Cheile Corcoaiei – unul dintre cele mai sălbatice locuri din România

cr1

Legenda se împletește cu frumusețea locului, te îndeamnă să te întorci în timp, la copilărie, la inocență. Ochii cuprind măreția naturii, sufletul parcă plutește, scăldat în ape și lacuri limpezi, iar mintea freamătă la cântecul munților și al pădurilor.

Inima bate din ce în ce mai tare, când te gândești că pe aici a trecut și Iovan Iorgovan, erou din timpuri străvechi, despre care se spune că a ucis un balaur cu cinci capete. Poți să ai parte de toată sălbăticia locurilor în nord-vestul extrem al județului Gorj, acolo unde munții sunt presărați de izvoare, pâraie repezi și lacuri limpezi, amintind aici Izvoarele Cernei, Lacul Valea lui Iovan, Lacul Valea Mare. Se remarcă în această zonă în special Cheile Corcoaiei, cu o formă în secțiune circulară, a căror poveste este strâns legată de istoria lui Iovan Iorgovan.

În nord-vestul județului Gorj curge Cerna, de la izvoare, din Munții Mehedinți până la sud de localitatea Cerna Sat și primește numeroase pâraie pe partea dreaptă, cu izvoarele pe versantul sudic al Munților Godeanu: Măneasa, Pârâul Cărbunelui, Rădochioasa, Valea lui Iovan, Balmez, Craiova. Lacul Valea lui Iovan, cu un volum de apă de 120 de milioane de metri cubi, format prin barajul de pe Cerna la confluența sa cu pârâul Valea lui Iovan, acumulează apele Cernei și ale pâraielor cu gura de vărsare pe dreapta. Lacul Valea Mare pe râul Motru are un volum de 2,8 milioane de metri cubi și a fost format prin bararea Motrului, dar și a aducțiunii din Lacul Valea lui Iovan de pe Cerna, notează scriitorul Petru Rădulea în volumul ‘Geografia Gorjului’.

Potrivit directorului Serviciului de Salvamont Gorj, Sabin Cornoiu, Valea Cernei, pe partea gorjeană, este formată din partea de Nord a Munților Mehedinți și Munții Godeanu. Permite un acces facil din vale către zona de creastă a munților Godeanu, o zonă deosebit de interesantă, deosebit de frumoasă, în prima parte are așezări de plai, conace de plai, o caracteristică a acestei zone, așezări la 1.400-1.500 de metri, unele dintre ele fiind locuite chiar și iarna. Traseele ajung până în zona de creastă înaltă a Godeanului, o zonă care vârfuri de peste 2.000 de metri. ‘Foarte interesante sunt izvoarele Cernei sau izbucurile Cernei, zona de unde izvorăște Cerna, o zonă în care sunt mai multe izvoare foarte efervescente și foarte puternice. Mai departe ele se varsă în Lacul lui Iovan, una dintre cele mai mari amenajări hidroenergetice din România, care s-a încadrat foarte bine în peisaj’, a declarat, pentru AGERPRES, Sabin Cornoiu.

cr2

După Lacul lui Iovan, în apropiere de Cerna Sat se găsește un fenomen deosebit de interesant, Cheile Corcoaiei, cu formă în secțiune circulară, un obiectiv turistic major al Văii Cernei, descris de mulți drept unul dintre cele mai sălbatice locuri din România. Cheile Corcoaiei sunt protejate începând cu anul 1982 în cadrul Rezervației Cheile Corcoaiei, parte a Parcului Național Domogled-Valea Cernei.
Potrivit blogului Banatul Montan, Cheile au apărut prin sfredelirea sâmburelui calcaros al Corcoaiei de către apele Cernei. Deși au numai 300 de metri lungime, Cheile Corcoaiei impresionează prin pereții care depășesc 100 de metri înălțime și se apropie până la 5 metri la bază. Apele tumultuoase au săpat un canal șerpuit, ovoidal, vechi tunel subteran de presiune.
‘Legenda locală spune că pe aici ar fi trecut balaurul urmărit de Iovan Iorgovan. Practic, legenda își găsește toate elementele în zonă, e clar că oamenii de acum câteva mii de ani când au văzut zona au pornit de la aceste elemente naturale și din Retezat, de la Pietrele lui Iorgovan, unde se zice că prima dată Iorgovan a aruncat pietre după balaur, apoi pe Plaiul Tismana, unde apare piatra tăiată, piatra pe care se odihnea balaurul și pe care a tăiat-o Iovan Iorgovan cu sabia, apoi Cheile Corcoaia, pe unde s-a strecurat, nu a avut loc balaurul, s-a strecurat și de aceea și acea formă circulară, și cu toate elementele cunoscute, până la vărsarea în Dunăre, unde la Cazane, acolo unde fierbe apa, se consideră că și acum se mai zbate balaurul’, povestește Sabin Cornoiu.
Influența mediteraneeană din zonă a făcut ca aici să se dezvolte o floră specifică, fiind foarte răspândit castanul dulce, iar printre stâncile calcaroase poate fi întâlnit scorpionul, dar și vipera neagră și vipera cu corn. ‘Peisajul este deosebit, se află sub o influență mediteraneană, asta a permis o vegetație deosebită care s-a dezvoltat în zonă, este vorba de castan, liliac, tot felul de arbuști care creează o impresie foarte plăcută. Faună deosebită, urși mistreți, cerbi, căpriori, printre păsări se remarcă vulturul, acvila, uliul, șoimul, bufnița și cocoșul de munte. În zona înaltă a Munților Godeanu se întâlnește și capra neagră. Zona fiind cu influență mediteraneană și cu mult calcar se întâlnesc foarte des vipera cu corn și vipera neagră, scorpioni. Foarte interesante sunt acele așezări de plai care se regăsesc în zonă, și în plaiuri din Munții Mehedinți, și în Munții Godeanu, și coboară pe Valea Cernei, iar către noi vin până în zona Tismana, cu conace de câteva sute de ani, unde oamenii trăiesc ca acum 200 de ani, fără lumină sau alte condiții. Cerna Sat este ultimul sat din Gorj, aparține de Padeș, este un sat cu o populație restrânsă, fără mari posibilități de dezvoltare economică, dar oamenii rămân acolo pentru că pot să își lucreze liniștiți pământurile’, mai spune șeful Serviciului de Salvamont Gorj.
Potrivit acestuia, accesul se face cu mașini mici numai pe Valea Cernei, dinspre Herculane, iar de la Padeș se poate urca, dar în principiu drumul nu este întotdeauna foarte bun și este recomandat accesul cu o mașină de teren, cu bicicleta sau cu motocicleta. Se poate merge de la Padeș fie pe la lacul de la Valea Mare și de aici până la Izvoarele Cernei și cu întoarcere pe drumul de contur de la Lacul lui Iovan, fie cu mașini de teren peste Vârful Capra, unde este un drum care traversează Munții Mehedinți și care ajunge foarte repede în Valea Cernei.

cr3

Tot în zonă se află Rezervația Piatra Cloșani, situată între râul Motru și afluentul său Motru Sec. Este o culme montană calcaroasă, cu pereți aproape verticali pe versantul nordic, cu o altitudine 1.427 de metri, cu numeroase văi seci, peșteri, avene, lapiezuri, chei și ponoase. Rezervația prezintă un interes floristic deosebit: liliacul sălbatic, scorușul, garofița albă de munte, iarba surzilor, clopoțeii de munte, inul de munte, ghințura, narcisele, stânjeneii galbeni, iedera, iar dintre arbori: fagul, carpenul, alunul turcesc, ulmul, paltinul și mojdeanul. Rezervația Piatra Cloșani, alături de Ciucevele Cernei și Cheile Corcoaiei, fac parte din Parcul Național Domogled Valea Cernei, situat pe suprafața a trei județe, cea mai mare întindere aflându-se în județul Gorj, mai notează Petru Rădulea în cartea Geografia Gorjului.
Totodată, acesta povestește și despre Peștera Cloșani, cunoscută și sub denumirea de Peștera Mare de la Cloșani, ceea ce înseamnă că în zonă se mai află și alte peșteri, sau Peștera lui Tudor Vladimirescu. Primele descrieri au fost făcute în anul 1913. În 1959 s-a descoperit cea de-a doua galerie a peșterii, mai lungă și mai frumoasă. Descrierea celor două galerii, însoțită de o schiță, au fost publicate în anul 1967 de V. Decu și M. Bleahu. Peștera este formată din două galerii cu o lungime de 1.100 de metri: Galeria Matei Ghica și Galeria cu Apă. În galerii se întâlnesc stalactite, stalagmite, scurgeri parietale, bazinete cu apă sau uscate. Este o peșteră caldă, cu o temperatură de 11,3 grade, umedă, fără curenți de aer. Peștera s-a format prin dizolvarea calcarelor de către apele râului Motru Mare. Este considerată, datorită bogăției și varietății formațiunilor de calcită depuse, a cristalografiei și biospeologiei, cea mai interesantă peșteră din țară.
În satul Cloșani din comuna Padeș mai este situată, potrivit volumului ‘Itinerare în nordul Olteniei’, Peștera-Aven Cioaca Brebeneilor, monument al naturii, aflată la o altitudine de 518 metri, în masivul Cornetul Satului, este, din punct de vedere speologic, cea mai importantă dintre toate peșterile din zona Olteniei și printre cele mai interesante din țară, deoarece prezintă, pe o lungime de numai 100 de metri, o bogată gamă de concrețiuni calcaroase excepționale prin puritatea cristalelor de calcită vermiforme, transparente, unice prin finețea lor și gradul lor de conservare , la care se adaugă o faună cavernicolă asemănătoare celei din Peștera Cloșani, dar constând într-un mare număr de specii aglomerate pe spațiul foarte restrâns al peșterii.

AGERPRES/(A, AS — autori: Oana Popescu, Irina Poenaru, editor: Karina Olteanu)

Distribuie acest articol! Îți mulțumim!

Subscribe
Notify of
guest
0 Comments
Inline Feedbacks
Vezi toate comentariile