Acum câţiva ani a fost ştearsă de pe Arcul de triumf din Bucureşt iscripţia “Budapesta” care amintea de glorioasa campanie din 1919, atunci când Armata română a cucerit capitala statului vecin şi a pus capăt guvernării bolşevice. Inscripţia se afla la loc de cinste alături de numele altor localităţi cucerite cu mare jertfă de ostaşii români de-a lungul istoriei. Ieri însă aceasta a reapărut, fiind oferită românilor în dar de Crăciun de un grup activişti.
Inaugurat în 1936, monumentul emblematic pentru Bucureşti a avut de la început inserat basorelieful cu numele capitalei ungare. Acesta a fost însă acoperit în primii ani ai ocupaţiei sovietice, fiind apoi scos din nou la lumină după moartea lui Stalin şi odată cu apariţia naţional-comunismului românesc, prin 1964. Din cauza nemulţumirilor exprimate de UDMR, inscripţia a fost din nou ştearsă în 2008, pentru a reapărea cu o zi înainte de ajunul Crăciunului de anul acesta, graţie unei acţiuni identitare inedite.
Câţiva români patrioţi au făcut un cadou bucureştenilor, reabilitând onoarea soldaţilor căzuţi pentru eliberarea Budapestei de comunism, pătată de actuala clasă politică. Aceştia au vopsit cu culoare neagră numele oraşului ungar, cu ajutorul unui dispozitiv special care a permis manevrarea unui robot teleghidat la înălţimea locului unde stătea scris odinioară Budapesta.
Organizatorii principali ai acestei acţiuni sunt activistul Mihai Tociu şi avocatul Mihai Rapcea, fost membru al filialei bucureştene a Noii Drepte. Acest demers a fost sprijinit şi de jurnalistul Victor Roncea.
În 4 august 2013 s-au împlinit 94 de ani de la eliberarea capitalei Ungariei de sub jugul regimului bolşevic condus de Bela Kun, odată cu intrarea triumfală în Budapesta a Armatei Române, în frunte cu generalul Gheorghe Mărdărescu.
Generalul Gheorghe Mărdărescu pe terasa hotelului Ghelert din Budapesta, august 1919
Anterior intrării oficiale în capitala Ungariei, Budapesta a fost ocupată efectiv cu o zi înainte, în după-amiaza de 3 august, de către 400 de trupe de cavalerie și două mitraliere conduse de generalul Rusescu. Au mărșăluit drept în centrul orașului și au ocupat cazarma Franz Josef, așteptând contra-atacul. În cazarma de peste drum erau 2.000 de soldați unguri iar în tot orașul erau în total circa 6.000 de soldați, plus 2.000 de volutari bolșevici înarmați. Această forță nu a cutezat însă să-i atace pe cei 400 de cavaleriști români.
Conflictul dintre România şi Ungaria comunistă începe după terminarea Primului Război Mondial, în noaptea de 15-16 aprilie 1919 cu atacuri ale armatei maghiare, sprijinite de gărzile roşii sau secuieşti, asupra unor posturi româneşti din Transilvania. Scopul acţiunilor militare a fost acela de prevenire a unirii românilor ardeleni cu fraţii de sânge de dincolo de Carpaţi. Contra-ofensiva armatei române a fost năpraznică, terminându-se cu intrarea în Budapesta în 4 august. La câteva zile după a căzut şi Republica Sovietică Ungară, care dacă ar fi rezistat ar fi devenit un cap de pod pentru propagarea comunismului în Europa centrală şi de est.
Armata Română va părăsi Budapesta în 14 noiembrie 1919. Două zile mai târziu intră în oraş amiralul Horthy, care va instaura un regim conservator autoritar şi iredentist, chiar revanşard faţă de români. Armata Română părăseşte întreg teritoriul ungar în 25 februarie 1920, la cererea puterilor care au câştigat prima conflagraţie mondială. Sursa: FrontPress.ro
SUSȚINEȚI NATIONALISTI.RO:
ANUNȚ: Nationalisti.ro se confruntă cu CENZURA pe rețele sociale. Intrați direct pe site pentru a ne citi sau abonați-vă la canalul nostru de Telegram. Dacă doriți să ne sprijiniți prin PayPal, orice DONAȚIE este binevenită. Vă mulțumim!
DONEAZĂ MAI JOS PRIN REVOLUT:
sau prin PayPal:
O masura reparatorie mai mult decit binevenita, care a inlaturat TICALOSIA savirsita de o serie de NEMERNICI si de MAFIOTI din istoria recenta.