China lansează un AVERTISMENT de MARE URGENTA: posibil risc epidemic major de CIUMA BUBONICA

Semnalul de alarmă este foarte serios, e cât se poate de oficial şi a fost făcut public nu cu multe zile în urmă de autorităţile chineze, în mod clar doritoare să pună absolut totul în circuit public pentru a nu mai da ocazia apariţie unor dubii, acuzaţii şi nelămuriri persistente transformate în argumente pentru diverse teorii ale conspiraţiei, aşa cum a fost cazul pentru episodul iniţial cu noul coronavirus.

Rapoartele oficiale, spune relatarea de pe agenţia oficială de presă chineză Xinhua, spune că au fost raportate două cazuri de ciumă bubonică în Bayannur, Regiunea autonomă a Mongoliei Interioare, declanşând – cum se spune şi în publicaţia People’s Daily Online – instituirea de către autorităţi a nivelului 3 de alertă al mecanismului de control şi prevenire a epidemiilor.

Concret, cazurile au fost raportate sâmbătă într-un spital din provincia Khovd (vestul Mongoliei), iar oficialii au anunţat că perioada de alertă declanşată acum va dura până la finele acestui an.

„În prezent,există riscul de a vedea ciumă bubonică răspândindu-se în oraş. Oamenii trebuie să fie mai atenţi şi să rporteze imediat orice schimbare în starea de sănătate“. Cele două cazuri confirmate sunt un locuitor de 27 de ani al oraşului şi fratele său în vârstă de 17 ani, trataţi acum în două spitale diferite, după ce au mâncat carne de marmotă. Odată cu ei au fost izolate 146 de alte persoane, cele cu care ei intraseră în contact, în memoria tuturor revenind un caz similar petrecut anul trecut, tot în aceeaşi regiune, atunci când un cuplu a decedat după ce a mâncat carne crudă de marmotă.

Întrebarea este dacă, cu toate măsurile luate de autorităţi, va putea fi influenţat măcar obiceiul local, vechi de secole, de a consuma animale mici, marmotele fiind socotite o delicatesă şi crescute pentru a fi vândute în faimoasele pieţe pentru animale vii, acolo unde s-a constatat deja că există focare multiple de infecţii cu o posibilitate de transmitere extrem de ridicată a bolilor. Felurile de mâncare pregătite din tarbagan (marmotă sibirică) sunt considerate un preparat de lux din bucătăria mongolă. Acest episod de acum vine doar la câteva zile după un alt avertisment de posibilă sursă de pandemie, virusul G4 EA H1N1 care provoacă febra porcină şi s-a dovedit capabil să evolueze cu rapiditate şi să se multiplice în celulele umane. La fel ca în cazul noului coronavirus, la această oră nu există un vaccin împotriva acestui tip de virus. Cercetători chinezi sunt autorii studiului publicat lunea trecută de revista proceedings of the Ntional Academy of Sciences în care afirmă că noul virus are „toate elementele definitorii ale unui candidat la pandemie“ şi au cerut să „fie pus imediat sub control“.

Sigur că da, toată lumea doreşte acest lucru, dar pesemne că va mai trece mult sau chiar foarte mult timp până când se va schimba în china o tradiţie care are rădăcini puternice în istoria sa milenară: mâncatul de animale vii, obicei care se regăseşte în tpate zonele rurale mai izolate şi poate fi foarte des întâlnită în foarte multe ţări din Asia de sud-est. Este o tradiţie asociată cu credinţa (pe care am regăsit-o şi la triburile vânătorilor de capete din jungla braziliană şi la câteva triburi din Africa: mâncatul de animale vii te pune direct în legătură cu energia lor vitală şi îţi permite să preiei din aura lor. Din nefericire, obiceiul este extrem, extrem de răspândit şi, cu siguranţă, este un vector care contribuie la răspândirea bacteriilor, viruşilor şi microbilor către comunităţile de turişti care se amuză la asemenea spectacole de tipul „schoking Asia“. Există filmări cu asemenea momente, sunt teribile, mai bine să vă dau o singură fotografie ca ilustraţie:

Episodul de acum din China vine să reamintească faptul că, în ultimii ani, în diverse părţi ale lumii, au mai existat episoade de ciumă bubonică, dar şocul acum este cauzat de suprapunerea cu pandemia de corona virus şi ameninţarea cu o nouă pandemie, cea de gripă porcină transmisibilă la om. Context în care nu atât ameninţarea ciumei bubonice sperie, ci faptul că se dovedeşte că, din nefericire, mondializarea şi libera circulaţie pot să aducă şi azi, cum au adus în trecut, o transmise a bolilor, epidemiilor şi pandemiilor. Aşa a fost cazul „Ciumei Negre“, una dintre cele mai devastatoare pandemii din istorie şi care a provocat între 75 până la 200 milioane de victime. Iată harta presupusului drum al „Ciumei Negre“ …

…începând cu anul 1345 , atunci când, spun cele mai multe surse ale timpului, marinarii genovezi au intrat în luptă împotriva tătarilor care ocupau Crimeea. Italienii au ţinut multiple slujbe de mulţumiri în ziua în care au văzut că tătarii se retrag, dar (şi asta nu a părut deloc surprinzător) lăsând în urma lor cadavrele conaţionalilor lor aparent morţi în luptă. Ce n-au ştiut genovezii era că respectivii nu muriseră de sabie, ci de ciumă. Genovezii iau drumul de întoarcere, se opresc la Constantinople pentru provizii (ocazie cu care infectează tot oraşul), ajung apoi în Sicilia, cu acelaşi rezultat, ajung la Geva dar, surpriză, nu sunt primiţi în oraş deoarece apăruseră deja veştile molimei, pleacă la Marsilia, infectează toate corăbiile din port şi, de aici, maladia se răspândeşte în Anglia, cuprinde toate porturile nordului şi ale Europei în mai puţin de trei ani. Primii care au fost bănuiţi de propagarea bolii au fost evreii, acuzaţi de a fi otrăvit fântânile. Din 1348 apar şedinţele publice de flagelare cu bice făcute din piele cu nişte cuie lungi cât degetul şi cu muchii tăioase, Cel puţin o treime din întreaga populaţie europeană dispare din cauza ciumei şi a tratamentelor cumplite aplicate de „doctorii savanţi“ rămaşi în istorie cu înfăţişarea lor sinistră.

În 1894, cercetătorul elveţian Alexandre Yersin va fi primul care va izola bacilul, iar ciclul bolii este descoperii în 1925: se situează în Asia Centrală, acolo unde trăieşte un rozător denumit tabargan, animal infestat în permanenţă de bacilul Yersin, vine în oraşe în căutare de hrană, iar purecii animalelor moarte se transmit la şobolani, apoi la oameni.

Cât de serioasă este alerta de acum? Îndestul de serioasă încât autorităţile ruse din regiunea Altai (se învecinează cu Kazahstanul, China şi Mongolia) au transmis că s-a ordonat trimiterea de patrule suplimentare care să aplice cu cât mai mare stricteţe interdicţia de vânare a marmotelor, transmite agenţia Tass.

Ce va mai urma? Nu ştim, dar să sperăm că, odată lecuiţi de coronavirus, nu vom mai vedea epoca ciumei revenind oarecum la viaţă, cu amintirea noastră naţională a Sfântului Harlamabie cel care a scăpat Bucureştii de Ciuma lui Caragea. Dacă cumva că interesează, să ştiţi că există, la caz de nevoie, şi un acatist special închinat Sfântului: „Bucură-te, izbăvitorule de ciumă şi foamete“, iar capul Sfântului Haralambie se păstrează la Mănăstirea „Sfântul Ştefan“ din Meteora. Părticele din moaştele sale se găsesc la biserica Mănăstirii Miclăuşeni din Iaşi, la Mănăstirea Râşca din judeţul Suceava, la Catedrala episcopală din Galaţi, precum şi la bisericile bucureştene Stavropoleos, „Sfântul Dumitru” (Poşta), „Sfinţii Arhangheli” (Oţetari) şi „Sfântul Stelian”.

Între timp, bine ar fi să consultaţi alertele de la OMS să vedem ce timpuri de aşteaptă.

Distribuie acest articol! Îți mulțumim!

1.915 vizualizări
loading...
Subscribe
Notify of
guest
0 Comments
Inline Feedbacks
Vezi toate comentariile