Dupa 24 de ani. Varanii stapanesc Romania

24 de ani. Teoretic de aproape un sfert de secol Romania a devenit o democratie autentica si un stat de drept solid. Practic, insa, singura victorie consolidata este dreptul la libera exprimare, adica dreptul de a vorbi ce vrem, cat vrem, uneori prea mult, cel mai adesea fara sa si ascultam.

Singurul drept consolidat este cel la harmalaie si scandal. In rest, suntem inca la mare, foarte mare distanta de ceea ce ar trebui sa fim, de ceea ce am putea sa fim.

Democratia romaneasca este instabila, usor de manipulat din cauza coruptiei, a saraciei si lipsei de educatie, avem un stat de drept fragil, dependent aproape exclusiv de presiunea externa, aceeasi careia ii datoram toate reformele, cat de putine si de incomplete au fost ele.

Cauza o stim, e aceeasi din decembrie 1989, ca o boala cronica de care nu putem scapa. Ea isi are radacinile in faptul ca in urma cu 24 de ani nu am reusit o desprindere autentica.

Atunci, in urma cu 24 de ani, puterea in statul roman a fost preluata de esalonul doi al nomenclaturii si al Securitatii. Si nu ma refer doar la puterea politica, cea mai usor de pierdut dintre toate. Ma refer la puterea economica. Banii si pozitiile cheie sunt la ei.

Securisti verosi, nomenclaturisti cu state vechi, baronii comunismului obligati la discretie de aparentele austere ale regimului comunist au stiut exact unde sa se aseze, ce sa ia, cum sa valorifice pentru a-si consolida o putere cu mult mai mare decat o aveau inainte si cu mult mai stabila.

Citiți și:  România vs Ungaria: „Câţiva tipi bruneţi, toţi fără mască, chiuiau şi dansau chiar sub ochii înţelegători ai poliţaiului”

Dan Voiculescu este doar cel mai vizibil si mai cunoscut dintre exemple. Dar nu e singurul. Dimpotriva, cei mai discreti si mai putin cunoscuti dintre varani sunt si cei mai puternici.

Dupa 24 de ani, Romania este in mana acelorasi oameni, cei pe care ii numim generic – Sistemul. Un sistem care lupta feroce pentru a pastra controlul si pentru a-si garanta intangibilitatea. Un sistem care controleaza politica, economia, finantele, o buna parte din presa si o parte din justitie.

E drept, a mai pierdut unele redute, ca dovada arestari si condamnari spectaculoase. A mai sangerat. Dar, pe ansamblu, ramane extrem de puternic si, ca un blestem istoric, stapan peste aceasta tara.

Cei mai multi dintre politicienii, mai mult sau mai putin importanti ai Romaniei, sunt biete marionete ale sistemului. Nici sa vrea, cei mai multi dintre ei nu-l pot infrunta. Pentru ca in secunda in care ar face-o s-ar prabusi.

Declaratia de capitulare a lui Emil Constantinescu la finalul unui mandat dupa care a refuzat sa mai candideze ramane la fel de actuala. Ori esti omul sistemului, ori nu esti in politica romaneasca.

Si nu e o intamplare, chiar daca are valoarea unei imense ironii istorice, ca aniversam 24 de ani de la teoretica prabusire a comunismului, in mijlocul unui scandal imens si in plina batalie incrancenata pentru justitie si statul de drept.

Citiți și:  Implicarea lui George Soroș în lovitura de stat de la 1989

Sistemul este in ofensiva si, chiar daca va fi din nou nevoit sa faca un pas inapoi, sub biciul extern, il va face doar pentru a se regrupa in vederea viitorului atac.

Dar cea mai mare tristete este ca, dupa 24 de ani de libertate, rezistenta cea mai apriga pe care o infrunta acest sistem este cea externa. Este un adevar trist, cel mai trist.

Cea mai mare parte a populatiei Romaniei, aceea care in anii ’90 iesea cu zecile de mii in strada, pare sa fi depus armele. Cine apara statul de drept din Romania in afara de UE si SUA? In strada nu ies decat cateva mii de oameni, vii, vocali, disperati. Dar restul? Unde e restul?

Numai cateva mii inteleg ca fara o justitie puternica nu pot exista nici prosperitate, nici infrastructura, nici educatie, nici spitale? Ca fara o justitie puternica si temuta, banii care ar trebui sa dezvolte aceasta tara intaresc sistemul?

Dupa 24 de ani, aceasta blazare a societatii romanesti, aceasta capitulare a majoritatii in fata raului, este cea mai mare victorie a sistemului. A ucis increderea si speranta.

Sursa: Ziare.com

Distribuie acest articol! Îți mulțumim!

Subscribe
Notify of
guest
0 Comments
Inline Feedbacks
Vezi toate comentariile