, inclusiv anonime, prin intermediul canalelor de raportare interne, sau care divulgă public informații privind încălcări ale legii, obținute în timpul procesului de recrutare sau al altor negocieri precontractuale sau în cazul în care raportul de muncă sau de serviciu a încetat”.

În actul normativ în discuție se face vorbire despre autoritatea competentă să primească aceste delațiuni, denumite pompos „raportul privind încălcări ale legii”. Este vorba despre două tipuri de autorități – cele publice, care, potrivit dispozițiilor legale speciale, primesc și soluționează rapoartele referitoare la încălcări ale legii, pe de o parte, și, pe de altă parte, celebra Agenție Națională de Integritate.

Registru cu turnătorii, ținut minimum 5 ani

Cu alte cuvinte, ANI primește competențe să intruzioneze în activitatea firmelor private. În cazul în care această lege ar fi adoptată de Parlament, „avertizorul” are trei modalități de a face delațiuni. Este vorba despre „Raportarea internă”, făcută la nivelul întreprinderii de stat sau private, „Raportarea externă” – adică sesizarea ANI sau a altor structuri ale statului, dar și „Divulgarea publică”. Aceste raportări se realizează fie prin canale interne de raportare, existente în cadrul entității juridice, fie prin canalele externe de raportare, fie prim mass-media, sindicate, patronate, ONG-uri sau Comisii parlamentare.

Autorii acestei propuneri legislative descriu și ce trebuie să conțină această raportare. Mai exact, trebuie menționate numele, prenumele, datele de identificare ale „avertizorului”, entitatea juridică în care a avut loc încălcarea legii, contextul profesional în care au fost obținute informațiile, descrierea faptei „susceptibile să constituie încălcare a legii”, precum și probele raportării. În textul de lege se menționează și că, în cazul în care raportarea este anonimă, ea poate fi făcută prin intermediul unui avocat, „care are obligația de a nu divulga identitatea avertizorului”.

Mai departe, aflăm că aceste delațiuni, intitulate „raportări”, trebuie să fie înscrise într-un registru special, care să cuprindă data primirii acesteia. „Angajatorii și autoritățile competente au obligația de a păstra evidența raportărilor în acest registru. Registrul poate fi ținut fie pe suport de hârtie, fie în format electronic. Entitățile juridice cu cel puțin 50 de angajați au obligația de a realiza statistici cu privire la raportările care privesc încălcări ale legii”, se arată în acest act normativ.

Mai mult, entitățile în cauză sunt obligate să păstreze evidența tuturor rapoartelor primite timp de cinci ani. Un pasaj interesant al modului de primire a rapoartelor este cel conform căruia „în cazul în care, pentru raportare, se utilizează o linie telefonică sau un alt sistem de mesagerie vocală în care conversația poate fi înregistrată, sub rezerva consimțământului avertizorului, persoana desemnată are dreptul de a documenta raportarea orală prin nefectuarea unei înregistrări sau prin transcrierea completă și exactă a conversației”.

Agenția Națională de Integritate, „vârâtă” și în activitatea sectorului privat

Așa cum arătam mai sus, autoritatea competentă îndrituită de această lege este Agenția Națională de Integritate. ANI ar avea dreptul să solicite documentele deținute de autoritățile, instituțiile publice și de persoanele juridice de drept privat, indiferent de forma acestora.

De asemenea, ANI are dreptul să solicite informații de la entitățile publice sau de la „avertizori”, în vederea soluționării rapoartelor. Agenția Națională de Integritate va confirma faptul că avertizorul beneficiază de protecție. Astfel, pe site-ul ANI, se va construi o secțiune separată care va conține informații, printre altele, cu privire la criteriile pentru a beneficia de protecție, în temeiul legii în discuție.

Potrivit acestei legi, în vederea soluționării rapoartelor, se înființează în cadrul Agenției Naționale de Integritate un serviciu, denumit „Serviciul Avertizare în Interes Public”, ce va cuprinde zece posturi de inspectori de integritate.

Unul dintre criteriile prin care acești viitori „avertizori” își pot disemina delațiunile sunt „Divulgările publice”. În lege se menționează faptul că „avertizorul care divulgă public informații privind încălcarea legii beneficiază de protecție, potrivit articolelor 30 și 31 din Constituția României”. Articolul 30 se referă la „libertatea de exprimare”, iar articolul 31 se referă la „dreptul la informație”.

În acest context, sesizarea privind încălcarea legii prin divulgare publică se adresează mass-media, organizațiilor profesionale sindicale sau patronale, ONG-urilor și comisiilor parlamentare. Iar pentru a beneficia de măsurile de protecție prevăzute de această lege, „avertizorul” trebuie să îndeplinească cumulativ mai multe condiții. Cum ar fi: să fie una din persoanele care efectuează raportări și care a obținut informații referitoare la încălcări ale legii într-un context profesional; să fi avut motive întemeiate să creadă că informațiile referitoare la încălcările raportate erau adevărate la momentul raportării; să fi efectuat o raportare internă, o raportare externă sau o divulgare publică.

În ce constă protecția? În faptul că „avertizorul nu răspunde pentru sesizarea sau divulgarea informațiilor raportate” și că „este interzisă orice formă de represalii împotriva avertizorilor”.

Inițiator-șef al acestei legi – Stelian Ion. Alături de el, semnează liderul deputaților PNL

Inițiatorii acestei propuneri legislative invocă transpunerea în legislația românească a Directivei UE 2019/1936 a Parlamentului European și a Consiliului, din data de 23 octombrie 2019, privind protecția persoanelor care raportează încălcări ale dreptului Uniunii. Iar, conform expunerii de motive, România ar avea obligația, ca stat membru, să transpună directiva până în data de 17 decembrie 2021. Se mai arată, de asemenea, că „statele membre au obligația de a adopta cadrul legal prin instituirea de canale interne în ceea ce privește entitățile juridice din sectorul privat care au între 50 și 249 de lucrători, până al 17 decembrie 2023”.

Tot în expunerea de motive se menționează că un element de noutate adus de această directivă este reprezentat de extinderea domeniului de activitate a legislației române și în privința sectorului privat. Astfel că entitățile private care au peste 50 de salariați vor trebui să identifice sau să instituie canale de raportare, pe care să le pună la dispoziția potențialilor „avertizori”. „Ca principiu general, propunerea excedează persoanele de drept privat ce au mai puțin de 50 de salariați. Excepția nu este una absolută, dacă intră sub incidența legislației privind serviciile, produsele și piețele financiare, precum și prevenirea spălării banilor, a finanțării terorismului și protecția mediului”, se mai arată în documentul citat.

Așa cum arătam mai sus, această propunere legislativă este inițiată de trei deputați USR, în frunte cu fostul ministru al Justiției Stelian Ion, alături de Silviu Dehelean și Oana Murariu, precum și de liderul deputaților PNL, Gabriel Andronache. Ulterior, proiectul a fost asumat, prin semnătură, de încă 36 de deputați de la USR, printre care îi regăsim pe Dan Barna, pe Iulian Bulai, pe Cătălin Drulă sau pe Mihai Polițeanu (un apropiat al Monicăi Macovei).

Sursa: jurnalul.ro

Urmăriți acest site pe Telegram și pe Google News

Susține Nationalisti.ro printr-o donație

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.