Integrarea tiganilor – misiune imposibilă?

Cel mai mare ghetou din România unde trăiesc 1.500 de tigani funcţionează la Pata Rât.
Cel mai mare ghetou din România unde trăiesc 1.500 de tigani funcţionează la Pata Rât.

Autorităţile locale din Cluj vor să integreze tiganii în societate, Emil Boc a prezentat la Bruxelles progresele făcute, dar clujenii nici nu vor să audă că ar putea avea vecini ţigani. Activiştii consideră că romii sunt doar ţapi ispăşitori ai neputinţei societăţii.

Primarul Emil Boc a fost prezent, vineri, la Bruxelles, la summit-ul „European Roma Summit – Going local on Roma inclusion” unde a prezentat proiectele Primăriei din sfera incluziunii sociale a tiganilor. La evenimentul respectiv au participat 500 de reprezentanţi ai instituţiilor UE, guvernelor şi parlamentelor naţionale, organizaţiilor internaţionale, primăriilor şi organizaţiilor societăţii civile, precum şi ai autorităţilor locale şi regionale. Toţi aceştia au fost invitaţi să îşi exprime opinia cu privire la punerea în aplicare în cadrul UE a strategiilor naţionale de integrare a comunităţilor rome. Emil Boc a declarat că evenimentul are ca scop realizarea unui bilanţ al progreselor înregistrate privind incluziunea comunităţilor tiganesti  în Uniunea Europeană în ultimii trei ani.

Cum vrea Primăria să integreze tiganii în societate

Primăria Cluj-Napoca are în derulare o serie de proiecte, cu fonduri europene, privind integrarea tiganilor în societate, în special a celor de la Pata Rât în contextul în care rampa de gunoi se va închide curând. Boc anunţa anul trecut că valoarea proiectelor este de aproximativ 13 milioane lei şi vizează realizarea de locuinţe sociale, a unui mini-incubator de afaceri care va aduce locuri de muncă pentru magraoni, trimiterea copiilor la şcoală, construirea unui centru maternal şi a unui centru de zi pe Calea Baciului.

Citiți și:  ULTIMA ORA! Doliu în clanul Duduianu! Tatăl lui Emi Pian a murit în pușcărie

Clujenii nu doresc tigani lângă casele lor

Dacă autorităţile locale au gânduri bune pentru tiganii care locuiesc în condiţii inumane la rampa de gunoi, nu aceleaşi gânduri pozitive le au clujenii din Dâmbul Rotund care se vor învecina cu ţiganii. Nu vor sub nicio formă să aibă vecini de altă etnie şi îi solicită primarului să îi mute în alte cartiere. “Având în vedere că numărul tiganilor din zonă este destul de ridicat, vă rugăm să analizaţi şi varianta să-i incluzionaţi (pe tigani) şi în alte cartiere deoarece considerăm că în acestă zonă s-a atins un procent maxim suportabil de cetăţeni din comunitatea respectivă. În această zonă se simte lipsa unor grădiniţe şi şcoli şi mai puţin stabilimente de genul descris mai sus”, scrie un clujean într-o sesizare adresată lui Emil Boc.

Activiştii clujeni care au lucrat îndeaproape cu populaţia romă afirmă că această respingere vine din faptul că unii tigani sunt necivici şi zgomotoşi, dar şi din cauza lipsei de comunicare.

Vor fura şi vor distruge

Aceleaşi mesaje împotriva integrării tiganilor au fost postate şi pe pagina oficială de facebook a primarului: “Să îi includem, să le dăm ca să distrugă, să îi lăsăm să ne fure. De ce nu îi obligaţi să muncească, apoi să platească taxe şi impozite, credite, aşa cum facem şi noi. Trageţi pielea de pe cei care muncesc şi daţi la asistaţii sociali”, “Dacă dorim să arate Dâmbul Rotund, Gruia şi Baciu ca şi Pata Rât, haideţi să fim de acord cu investiţii din fonduri europene pentru integrare”. Acestea sunt doar câteva din mesajele celor care nu vor să audă de o astfel de integrare a rromilor. În plus, mulţi consideră că majoritatea cerşetorilor din oraş sunt ţigani şi cer autorităţilor locale să ia măsurile necesare.

Citiți și:  Reglare de conturi și amenințări cu moartea! Interlopii au pus stăpânire pe România

1.500 de tigani locuiesc în sălbăticie la Pata Rât

La Pata Rât este cel mai mare ghetou al României. Peste 1.500 de oameni stau în jurul unei rampe de gunoi și câteva sute lucrează în condiții toxice. Condiţiile de trai sunt inumane, doar cu o treaptă mai sus de sălbăticie. În plus, o parte din tiganii din oraş au fost mutaţi la Pata Rât. “Aproape jumătate din romi au fost evacuați la Pata Rât de către autorități”, precizează Adrian Dohotaru.

În rândul celor care locuiesc la rampa de gunoi sunt destul de dese şi accidentele mortale din ce cauză că toţi trăiesc din vânzarea deşeurilor reciclabile din gunoi.

Distribuie acest articol! Îți mulțumim!

Subscribe
Notify of
guest
0 Comments
Inline Feedbacks
Vezi toate comentariile