Generalul Soleimani ii bântuie pe americani şi după moarte

Parlamentul irakian ar putea decide, duminică, dacă soldaţii americani mai pot rămâne în Irak după atacul de vineri, după ucidrea vineri, la Bagdad, a puternicului general iranian Qassem Soleimani, însărcinat cu afacerile irakiene şi a lui Abu Mehdi al-Mouhandis, numărul doi al coaliţiei Hashd al-Shaabi.

Facţiunile armate din Irak solicită încetarea prezenţei americane, oficialii irakieni denunţă o încălcare a suveranităţii naţionale. „Aventurismul” Washington-ului de a redobândi controlul asupra Irakului aminteşte anii care au urmat invaziei americane din 2003. Analogia este astfel şi în mintea şefului Organizaţiei Naţiunilor Unite, Antonio Guterres, care nu a ezitat să avertizeze: „Lumea nu-şi poate permite un alt război în Golf“.

Prin ameninţările războinice la adresa Teheranului, Washingtonul nu a reuşit să obţină simpatia unei clase politice irakiene divizată până acum în privinţa influenţei crescânde a Iranului. Dimpotrivă, rândurile adversarilor Iranului s-au redus, spun specialiştii. „Retorica anti-americană a revenit“, a declarat pentru AFP Renad Mansour, analist pentru Chatham House.

„Aceasta fusese atenuată pentru că Statele Unite au jucat un rol mai puţin important în Irak, dar odată cu asasinarea influentului general iranian Soleimani, cei care până acum au încercat să se mobilizeze în jurul anti-americanismului fără a reuşi, au argumente în plus „, explică analistul.

POLITICA „AVENTUROASĂ”

Dacă în urmă cu câteva zile se confruntau politic, „marele Ayatollah Ali Sistani, Moqtada Sadr, armata irakiană, primul ministru şi chiar demonstranţii anti-guvernamentali, acum toţi au condamnat „ raidul american ”, subliniază Fanar Haddad , Expert irakian la Universitatea din Singapore.
„Unii oameni îşi închipuie că vineri au tăiat aripile Iranului în Irak: este foarte probabil să fie exact opusul“, a spus el. Pentru Mansour, „Statele Unite nu au făcut nimic atât de agresiv într-o lungă perioadă de timp, aşa că a readus amintiri despre ocupaţia militară americană din Irak”.

PARAMILITARII SUNT ACUM ÎN PARLAMENT

Până şi turbulentul lider şiit Moqtada Sadr, care a încercat de ani de zile să-şi facă uitată imaginea de lider de miliţie, pentru a îmbrăca haina de politician populist care preferă alegerile, şi-a reactivat armata.

Această miliţie – care a semănat teroare printre soldaţii americani până la dizolvarea sa după represiunea aspră a guvernului în urmă cu un deceniu – a revenit la viaţă. Asasinându-l pe Abou Mehdi al-Mouhandis, „Statele Unite sunt angajate într-un conflict cu una dintre componentele forţelor regulate irakiene”, subliniază expertul Nick Heras.

Un alt specialist irakian, Hicham al-Hashémi, a declarat că această politică „aventuroasă” a fost decisă la Washington, deoarece „administraţia Trump îşi dă seama că Statele Unite nu mai sunt cel mai puternic actor în Irak, se confruntă cu facţiuni care şi-au înmulţit capacităţile datorită războiului împotriva jihadiştilor „.

Astăzi, pe lângă faptul că au construit arsenale, paramilitarii şi-au schimbat uniformele militare cu costumele deputaţilor, miniştrilor sau consilierilor.

„Aceste facţiuni au acum o aripă politică şi guvernamentală, mass-media, bani, relaţii, experienţă, arme, resurse umane şi susţinători“ pe care le pot mobiliza cu uşurinţă, cum a fost cazul marţi, în atacul asupa ambasadei americane de la Bagdad, continuă Hachémi.

Şi acum, au de partea lor argumentul suveranităţii naţionale şi eliminarea cadrului legal pentru prezenţa militară americană în Irak. O cauză pe care o pot apăra cu uşurinţă, duminică, în Parlament pentru a legaliza plecarea americanilor. Ceva pe care pro-iranienii au încercat deja de mai multe ori să obţină, dar în zadar.

La această realitate, „administraţia americană nu are niciun obiectiv coerent”, a adăugat Mansour. Un reproş ce a fost făcut americanilor şi după invazia din 2003. Multe voci din Irak şi din alte părţi ale lumii i-au acuzat pe americani că nu au avut niciun plan pentru era post-Sadam Hussein. De altfel, spune Ramzy Mardini, de la Institutul Păcii, atacul împotriva lui Soleimani şi Mouhandis este „foarte probabil rezultatul unei aprecieri proaste” a situaţiei din Irak.

Pe de o parte, „Iranul nu a anticipat că riscul atacului asupra ambasadei SUA va schimba regulile pentru americani”. De la raidul american de vineri, un nou echilibru de putere a fost stabilit în Irakul post-Soleimani, cred specialiştii.

„Înainte, am dezbătut cine a avut cea mai mare influenţă în Irak sau Statele Unite. Astăzi, Iranul a profitat clar“, a spus Mansour. „Nu-şi mai pune nimeni întrebarea“. Mii de irakieni au scandat sâmbătă „Moarte Americii“, în cortegiul din jurul sicrielor generalului iranian Qassem Soleimani şi lui Abu Mahdi al-Muhandis, principalul său locotenent din Irak, ucişi în noaptea de joi spre vineri într-un raid american. Participanţii la acest cortegiu funerar care a trecut prin cartierul Kazimiya din Bagdad, unde se află un sanctuar şiit, au strigat de asemenea „Răzbunare pentru Abu Mahdi al-Muhandis“, şeful operaţional al Hashd al-Shaabi (Forţele de mobilizare populară), coaliţie de paramilitari integraţi forţelor de securitate irakiene.

În total, „tirul précis de rachete al unei drone“ americane care a pulverizat două maşini la bordul cărora se aflau Soleimani şi Al-Muhandis a făcut 10 morţi – cinci irakieni şi cinci iranieni. Sicriele celor cinci irakieni au fost transportate la Kazimiya în maşini pick-up acoperite cu drapelul naţional şi care au trecut prin mulţimi de oameni îmbrăcaţi complet în negru. Sicriele celor cinci iranieni ucişi erau acoperite cu drapelul Iranului.

Unele persoane din mulţime au afişat portrete cu ghidul suprem iranian Ali Khamenei sau cu liderul Hezbollah-ului libanez, Hassan Nasrallah, care susţine că formează cu Hashd al-Shaabi „axa de rezistenţă“ faţă de SUA şi Israel în Orientul Mijlociu şi care a făcut apel la „pedepsirea corespunzătoare’ a celor vinovaţi de moartea lui Soleimani. După defilarea prin cartierul Kazimiya, au avut loc funeralii naţionale în Zona Verde din Bagdad, în prezenţa a numeroşi lideri irakieni.

DE CE A RISCAT TRUMP

Donald Trump a făcut vineri ceea ce alţi preşedinţi americani au ales să evite: înlăturarea omului cheie al influenţei iraniene în Orientul Mijlociu care a zădărnicit politica americană în toată regiunea. Predecesorii lui Trump s-au temut că eliminarea lui Qassem Soleimani, şeful Forţei Qods a Gărzilor Revoluţionare, responsabil pentru operaţiunile externe ale Iranului, va provoca un nou război într-o regiune în care militarii americani o stăpânesc cu greu.

Însă, după trei ani de derapaje ale facţiunilor pro-iraniene din regiune, care au culminat cu un atac asupra Ambasadei SUA la Bagdad, preşedintele Trump a ajuns la concluzia că este mai bine să-ţi asumi acest risc.

Dacă Pentagonul nu ar fi acţionat, „am fi fost neglijenţi”, a spus vineri şeful statului major american, generalul Mark Milley. Statele Unite au avut rapoarte „irefutabile” conform cărora Soleimani plănuia acţiuni mult mai violente, a adăugat el. „Riscul reprezentat de inacţiune a depăşit-o pe cea prezentată de acţiune”.

Nu au fost furnizate detalii despre atacurile pe care Soleimani le planifica, însă un oficial al ministerului apărării a declarat că operaţiunea a fost precipitată de oportunitate. Soleimani „a ajuns la aeroport şi am avut o oportunitate”, a spus oficialul, care a solicitat anonimatul. „Pe baza instrucţiunilor preşedintelui, am folosit-o”.

Mulţi oficiali aleşi şi experţi americani au avertizat că a fost o escaladare a tensiunilor cu Iranul care ar putea duce cele două ţări la război deschis.

Uciderea Soleimani a fost o decizie grea, a declarat Max Boot, expert în Consiliul pentru relaţii externe, în Washington Post. „Soleimani este cel mai important lider militar străin asasinat de Statele Unite de când avionul care transporta pe amiralul japonez Isoroku Yamamoto a fost doborât în 1943“, a subliniat el referindu-se la creierul atacului de la Pearl Harbor din decembrie 1941.

Vezi: A INCEPUT! Ambasada SUA din Bagdad, LOVITA DE RACHETE!

Distribuie acest articol! Îți mulțumim!

101 de vizualizări
loading...
Subscribe
Notify of
guest
0 Comments
Inline Feedbacks
Vezi toate comentariile