Initiativa dlui colonel (r) Ion Petrescu: Garzi Nationale si recunoasterea lui Ion Antonescu ca Erou National al Romaniei!

col-ion-petrescu

23 august 1944-23 august 2014. Şapte decenii în care ne-au minţit, şi i-am crezut, ne-au umilit şi supus cei dornici de mărire, indiferent cui ar fi trebuit să i se supună, fie şi ţarului, de la Kremlin. Stalin atunci, azi ştiţi cine este instalat în palatul lui. Din această perspectivă, pentru viitorii prezidenţiabili, cei ce vor conta în ecuaţia alegerilor din finalul acestuia an, rândurile de  mai jos sunt doar simple fulgerări cerebrale.

Ce aştept de la viitorul comandant al Forţelor Armate ale României?

  1. Trecerea în rezervă, fără avansare la gradul următor, a tuturor nevolnicilor din Statul Major General, care au fost, tacit, de acord, cu umilirea camarazilor încă neajunşi la cimitirele militare, dar ale căror pensii au fost scuipate de Impostorul de la Direcţia personal a Statului Major General, comandorul care nu a fost niciodată de marină, decât în analele unor structuri vetuste, cu o conducere duplicitară, politizată, care l-au ajutat să pună pe epolet cusături aiurea. Nicio stimă. Doar dispreţ.

  2. Numirea unui general, la comanda Statului Major General, care să redea Armatei României demnitatea pe care o merită. Nu de la Forţele Aeriene, lipsite de relevanţă combativă. Nu de la Forţele Navale, marcate de memoria ruşinoasă a unui amiral de birou, cel ce nici măcar nu a comandat o navă militară. Nicio stimă. Doar dispreţ.

  3. Crearea, la nivelul Administraţiei Prezidenţiale, a unui Consiliu Militar Consultativ, unde să fie invitaţi generali în rezervă, care au şi azi un prestigiu în faţa Trupelor Combative ale Armatei României. Am în vedere voci publice cunoscute, deloc cu fruntea plecată în faţa celor ce dau grade după cum pare a le indica canicula verilor de ieri şi de mâine.

  4. Desfiinţarea funcţiilor birocratice, numeroase, ale ierarhiei militare româneşti, cu un procent care să asigure creşterea adecvată a posturilor de comandă ale ofiţerilor tineri, gata să îşi asume condiţia lor, de apărători loiali ai independenţei, suveranităţii, integrităţii teritoriale şi nefederalizării României, chiar cu preţul vieţii.

5. Înfiinţarea Gărzii Naţionale, în componenţa căreia să intre toţi bărbaţii valizi, între 18 la 60 de ani, gata pentru apărarea patriei noastre libere, România, in integrum. Până la Nistru.

  1. Prezenţa trimestrială, a preşedintelui României, în unităţi militare din Transilvania, liberă de spectrul secesiunii aiurea a secuilor, din Moldova, eliberată de iluzia voronilor, dornici de unificarea cu republica dintre Prut şi Nistru, din Ţara Românească, singură mai puternică, decât Bulgaria şi fostele republici cândva unite în fosta Iugoslavie.

7.  Avansarea meritorie, la gradul de Mareşal, a unora dintre cei mai devotaţi –  României – foşti şefi ai Statului Major General, ca semn al preţuirii şefului statului, pentru Armata României, îi asigură, susţine şi garantează, legitimitatea constituţională.

Distribuie acest articol! Îți mulțumim!

Urmareste canalul nostru de Telegram! Click aici.

 

Citiți și:  Alerta MAXIMA in SUA. Se pregătește o lovitură militară împotriva lui Biden?
Subscribe
Notify of
guest
8 Comments
Cele mai vechi
Cele mai noi Cele mai votate
Inline Feedbacks
Vezi toate comentariile
nicolae calinescu
nicolae calinescu
6 ani in urma cu

Corect articol, cu o adaugare. Armata Romina trebuie sa serveasca si sa apere intersele poporului Romin si a Tarii Mama, nu interesele financiare ale marilor companii, ale EU, ale USA.
Deasemenea, nu inteleg de ce nu vorbiti despre curva, Regele Mihai, care l-a asasinat pe marele patriot Maresalul Antonescu impreuna cu generalii lui si a vindut tara la jidanii comunisti rusi. Regele Mihai trebuie judecat si jupuit de viu pentru crimele pe care le-a facut si pentru tradare de tara si popor.

dukenazy
dukenazy
6 ani in urma cu

Toate respectele mele domnul Colonel Ion Petrescu! De oameni ca el avem nevoie în armata romana dar și în structurile statului roman!
Acest om merita chiar sa fie ministrul apărări nu doar un simplu colonel sau măcar un general cu funcții importante în statul roman!
Trădarea „regelui” Mihai trebuie făcută publica și el trebuie judecat pentru tot ce a făcut și făcut responsabil pentru crimele comunismului cat și cei care îl susțin și acoperă!

cernencu dumitru
cernencu dumitru
6 ani in urma cu

in sfa rsit incepem sa vedem meritele lui ANTONESCU,ca n-a permis k ROMANIA sa devina a 16-a republica sovietica

Crom
Crom
6 ani in urma cu

Respect pentru Domnul Colonel Ion Petrescu ,cinste lui!!!!!!!¡
Maresalul Ion Antonescu a fost salvatorul poporului !!!!!Reprezinta simbolul mandriei nationale ,intruchiparea virtutii militarului si a barbatului roman.

ROBERT HORVATH SUA
ROBERT HORVATH SUA
6 ani in urma cu

HOLOCAUSTUL ROMANESC NU A EXISTAT
ROMANII NU I-AU TRIMIS PE EVREI IN LAGARE , CI I-AU SALVAT DIN LAGARELE HITLERISTE !
Istorie cu jumătăţi de măsură la Institutul Cultural Român din New York
La Institutul Cultural Român din New York, un eveniment dedicat special Holocaustului din România din perioada celui de-al Doilea Război Mondial. La această manifestare a participat şi o delegaţie din România, remarcându-se prezenţa d-lui general Mihai Ionescu, directorul Muzeului Holocaustului din Bucureşti. Pentru că adevărul istoric a fost prezentat unilateral şi subiectiv, am avut o intervenţie pe care, în cazul că o consideraţi pertinentă, vă rog să o publicaţi în ziarul Dvs. Redau mai jos intervenţia mea de la acest eveniment. Cuvintele sunt traduse din limba engleză, deoarece la ICR din New York este încă interzisă folosirea limbii române!

Doamnelor şi Domnilor,

Deoarece v-aţi referit în expunerea Dvs. la necesitatea ca generaţiile viitoare să afle adevărul despre tragedia Holocaustului şi pentru că astăzi copiii învaţă la şcoală că românii sunt vinovaţi de genocid, aş vrea ca ei să afle şi faptul că românii au fost aceia care au salvat întreaga populaţie evreiască de pe teritoriul actual al României. Asistăm la un fapt poate unic în istoria celui de al Doilea Război Mondial, anume acela că un om s-a opus presiunii germane, salvând mai mult de jumătate milion de oameni de la pieire. Acest miracol românesc se datorează în primul rând poziţiei intransigente şi plină de curaj a mareşalului Ion Antonescu. În al doilea rând, mai trebuie ţinut cont şi de caracterul specific al societăţii româneşti din perioada respectivă. Mă refer aici la Ion Brătianu, Iuliu Maniu, la partidele istorice, la Regina Elena, la Dr. Lupu, la Patriarhul Nicodim, la Mitropolitul Bălan, la întreaga Biserică Ortodoxă Română şi la mulţi alţii care au pus umărul la salvarea evreilor. Cred însă că factorul principal îl reprezintă mentalitatea, psihologia şi omenia românilor.

ROBERT HORVATH SUA
ROBERT HORVATH SUA
6 ani in urma cu

Care sunt faptele istorice? După începerea războiului, se desfăşoară foarte rapid operaţiunile militare în Basarabia şi Bucovina de Nord, unde este masacrată populaţia evreiască şi unde forţele româneşti cooperează cu cele ale germanilor. În curând, în spatele frontului, apar comandourile germane specializate în operaţii de "curăţire" şi, paralel, încep deportări de familii întregi din populaţia evreiască, dincolo de Nistru, în Transnistria. Pentru mine, moartea chiar şi numai a unui singur om nevinovat reprezintă o tragedie, dar trebuie să iau în consideraţie şi statistica. Pentru că subiectul este foarte controversat, las la aprecierea audienţei să deducă adevărul – din diferite surse. Una dintre ele ar fi "Enciclopedia Iudaică", o lucrare de referinţă, în care se menţionează cifra de 40.000 de morţi, plasând România pe locul 10, ca vinovăţie, în timp ce raportul Dvs., al Comisiei, se referă la 420.000 de victime, România ajungând pe locul 2, imediat după Germania. Ţinând seama de paritatea populaţiei, România devine, nici mai mult, nici mai puţin, prima "Killing-machine" din istoria celui de al Doilea Război Mondial!

În aritmetica Comisiei se adaugă şi Ardealul de Nord, acolo unde populaţia evreiască a fost decimată, numai că, atunci, Ardealul de Nord se afla sub controlul maghiar. Dumneavoastră mai treceţi cu vederea şi alte fapte: că toţi bărbaţii evrei în putere au fost încadraţi în Armata Roşie, că o mare parte din populaţie a fugit în interiorul Rusiei şi că foarte mulţi evrei au murit de moarte naturală sau de boli contagioase (tifos), de care a suferit întreaga populaţie, inclusiv Armata Română. Responsabilitatea Guvernului României în aceste evenimente este mare, dar nu este greu să fie separată de responsabilitatea germanilor.

ROBERT HORVATH SUA
ROBERT HORVATH SUA
6 ani in urma cu

Mă voi ocupa în continuare de momentul crucial, anul 1942, care este şters cu buretele sau distorsionat ca semnificaţie istorică. Mihai Antonescu, Ministrul de Externe, se întâlneşte cu Hitler, în acea toamnă, şi îi comunică hotărârea de a nu-i preda pe evreii din Regatul României. Vreau să vă mai amintesc, domnule general Mihai Ionescu, două documente semnificative, pe care sper şi cred că le cunoaşteţi: la o săptămâna de la această întâlnire istorică, Ion Antonescu declară, într-o şedinţă a Consiliului de Miniştri: "Nu voi face jocul rasist al germanilor şi îi voi slava pe toţi evreii mei"; după alte două săptămâni, la o altă şedinţă a Consiliului de Miniştri, Ion Antonescu declara: "Eu mi-am dat cuvântul să asigur viaţa şi libertatea evreilor şi mă voi ţine de cuvânt". Toamna lui 1942 pecetluieşte pentru totdeauna salvarea unei întregi populaţii de la moarte, condamnată la "soluţia finală" de către Hitler.

Mă voi referi acum la Raportul Comisiei Holocaustului, lucrare unde o reală tragedie este folosită pentru anumite interese politice. În 2002, Guvernul României, bazându-se pe documentele Arhivei Naţionale şi în conjuncţie cu toate documentele primite de la Muzeul Holocaustului din Washington, DC, decretează, fără echivoc, că pe teritoriul României nu a avut loc Holocaustul. La mai puţin de doi ani, însă, Guvernul României îşi schimbă poziţia, înfiinţând o Comisie care, bazându-se pe exact aceleaşi documente, decretează că în România a avut loc un genocid de proporţii inimaginabile. Comentariile sunt de prisos!

Vreau să mai spun asistenţei că Raportul Wiesel de cercetare a crimelor Holocaustului reprezintă un atac fără precedent la adresa demnităţii românilor. În concluzia raportului se spune: "Românii sunt vinovaţi de genocid, chiar dacă în anumite regiuni au supravieţuit evrei". Înainte de a intra în fondul problemei, doresc să mai remarc că "anumite regiuni" reprezintă, de fapt, România de bază, România esenţială, adică în actualele ei graniţe. Raportul aruncă o vină colectivă, acuzând de genocid întreaga populaţie românească. Această idee de vină colectivă aparţine ideologiei fasciste şi/sau comuniste, aruncând vina – reală sau imaginară -câtorva asupra unei întregi colectivităţi naţionale, rasiale sau sociale. Iar o vină colectivă nu are ce căuta în discursul unei democraţii! Se merge atât de departe încât se spune că majoritatea populaţiei româneşti a sprijinit Holacaustul!

Mă întreb: oare cum a fost posibil aşa ceva, când faptele din Bucovina şi Basarabia au fost foarte puţin cunoscute de populaţie. Eu personal am plecat la 32 de ani din România şi nu am auzit niciodată despre aceste evenimente. România este prezentată în acest material ca o ţară fascizată şi complet rasistă. Aş vrea să-i amintesc domnului general şi cercetător istoric faptul că fascismul a fost lichidat în România cu ocazia rebeliunii legionare. Fragmentul care m-a intrigat profund este următorul: "Holocausul îşi are rădăcini adânci în istoria şi cultura română"! Această constatare aduce un atac frontal Istoriei României şi nu scapă de această decapitare niciun om politic, niciun partid istoric, niciun moment al istoriei şi nici al monarhiei. Deci, Istoria României este prezentată de Comisie în primul rând ca o istorie a antisemitismului.

Acelaşi tratament i se aplică însă şi Culturii Româneşti. Nu scapă de "atenţia" noii inchiziţii nicio personalitate culturală, de la Alecsandri, Eminescu, Kogălniceanu, Hajdeu, Slavici etc., iar în epoca modernă nu scapă nici Emil Cioran, Noica, Mircea Eliade. Aşadar, în opinia Comisiei, Cultura Românească nu este importantă prin valenţele sale universale, ci numai prin caracterul ei rasist şi antisemit. Cu alte cuvinte, Mihai Eminescu şi ceilalţi piloni ai Culturii Româneşti sunt, nici mai mult, nici mai puţin, vinovaţi pentru cauzarea Holocaustului. Cruciţi-vă, doamnelor şi domnilor, cruciţi-vă, domnule general!.

ROBERT HORVATH SUA
ROBERT HORVATH SUA
6 ani in urma cu

Concluzia acestei Comisii a dat o undă verde unei adevărate "vânători de vrăjitoare", având ca victimă cultura şi limba naţională. Atenţia este în primul rând îndreptată asupra lui Mihai Eminescu şi a lui Mircea Eliade, fiind orchestrată din birourile preşedintelui Institutului Cultural Român (ICR), d-l Horia Roman Patapievici. Având la dispoziţie un buget de câteva milioane de dolari, având sub control edituri şi reviste culturale, el şi ciracii săi au pornit un atac delirant îndreptat împotriva a tot ce este românesc. D-l Patapievici spune în clar: "Eminescu, ca poet naţional, şi întreaga cultură naţională nu-şi au locul sub zodia internaţionalismului". Sau: "Dacă vreţi să intraţi în Europa, trebuie să vă debarasaţi de Eminescu".

Dacă nu credeţi, mă voi referi la seara dedicată "Luceafărului poeziei româneşti", desfăşurată la Consulatul General al României din New York şi boicotată de Institutul Cultural Român New York, condus de d-na Corina Şuteu, ai cărui angajaţi nu au avut decât curiozitatea de "a băga capul" la acest eveniment care a durat 6 sau 7 ore. Această manifestare a avut loc prin bunăvoinţa Consulului General al României la New York, d-l Pietro Lucian Pavoni, căruia trebuie să-i exprimăm sinceră gratitudine. Nu pot să nu adaug faptul că nu mi se permite (de doi ani!) să particip la activităţile ICR New York, deoarece am cerut să se vorbească şi româneşte la manifestările organizate de Institut (pentru participarea din această seară, a trebuit să mi se dea o derogare specială de la Washington!).

Vreau să mai adresez câteva cuvinte doamnelor şi domnilor din spatele meu, care strigă, cu înverşunare, să nu fiu lăsat să mai vorbesc şi să fiu dat afară! Dacă Dvs. mai sunteţi azi în viaţă, aceasta i se datorează mareşalului Ion Antonescu şi – în primul rând – omeniei românilor. Este greu pentru mine să înţeleg cum mulţi români acceptă orice compromis, inclusiv acest raport degradant. La fel, nu pot să înţeleg cum mulţi evrei, în loc să fie recunoscători şi să le arate gratitudine celor care le-au salvat viaţa, stau şi aşteaptă să le mai dea încă o palmă. Un adevăr spus doar pe jumătate seamănă cu o minciună. Pe fundalul unei tragedii adevărate, asistăm aici la un atac fără precedent la adresa Istoriei şi Culturii Româneşti. Dacă vrem să ne recâştigăm demnitatea, trebuie să spunem adevărul întreg. Vă mulţumesc pentru răbdarea şi atenţia Dumneavoastră.

Robert Horvath, cineast New York Robert horvath deva blog