Florian Cormos, al treilea tortionar COMUNIST acuzat de crime impotriva umanitatii: “NU am nimic pe constiinta!”

După demascarea torţionarilor Alexandru Vişinescu şi Ion Ficior, Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER) a cerut acum Parchetului de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie să înceapă urmărirea penală pe numele altui criminal comunist, Florian Cormoş, fost comandant al Coloniei de muncă Cernavodă, pentru infracţiuni contra umanităţii.

“Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc a solicitat astăzi, 11 februarie 2014, Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, începerea urmăririi penale împotriva fostului comandant al Coloniei de muncă de la Cernavodă, pentru săvârşirea de infracţiuni contra umanităţii. Căpitanul în rezervă Florian Cormoş, astăzi 87 de ani, a săvârşit, din punctul de vedere al Institutului, infracţiuni contra umanităţii, în legătură cu persoanele internate administrativ şi condamnaţii aflaţi în exercitarea pedepselor privative de libertate, fapte prevăzute şi sancţionate de Codul penal actual, articolul 439 alineatul 1, litera j”, a declarat marţi pentru Mediafax, preşedintelui executiv al IICCMER, Andrei Muraru.

El a precizat că acesta este al patrulea nume din lista celor 35 de persoane suspectate de comiterea unor crime politice în timpul regimului comunist, după Alexandru Vişinescu şi Ioan Ficior, în cazul cărora a fost deja începută urmărirea penală, şi Iuliu Sebestyen, decedat în octombrie 2013.

Căpitanul în rezervă Florian Cormoş a deţinut funcţia de comandant al Coloniei de muncă de la Cernavodă în perioada 20 decembrie 1952 – 17 aprilie 1953.

Andrei Muraru a precizat că IICCMER are dovezi clare că Florian Cormoş a impus un regim de exterminare al celor internaţi administrativ şi al condamnaţilor aflaţi în executarea pedepselor privative de libertate, în cele patru luni în care a condus Colonia de muncă de la Cernavodă fiind înregistrate 115 decese.

“Prin măsurile aplicate în calitatea sa de comandant al coloniei, cpt. (r) Florian Cormoş a impus un regim de viaţă şi de muncă bazat pe restrângerea drepturilor condamnaţilor şi internaţilor administrativ. Măsurile represive aplicate de cpt. (r) Cormoş au dus în final la decesul unui număr impresionant de deţinuţi, în timp ce numărul inapţilor pentru muncă a crescut simţitor. Bătăile până la spitalizare, încarcerarea pe perioade lungi doar în cămaşă şi lenjerie, obligarea inapţilor să muncească, înfometarea, munca fără oprire pentru 24 de ore, munca pe şantier pe timp de ger în îmbrăcăminte sumară au condus la o rată a mortalităţii de aproximativ 30 de decese lunar, precum şi la creşterea numărului de inapţi de muncă la 400 de persoane din totalul de 2.500 de deţinuţi”, a spus Andrei Muraru.

De asemenea, în timpul în care Florian Cormoş a condus Colonia de muncă a fost întregistrat şi un număr mare de infirmităţi permanente. Andrei Muraru a adăugat că regimul de detenţie aplicat în cadrul coloniei de muncă Cernavodă poate fi calificat drept unul de exterminare prin raportare la condiţiile inumane la care erau supuse persoanele deţinute, o dovadă fiind şi cauzele deceselor: condiţii carcerale mizerabile şi inumane; rele tratamente; lipsa hranei adecvate; frigul extrem din barăci şi aglomerarea excesivă; lipsa apei potabile care era înlocuită cu apă murdară scoasă direct din Dunăre; lipsa medicamentelor şi a asistenţei medicale sau refuzul de a acorda asistenţă medicală adecvată; aplicarea de pedepse aspre pentru abateri minore de la regulament; condiţiile de muncă foarte grele la care erau supuşi toţi deţinuţii, indiferent dacă erau inapţi sau bolnavi.

new_picture_114_65871700

Florian Cormoş s-a născut la 8 martie 1927, în satul Şişterea, comuna Cetariu, judeţul Bihor. Conform unui comunicat de presă al IICCMER, acesta a ocupat mai multe funcţii în aparatul represiv comunist. Cornoş a fost repartizat la Centrul de Triere Ghencea – Bucureşti (6 martie-16 iun. 1950), apoi a fost, pe rând, şef de Birou Producţie la Unitatea de Muncă nr. 1 Capul Midia (iunie 1950-20 octombrie 1950), locţiitor comandant pentru spate la Columbia – Cernavodă (20 octombrie 1950-1 noiembrie 1951), comandant la Colonia de Muncă Km. 8 Saligny (1 noiembrie 1951-15 martie 1952), locţiitor comandant la Colonia de Muncă Culmea (15 martie–17 decembrie 1952), comandant la Colonia de muncă Columbia – Cernavodă (20 decembrie 1952-17 aprilie 1953). De asemenea, a fost şeful Biroului Administrativ Gospodăresc al Coloniei de Muncă Poarta Albă (15 octombrie 1953-2 martie 1954).

În prezent, locuieşte într-un apartament din Oradea, prin grija fiicei sale.

„Noi eram nişte executanţi, nişte nenorociţi de oameni care trebuia să stăm acolo, lângă deţinuţi”, încerca să se justifice Florian Cormoş într-un interviu acordat în 2007 cotidianului Evenimentul Zilei. “Mi-am slujit ţara şi ţara a fost condusă de Partid şi Partidul a fost la putere. Dacă nu erai cu noi, erai împotriva noastră, asta era lozinca comuniştilor”, a mai spus acesta. ”Dacă mă condamnă pe mine, trebuie să condamne tot poporul român. Mă simt jignit şi nu am nimic pe conştiinţă. Dacă ar fi să mai încep o dată activitatea, tot acolo m-aş duce”, a conchis Cormoş.

Lagărul de muncă de la Cernavodă, cunoscut şi sub numele de Columbia, a fost primul şantier deschis pentru lucrările la Canalul Dunăre – Marea Neagră din perioada 1949-1953. La Cernavodă se regăseau deţinuţi internaţi administrativ şi condamnaţi aflaţi în executarea pedepselor privative de libertate. Numărul de deţinuţi varia între 1.200 şi 8.000. În 1952-1953, efectivul ajunsese la 2.500 de deţinuţi, majoritatea de drept comun.

Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc este un organism guvernamental care studiază, documentează și susţine conștientizarea publică a istoriei comunismului în România prin proiecte de cercetare, educaţionale, editoriale și muzeale. Activitatea IICCMER analizează natura, scopul şi efectele totalitarismului din România în perioada 1945-1989, dar şi memoria acestui regim în exilul românesc şi în perioada postcomunistă. Sursa: FrontPress.ro

Distribuie acest articol! Îți mulțumim!

Subscribe
Notify of
guest
0 Comments
Inline Feedbacks
Vezi toate comentariile