Ion Cristoiu, ipoteza EXPLOZIVA: Criza politica fost provocată ‘dinadins’ de PNL. Care ar fi adevarata MIZA

Ion Cristoiu afirmă că actuala criză guvernamentală a fost provocată dinadins de PNL pentru ca să se ocupe de administrarea banilor din PNRR, aşteptaţi în această lună, liberalii crezând că, împreună cu Iohannis, vor creşte partidul în sondaje astfel încât să câştige alegerile din 2024.

Redăm editorialul publicat pe cristoiublog.ro:

„În comentariul anterior, intitulat La negocierea Acordului de Guvernare, PNL va pune drept condiţie indispensabilă obţinerea ministerului Fondurilor Europene şi ministerului Transporturilor, am ţinut să semnalez, pentru importanţa sa în contextul Crizei politice actuale, declaraţia lui Rareş Bogdan potrivit căreia, dacă învinge la Congres, Gruparea Cîţu va invita USRPLUS să vină în Coaliţia de Centru Dreapta doar cu condiţia unei renegocieri a Acordului din decembrie 2020. La aceste negocieri PNL – Cîţu va cere ca două ministere cu mare greutate – al Fondurilor Europene şi al Transporturilor – să aparţină PNL. Deşi crucială pentru înţelegerea unor evenimente văzute de mulţi analişti ca tulburi – cu toate că eu am susţinut şi susţin că sînt tulburi doar în aparenţă, dacă ţinem cont de interesele fiecărui partid, ele sînt limpezi – declaraţia lui Rareş Bogdan, făcută la emisiunea lui Ionuţ Cristache de la TVR, a trecut neobservată în presa noastră cu pretenţii de a fi independentă.

Chiar din debutul Crizei, cînd toată presa devenită peste noapte anti-Cîţu, insista pe rolul decisiv al premierului în declanşarea rupturii dintre PNL şi USRPLUS, am susţinut, pe cristoiublog.ro, şi la emisiunea de la Aleph News, Gîndurile lui Cristoiu, că Florin Cîţu n-a acţionat de capul lui. Ghidat de Klaus Iohannis şi presat de PNL, Florin Cîţu s-a purtat dinadins mitocăneşte cu USRPLUS pentru a obliga formaţiunea să părăsească (fie şi parţial) Coaliţia de Centru – Dreapta. Orice premier vrea să rămînă premier pînă la Judecata de Apoi. Cînd e vorba de un premier de Coaliţie, precum Florin Cîţu, respectivul se dă peste cap pentru a nu stîrni mînia unuia dintre partidele din Coaliţie. Nu de alta, dar el ştie că funcţia sa depinde de supravieţuirea Coaliţiei de guvernare. Dacă ar fi fost după el, Florin Cîţu nu l-ar fi demis pe Stelian Ion. Interesul lui Florin Cîţu în bătălia din PNL viza exclusiv adoptarea PNDL-3. Programul are o importanţă covîrşitoare pentru primarii PNL (şi nu numai) din întreaga ţară. Impunînd Programul, Florin Cîţu a urmărit să-şi asigure votul delegaţilor primari la Congres. Trecerea programului Anghel Saligny pe agenda şedinţei de Guvern fără ca vicepremierul şi miniştrii USRPLUS s-o ştie şi în pofida absenţei răspunsului de la Justiţie a stîrnit bombănelile USRPLUS. Dan Barna (Dacian Cioloş are alte jocuri) ar fi înghiţit totuşi găluşca. Numai că, pe seară a venit revocarea lui Stelian Ion, ministrul Justiţiei. Decizia premierului, la îndemnul lui Klaus Iohannis, a pus USRPLUS într-o situaţie fără ieşire. Potrivit Actului adiţional la Acordul din decembrie 2020, „trimiterea cererii de revocare a unui ministru către Preşedinte se exercită după informarea prealabilă a formaţiunii care l-a propus ministru pe baza unor argumente cuprinse într-o evaluare obiectivă făcută de premier şi după o dezbatere în Coaliţie”.

Actul adiţional a fost semnat de membrii Coaliţiei în 20 aprilie 2021. Momentul a fost finalul Crizei din aprilie 2021, declanşată de revocarea lui Vlad Voiculescu, ministrul Sănătăţii. Felul în care avusese loc revocarea încălca orice regulă de funcţionare a unei Coaliţii. La vremea respectivă am scris, că deşi nevoia de obţinere a acceptului scris al partidului care l-a desemnat pentru ca un ministru să poată fi demis nu e consfinţită în Acordul de Guvernare, ea se înţelege de la sine. La început, USRPLUS a sărit în sus, indignată, şi a emis o declaraţie prin care ameninţa cu ieşirea de la Guvernare. Cum însă friptura guvernamentală continua să stîrnească miresme plăcute nasurilor fremătînde ale liderilor USRPLUS, formaţiunea s-a mulţumit cu semnarea Actului adiţional. Era o ieşire onorabilă pentru USRPLUS dintr-o situaţie aparent fără ieşire. Pe de o parte, Florin Cîţu n-avea de gînd să revină, fie şi pentru că era teleghidat de Klaus Iohannis. Pe de alta, electoratul radical, lărmuitor pe Facebook, răcnea în bulă, de se cutremurau pereţii incintei, că trebuie plecat de la Guvernare.

De ce au acceptat liderii USRPLUS compromisul cu Acordul?

Răspunsul îl dă dependenţa USRPLUS de reacţiile de pe Facebook. La lansarea candidaturii pentru şefia USRPLUS, Dan Barna a recunoscut că USRPLUS şi-a întemeiat politica pe reacţiile pe Facebook. N-a schimbat însă după aceea politica USRPLUS, dependentă esenţial nu de realităţi, ci de bula de pe Facebook. Politica bulei de pe Facebook a fost eficientă cîtă vreme USRPLUS a fost în Opoziţie. Locatarii bulei de pe Facebook sînt în cazul USRPLUS la fel ca locatarii AUR. Radicalitatea – talibanismul – aş spune eu – îi defineşte. În bula de pe Facebook, un politician e aplaudat doar în măsura în care el face gesturi şi declaraţii de om într-o ureche. Ajuns demnitar, politicianul respectiv nu-şi mai poate permite fapte şi declaraţii aiuritoare. Administrarea unui domeniu presupune pragmatism, acceptul compromisului. Cu atît mai mult se impune asta cînd politicianul aparţine unui partid membru al Coaliţiei de Guvernare. Electoratul USRPLUS de pe Facebook nu ţine cont de adevărul că Programul unui partid se verifică doar în actul de guvernare. Pentru acest electorat are importanţă dacă USRPLUS le-a dat sau nu peste bot celor de la PNL. Asta deoarece electoratul de pe Facebook vede scena politică exclusiv ca scena unui Război continuu. Dependenţi de acest electorat, liderii USRPLUS şi-au justificat rămînerea la Guvernare prin semnarea Actului adiţional. Liderii PNL – au susţinut ei – la tribuna Bulei de pe Facebook – n-au ştiut că un ministru nu poate fi revocat fără acordul partidului care l-a trimis în Guvern. Acum, prin semnarea Actului adiţional, ştiu. Nu încape vorbă că prin această justificare liderii USRPLUS s-au expus, fără să-şi dea seama, capcanelor viitoare întinse de PNL. E o regulă de aur a politicii ca un lider să nu condiţioneze public obţinerea unui scor de rămînerea în funcţie.

Era limpede oricui că deşi Actul adiţional fusese pentru USRPLUS o ieşire dintr-o situaţie fără ieşire, el se constituia şi într-un temei pentru o viitoare lovitură a PNL şi a lui Klaus Iohannis. Dacă voiai ca USRPLUS să plece de la Guvernare revocai brutal, sfidînd Actul, un ministru USRPLUS. Mai mult, era limpede că semnarea Acordului dădea adversarului posibilitatea de a lansa lovitura nucleară cînd considera el că e mai bine. Prin urmare, Actul adiţional a fost văzut de PNL ca un petec de hîrtie. Nu-i exclus ca scoaterea USRPLUS de la Guvernare să fi fost dorită chiar în aprilie. PNL şi Klaus Iohannis trebuiau să ţină cont de voinţa electoratului de Dreapta, de menţinere a Coaliţiei PNL – USRPLUS. De aceea, scoaterea USRPLUS de la Guvernare trebuia astfel ticluită încît în ochii electoratului de Dreapta să apară că plecarea de la Guvernare a fost decisă de USRPLUS şi nu de PNL. În aprilie 2021, erau toate condiţiile ca plecarea USRPLUS să treacă drept supărarea infantilă a formaţiunii. Numai că, spre surprinderea PNL – Klaus Iohannis, USRPLUS a rămas la guvernare.

Scoaterea USRPLUS de la guvernare nu pentru constituirea unui Guvern fără USRPLUS, ci pentru constituirea unui Guvern în care PNL să fie partidul în jurul căruia s-a făcut Coaliţia, altfel spus, un Guvern care să marcheze trecerea de la Guvern de colaborare la Guvern alcătuit în jurul …, a fost un Plan iniţiat la scurtă vreme după investirea Guvernului. PNL şi-a dat seama că, urmare a tranzacţiilor lui Ludovic Orban, deşi are cu 10% în plus faţă de USRPLUS, deşi deţine preşedinţia României, are în Guvern o putere mult mai mică decît cea a USRPLUS. Rareş Bogdan a explicat la emisiunea lui Ionuţ Cristache că Programul electoral al PNL ţintea dezvoltarea economică a ţării. Programul electoral al USRPLUS – zic eu – n-are nici o referire la dezvoltarea ţării. E un program de partid ales pe Facebook:

Legile justiţiei desfiinţarea SIJ, fără penali în funcţii publice.

În aceste condiţii, ar fi fost normal ca ministere economice să revină PNL. Negustoria practicată de Ludovic Orban a făcut ca ministerele pe care paria PNL să revină USRPLUS. Situaţia a creat condiţiile pentru Criza din cadrul Coaliţiei. Era limpede că PNL pîndea momentul ofensivei pentru cucerirea poziţiilor cedate USRPLUS de Ludovic Orban.

După opinia mea, Criza a fost provocată dinadins acum.

Declaraţia privind ministerele Fondurilor Europene şi al Transporturilor ne dezleagă misterul.

Septembrie e pentru PNL şi Klaus Iohannis luna aprobării PNRR de către Uniunea Europeană. Banii de la Bruxelles au fost însă tema centrală de campanie a PNL pentru alegerile din decembrie 2020.

Vă mai amintiţi mesajul PNL?

Ca urmare a luptei de zile şi nopţi a lui Klaus Iohannis, România a primit drept cadou 80 de miliarde de euro. Cu aceste miliarde, PNL vrea să rezolve problemele rămînerii în urmă a României.

Scorul obţinut de PNL în alegeri izvorăşte din făgăduielile privind infrastructura, înflorirea economică a ţării.

De PNRR a răspuns însă ministrul USRPLUS.

Aprobarea PNRR urmează să ia înfăţişarea unei serbări naţionale.

Dacă Ghinea ar fi fost ministru în continuare, USRPLUS ar fi trecut drept aducătorul cadoului de miliarde. În plus, înfăptuirile cu aceşti bani ar fi fost trecute în contul USRPLUS. Ca să nu mai vorbim că banii ar fi fost împărţiţi de USRPLUS clientelei sale politice. Criza politică a fost declanşată conştient pentru ca de administrarea banilor să se ocupe PNL.

Aşa se explică termenii duri ai renegocierii Acordului.

Cele două ministere – al Fondurilor europene şi al Transporturilor – trebuie să revină PNL indiferent de natura viitorului guvern.

PNL şi Klaus Iohannis cred că numai astfel în cei trei ani pînă la alegeri PNL va putea sălta în sondaje astfel încît să cîştige alegerile din 2024”.

NOTĂ: Acest editorial este preluat integral de pe cristoiublog.ro.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *