Comisia Europeană cere României să găzduiască 6.351 de imigranţi. Ce părere aveți despre această situație?

ap952209601757

Comisia Europeană cere României să găzduiască 6.351 de imigranţi dintr-un total de 160.000 sosiţi în Grecia, Italia şi Ungaria, potrivit unei propuneri de repartizare a acestora publicată miercuri pe site-ul CE.

Comisia Europeană (CE) a prezentat miercuri o propunere de repartizare între statele membre ale Uniunii Europene a 120.000 de imigranţi sosiţi în Italia (15.600), Grecia (50.400) şi Ungaria (54.000).

Conform acestei propuneri, România ar urma să primească 4.646 de imigranţi, dintre care 604 din Italia, 1.951 din Grecia şi 2.091 din Ungaria, informează Mediafax.

Aceasta se adaugă propunerii formulate de CE în luna mai, care prevedea repartizarea a 40.000 de imigranţi din Grecia şi Italia. CE a propus în mai ca România să primească 1.705 imigranţi, dintre care 682 din Grecia şi 1.023 din Italia. În total, România ar urma să găzduiască 6.351 de solicitanţi de azil.

Germania şi Franţa urmează să accepte cele mai multe persoane – 31.443 şi, respectiv, 24.031. Spania, Polonia şi Olanda sunt următoarele – cu 14.931, 9.287 şi, respectiv, 7.214 de azilanţi, potrivit acestui sistem obligatoriu de cote, care are drept criterii populaţia, economia, şomajul şi acceptarea în trecut a unor refugiaţi de către statele membre.

Preşedintele CE, Jean-Claude Juncker, le-a cerut miercuri ţărilor din UE să repartizeze imediat 160.000 de refugiaţi.

Totodată, el i-a îndemnat pe europeni să nu facă diferenţe între refugiaţii pe care sunt dispuşi să-i primească în funcţie de religia şi credinţele lor. „Nu există religie, credinţă, filosofie, atunci când e vorba de refugiaţi. Noi nu facem asemenea diferenţe”, a pledat el.

„Propunerea (privind relocarea) trebuie să fie adoptată în cadrul Consiliului JAI (miniştrilor de Justiţie şi Afaceri Interne ai UE) din 14 septembrie“, a precizat Juncker.

„Acest lucru trebuie făcut în mod obligatoriu“, a insistat el.

Propunerile enunţate miercuri de Jean-Claude Juncker în faţa parlamentarilor europeni constituie „un prim pas spre o repartizare echitabilă“ în cadrul UE, a subliniat cancelarul german Angela Merkel, relatează Agerpres.

Citiți și:  GUVERNUL TAIE CEI 1.500 LEI PE LUNĂ PENTRU PĂRINȚII CU COPII LA CREȘĂ ȘI GRĂDINIȚĂ ȘI VA PLĂTI 150.000 EURO PENTRU REFUGIAȚI SIRIENI

„În general, avem nevoie în Europa de un acord constrângător privind repartizarea coercitivă a refugiaţilor, conform unor criterii echitabile, între state membre“, într-un mod durabil şi fără o plafonare a numărului, a afirmat cancelarul german.

„Nu ne putem mulţumi să declarăm că va fi repartizat un anumit număr de refugiaţi, trebuie să ne gândim la modul în care vom face faţă refugiaţilor care vin la noi“, a apreciat Merkel.

Potrivit ei, ţările membre ale UE „nu pot spune pur şi simplu că dincolo de aceasta (de prima cotă) nu mai vrem să ne ocupăm şi că aceasta este treaba a două sau trei ţări, poate patru“.

Principiul cotelor obligatorii divizează ţările europene. Marea Britanie şi ţările din Europa de Est sunt extrem de reticente.

Germania se aşteaptă ca, doar în acest an, să primească circa 800.000 de solicitanţi de azil, un record la nivelul UE, transmite Agerpres.

Cine nu primeşte refugiaţi, plăteşte

Schema de repartizare are la bază o cotă obligatorie care s-a stabilit ţinând cont de criterii precum populaţia ţării, Produsul Intern Brut, numărul de cereri de azil din trecut şi rata şomajului.

Dacă, din motive obiective şi justificate – de exemplu în cazul unui dezastru natural -, un stat membru nu poate participa temporar la mecanismul obligatoriu de solidaritate sau cel de repartizare, statul respectiv va trebui să aducă o contribuţie financiară la bugetul UE în valoare de până la 0,002% din PIB-ul său.

CE va analiza motivele prezentate de statul respectiv şi va decide dacă acestea justifică sau nu neparticiparea ţării la mecanism pentru maximum 12 luni. Contribuţiile financiare vor fi folosite pentru a finanţa eforturile depuse de celelalte state UE pentru a face faţă situaţiei.

Bugetul UE va prevedea fonduri în valoare de 780 de milioane de euro pentru aplicarea acestei scheme. Statele membre vor primi câte 6.000 de euro pentru fiecare imigrant găzduit. Italia, Grecia şi Ungaria vor primi câte 500 de euro pentru fiecare persoană transferată, pentru a acoperi costurile cu transportul.

Citiți și:  Uragan asupra Europei. Unde-au dispărut refugiații?

Comisia Europeană propune de asemenea crearea unei liste cu ţări de origine sigure, care va permite procesarea mai eficientă a solicitărilor de azil şi repatrierea mai rapidă a imigranţilor originari din aceste ţări. Astfel, Comisia propune ca lista cu ţări sigure să includă Albania, Bosnia-Herţegovina, Macedonia, Kosovo, Muntenegru, Serbia şi Turcia.

În ceea ce priveşte dimensiunea externă a crizei refugiaţilor, atât timp cât instabilitatea politică şi conflictele din ţările de origine (de exemplu Siria şi Libia) continuă, UE se va confrunta şi pe viitor cu un număr mare de refugiaţi. Contribuţia la soluţii politice în aceste ţări rămâne o prioritate pentru UE, atât prin sprijin financiar către ţările învecinate, cât şi prin acorduri de readmisie şi parteneriat. Până în prezent, 3,8 miliarde de euro au fost mobilizaţi pentru a ajuta ţările vecine cu Siria şi Irakul.

În plus, Comisia propune un fond în valoare de 1,8 miliarde de euro pentru a ajuta la combaterea cauzelor migraţiei din Africa.

Statele membre UE vor putea discuta şi adopta propunerile Comisiei Europene în cadrul reuniunii extraordinare a Consiliului de Afaceri Interne pe tema migraţiei, care va avea loc la 14 septembrie. 

Mecanismul de repartizare de urgenţă a imigranţilor trebuie adoptat de Consiliu, în consultare cu Parlamentul European, în timp ce mecanismul permanent de solidaritate şi lista europeană cu ţări de origine sigure trebuie adoptate în comun de PE şi de Consiliu, precizează Mediafax.

VEZI SI: Mărturia INCREDIBILĂ a unei românce care lucrează cu REFUGIAŢII | Aceşti „săraci” nu sunt atât de săraci. Stau şi butonează tablete şi telefoane de ultimă generaţie. Stau tolăniţi, frânţi de băutură. Sunt vulgari şi poliţia intervine pentru că se bat sau urlă!
4 vizualizări

Susțineți presa independentă. Ne puteți sprijini printr-o donație prin PayPal:

Distribuie acest articol! Îți mulțumim!

LASA UN COMENTARIU