Acum câteva zile citeam pe Adevărul o ştire despre două fete care au încercat să iasă pe geam, de la etaj, din campusul şcolii unde învăţau. Din nefericire una dintre aceste două fete nu a reuşit să coboare jos ca la carte aşa că a picat, accidentul fiind urmat de decesul acesteia. Evident, fetele nu au respectat regulamentul instituţiei de învăţământ, dar oare e vina lor că regulamentul transformă instituţia într-o închisoare, ducând la astfel de gesturi riscante în loc să le prevină ?
Întreb asta pentru că situaţia nu este cu nimic diferită în majortatea şcolilor, liceelor sau facultăţilor din România. Ultimele ”reforme” ( că nimic nu s-a schimbat cu adevărat ) în sistemul de învăţământ românesc n-au făcut decât să dea un update modelului de gulag practicat în orice şcoală din România. Copiii nu mai au voie să iasă din curtea şcolii fără învoirea dirigentului, din campus după o anumită oră, dacă întârzie la ore trebuie notaţi la intrare. Aşa cică s-ar preveni absenteismul, doar că un sistem penitenciar face taman opusul, crescând totodată riscurile, prin prisma gândirii unei majorităţi a tinerilor de a face taman opusul a ceea ce sunt forţaţi să facă.
Astfel şcoala românească îşi continuă drumul fără întoarcere către transformarea totală într-un penitenciar. În loc ca reformele să aibă loc la bază şi să ofere elevilor şansa unei educaţii adecvate, care să-i atragă la ore de bună voie ( modelul norvegian, danez, suedez, finlandez ), să le asigură educaţia în lucrurile de care au nevoie, ele, reformele, nu fac decât să întărească lucrurile defecte din sistem. Un sistem defect devine şi mai defect. Asta-i tot ce pot constata din interiorul sistemului de educaţie cât şi din ştirile care apar în presă.
Şcoala nu trebuie să fie o închisoare, ci un loc unde fiecare studiază pentru viitorul său. Elevii nu sunt roboţi să memoreze nimicuri bune … de nimic, ci oameni, diferiţi, buni la lucruri diferite şi cu nevoi şi pasiuni diferite. Un om excelează atunci când face ceea ce-l atrage. Nu spun că nu trebuie să existe anumite reguli, o ordine. Vorbim totuşi de o instituţie de învăţământ şi nu de o discotecă, dar este imperios necesar ca un echilibru să fie prezent întotdeauna. Un echilibru între libertate şi ordine, iar educaţia trebuie făcută şi de plăcere. De Alexandru Suditoiu
SUSȚINEȚI NATIONALISTI.RO:
ANUNȚ: Nationalisti.ro se confruntă cu CENZURA pe rețele sociale. Intrați direct pe site pentru a ne citi sau abonați-vă la canalul nostru de Telegram. Dacă doriți să ne sprijiniți prin PayPal, orice DONAȚIE este binevenită. Vă mulțumim!
Mai multe DETALII găsiți aici: SUSȚINEȚI PROIECTUL "NATIONALISTI.RO".
DONEAZĂ MAI JOS:
