La ARESTUL POLITIEI BUCURESTI s-a instituit un regim al terorii si al umilintei

arest

La S.R A P. ( Serviciul de Retinere si Arestare Preventiva din DGPMB) s-a instituit un regim al terorii si al umilintei, de aproximativ un an.
Ma aude cineva?

Este un “strigat” al indignarii si al stupefactiei, ca teama a pus stapanire pe oameni, care nu mai reactioneaza la remarci si atitudini degradante, ofensive si insolente venite din partea conducerii subunitatii.

Desi teama este un sentiment firesc in situatii de risc sau pericol iminent, aceasta nu ar trebui sa ne domine in relatiile interumane!

Actiunile membrilor conducerii de : intimidare, umilire, discreditare, amenintari, izolarea si reducerea la tacere, la care doresc sa ne aduca, m-au determinat sa fac cunoscute, celor interesati, neregulile existente la nivelul S.R.A.P., considerand ca acestea, afecteaza starea emotionala, abilitatile colectivului, deteriorandu-ne in parte, chiar stima de sine .
Conducerea S.R.A.P. ar trebui sa stie ca, in urma unor studii de specialitate s-a constatat ca oamenii realizati profesional si afectiv, cu suport social dezvoltat sunt mai rezistenti la boli, au o capacitate imbunatatita de a face fata solicitarilor si chiar o speranta de viata mai mare.

Prin urmare, fiind unul din rolurile sale, managerul subunitatii impreuna cu membrii echipei de conducere se prezuma ca ar fi trebuit sa cunoasca , sa se preocupe de aceste lucruri si sa creeze un climat optim de munca in cadrul subunitatii.

Pentru ca nu a facut acest lucru, au fost si sunt si la ora actuala peste 20 de cadre in concediu medical si nu ar trebui sa culpabilizam personalul medical (asa cum o face conducerea S.R.A.P) pentru slaba eficacitatea a profilaxiei! Cum au unii indrazneala (fara a fi pregatiti in domeniu) sa se implice in desfasurarea actului medical ?! Lasati medicii in pace, ca slava Domnului, ne mai putem bucura inca de cadre medicale de exceptie!

Vina este exclusiv a conducerii S.R.A.P !

Pentru ca nu a reusit sa empatizeze cu personalul din subordine si l-a supus unor “tratamente” care din punctul meu de vedere, iertata-mi fie inadvertenta, nu ii recomanda pentru aceste functii.
Personalul S.R.A.P este subestimat, vechii sefi sunt indezirabili si sunt persiflati,nu sunt inclusi la consultari (desi ne-ar putea fi folositoare experienta lor), iar majoritatea cadrelor sunt coplesite si timorate de comportamentul dictatorial, de pretinsa atitudine mirobolanta, intangibila, dar absolut vindicativa si vexata in cazul comiterii erorii de a nu i se recunoaste principalele “calitati”.

Revenind la personal… sunt cadre care au 20 – 25 de ani de munca numai pe linie de arest, care metaforic, putem spune ca au “ executat” de bunavoie echivalentul unor pedepse de omor , care nu s-au plans si despre care nu s-a prea auzit (in sensul rau), pana la preluarea conducerii serviciului, de actualii sefi.

Dar s-a aplecat conducerea vreodata asupra problemelor cadrelor? Cunosc oare ce suporta acestia zilnic si la ce riscuri enorme se expun?
Categoric NU!
Ii “stimuleaza”, gratulandu-i cu epitete deplorabile si emitand judecati de valoare fara o documentare prealabila, intr-un ritm infernal si cu tendinte impulsive!
As fi curioasa sa aflu ce sentimente l-au incercat pe seful serviciului dupa ce recent a aruncat cu cheile intr-un ofiter, care in paranteza fie spus, cand dumnelui era un copil , ofiterul respectiv ii obtinea , riscand totul in Revolutie, drepturile de care se bucura astazi?!
De la venirea noii conduceri, din nefericire, cadrele S.R.A.P, nu au beneficiat de cooperare, incredere sau entuziasm, le-au fost ignorate doleantele, li s-au ingradit drepturile, au fost efectiv dispretuiti, neputandu-se bucura de spiritul de echipa, chiar daca au facut eforturi suplimentare, cu o dotare ce lasa de dorit, pentru a putea indeplini sarcinile de serviciu, sperand poate ca o sa fie apreciati.
In schimb au primit un volum imens de lucrari, cerandu-li-se imperios sa faca fata unui stil de munca heirupist si haotic, in ture de 12/24, 16/24, 24/24, 24/48, preluand atributiile altor colegi, in alte compartimente, invocandu-se permanent deficitul de personal.
Practic, cadrele trebuiau sa se supuna, sa suporte cu stoicism reprosurile, tonul ridicat si jignirile, fiind constransi sa aiba doar indatoriri, nu si drepturi.
Oamenii sunt bolnavi, obositi, tracasati, enervati, provocati, jigniti, neintelesi, vanati pentru cea mai mica greseala si fara drept la replica sau opinie.
Nu a interesat pe nimeni!
In schimb sanctionam mame! Respectiv pentru grija pe care o poarta copiiilor lor. Este cazul colegei noastre care intr-o clipa de ragaz, fiind in post de paza, a indraznit sa-si sune fiul minor, pentru a afla daca acesta a sosit cu bine de la scoala.

Ce satisfactie morbida o fi trait acest sef, avand in vedere ca politista respectiva isi creste singura copilul?

Iar cand se greseste deosebit de grav (a se vedea: cazul cetateanului italian caruia nu i s-a respectat punerea in libertate, escortarea domnului Adrian Sarbu, patrunderea ilegala in arest a unei echipe de reporteri a unui cunoscut post de televiziune, aprobarea vizitarii p.p.l de catre persoane care aveau interdictie, nerespectarea drepturilor p.p.l, etc.), conducerea nu isi asuma responsabilitatea, da vina tot pe subordonati. E mai comod asa, desi am convingerea ca: ACESTEA SUNT CONSECINTELE UNUI MANAGEMENT DEFECTUOS!

S-ar putea spune ca ma erijez in aparatorul colegilor. Gresit, aceste stari le-am trait personal si sunt siderata de malitiozitatea si cinismul cu care conducerea serviciului a actionat in ceea ce ma priveste, in incercarea de a ma impiedica sa promovez.

Indraznesc sa-i atrag atentia sefului serviciului ca functia pe care o ocupa, nu ii da in definitiv, puterea de a schimba destine! Concluzia sper sa o traga dansul…
Desi realizez ca sunt departe de a fi epuizat toate aspectele problemelor de la nivelul S.R.A.P., in acest moment ma incearca un sentiment de impacare cu mine insami, ca am creionat pe scurt, portretul unor manageri.

Am speranta ca esaloanele superioare vor analiza si vor dispune in consecinta.

Daca am omis alte aspecte, rog efectivul serviciului sa le aduca la cunostinta celor indrituiti sa solutioneze aceste nereguli.
Nu trebuie sa avem temeri, aceste dispar numai infruntandu-le !

Formulez prezenta in conformitate cu Legea 571/2004 privind protecţia personalului din autorităţile publice, instituţiile publice şi din alte unităţi care semnalează încălcări ale legii si va rog sa o adresati organelor competente.

Subcomisar de politie
ADAM DANIELA

CITESTE SI: DE TOT RÂSUL: Ce a făcut un poliţist din Iasi declarat mort!
47 de vizualizări

Susțineți presa independentă. Ne puteți sprijini printr-o donație prin PayPal:

LASA UN COMENTARIU