Bolnavii Covid-19 rămân cu sechele neurologice. Medic de la Institutul de Recuperare: ‘Numărul lor a crescut semnificativ’

Medicul Brânduşa Mitoiu, medic primar de recuperare medicală la Institutul Naţional de Recuperare, Medicină Fizică şi Balneoclimatologie a explicat pentru agenția News.ro că de la începutul acestui an au început să vină la institut pentru recuperare tot mai mulţi pacienţi cu sechele neurologice post-Covid. Specialistul spune că o parte dintre pacienţii care ajung aici au deficit locomotor sever şi că recuperarea lor poate dura şi câteva săpătămâni. Medicul spune că a observat în cazul celor pe care îi tratează şi o stare de oboseală accentuată, dar şi un sindrom inflamator crescut, chiar pe o perioadă de câteva luni, fapt care le îngreunează activităţile zilnice.

Medicul Brânduşa Mitoiu: Vin pacienţi care au tulburare a controlului motor, deci cu un deficit motor, în special pe membrele inferioare, uneori şi pe cele superioare, deci tetra sau parapareză, care poate varia ca intensitate

“Ei au început să vină încă de anul trecut, sigur că într-o proporţie din ce în ce mai crescătoare, numărul lor a crescut semnificativ la începutul acestui an.

Prin ianuarie probabil că şi colegii noştri din celelalte spitale unde ei au fost trataţi pentru boala de fond şi problemele asociate au îndrăznit să trimită mai mulţi către noi.

Majoritatea pacienţilor au probleme neurologice, periferice sau cele legate de zona centrală, care includ tulburări de mers, probleme de locomoţie în general, asociate sau nu unor sechele respiratorii după boala covid.

Vin pacienţi care au tulburare a controlului motor, deci cu un deficit motor, în special pe membrele inferioare, uneori şi pe cele superioare, deci tetra sau parapareză, care poate varia ca intensitate. Am avut şi pacienţi cu un deficit mai uşor şi alţii cu un deficit aproape complet al controlului motor şi atunci programul de recuperare s-a adresat specific, fiecăruia în parte”, a declarat pentru News.ro dr. Brânduşa Mitoiu, care lucrează la Institutul de Recuperare din Capitală.

La Institutul de Recuperare ajung pacienţi care, după vindecarea de COVID-19 rămân cu deficit locomotor sever. Recuperarea lor este una de durată, iar acţiuni normale precum mersul pot fi recăpătate spre finalul programului de recuperare. Medicii de aici au observat în cazul unora dintre pacienţi oboseala accentuată şi sindromul inflamator post-COVID, care a persistat o perioadă mai lungă de timp. Pentru fiecare caz în parte, recuperarea este personalizată şi făcută sub atenta supraveghere a unui kinetoterapeut.

“La noi ajung cei care au tulburări importante, ceilalţi s-au rezumat la a face un program de recuperare ghidat de un kinetoterapeut, sub îndrumarea unui medic la domiciliu, pentru că probabil aşa îşi doreau şi ei, şi familia după o perioadă lungă în care au stat internaţi în spital.

Recuperarea celor care au deficit locomotor sever durează câteva săptămâni, în zona de reacomodare cu gesturile mari, pentru a putea realiza transferurile în pat, la marginea patului, apoi ridicarea în ortostatism ( n.red în picioare), şi desigur mersul şi gesturile mai specifice sunt recuperate mai spre final.

Ce am ai constatat la câţiva dintre pacienţii după COVID, chiar dacă nu au avut nişte manifestări neurologice importante, au avut totuşi o astenie, o oboseală marcată, cu un sindrom inflamator destul de mare şi rămas crescut pe o perioadă de câteva luni, care le-a influenţat posibilitatea de a-şi recupera activităţile zilnice.

Persoane care înainte erau sănătoase sau aveau comorbidităţi care erau tratate prin medicul de familie sau medicii specialişti din teritoriu şi îşi duceau o viaţă obişnuită, acum au avut nevoie de sprijin din partea unei echipe de recuperare pentru a se recupera din punct de vedere functional”, a afirmat dr. Mitoiu.

Paşii pe care un pacient îi parcurge în cadrul unui program de recuperare motorie. Recuperarea începe cu un set de analize arată stadiul sindromului inflamator, dar şi alţi indicatori, iar apoi programul conţine o parte activă de început şi una de antrenamente pe grupele musculare afectate.

“În primul rând este consultat de un medic de recuperare care va alege un set de analize de început, de probe biologice pentru a vedea cum stă din punct de vedere al sindromului inflamator, al hemoleucogramei, al sângelui, şi al celorlalte constante, apoi, în funcţie de acestea, va permite pacientului, dacă totul este într-un relativ echilibru, să înceapă programul de recuperare, care cuprinde o parte activă, adică un program de kinetoterapie în care pacientul învaţă din nou cum să facă transferurile, cum să se ridice la marginea patului, face exerciţii pentru un antrenament blând la efort, un antrenament muscular şi pe trenul superior, adică pe trunchi şi pe membrele superioare, şi pe trenul inferior, adică pe picioare.

Apoi, pe măsură ce el reuşeşte să facă toate acestea, ajunge în sala de kinetoterapie unde, cu ajutorul kinetoterapeutului, cu ajutorul diferitelor aparate face antrenament pentru grupe musculare specifice şi global, pentru membrele superioare, pentru membrele superioare pentru a câştiga forţă şi mobilitate articulară, şi încet încet se ridică în ortostatism şi face primii paşi. De obicei, cu ajutorul unor dispozitive de tip cadru, baston, cârje, în funcţie de ce are nevoie fiecare şi cu ajutor, susţinere sau supraveghere din partea kinetoterapeutului. Acesta este planul de terapie care răspunde afecţiunilor neurologice”, a detaliat pentru News.ro specialistul în recuperare medicală.

Specialiştii de la Institutul de Recuperare din Bucureşti au gândit un program de recuperare şi pentru pacienţii care ajung aici cu insuficienţă respiratorie generată în organism de boala COVID-19

Oboseala accentuată generată de boală poate fi înlăturată prin exerciţii fizice specifice. Pacientul este învăţat cum să facă diferenţa între respiraţia abdominală şi cea toracică. Saturaţia în oxigen, măsurată de specialişti înainte şi după antrenament.

“Adesea, pacientul post-COVID are şi probleme de respiraţie, insuficienţă respiratorie post acută, şi atunci în ortostatism sau şezând pacientul învaţă să-şi crească ampliaţiile toracice, să facă exerciţii de inspir şi expir, activ, forţat aşa pentru a-şi creşte volumul de inspir şi expir pur şi simplu sau cu ajutorul unor baloane pe care le pot umfla.

Dacă pacientul poate menţine pentru mai mult timp ortostatismul, şi asta e un caz fericit, întotdeauna în faţa oglinzii, într-o poziţie relaxată, în condiţii de mediu favorabile, adică temperatură favorabilă, îmbrăcăminte lejeră, pacientul începe nişte exerciţii pentru a-şi întreţine coloana cervicală, centura scapulară, membrele superioare, exerciţii blânde, cu sau fără un baston, ce are la domiciliu dacă el este la domiciliu, sau la noi, cu materiale speciale, apoi cu o coardă elastică, încearcă să întindă coarda elastică şi o lasă apoi să revină la poziţia iniţială, cu foarte mici greutăţi, aşa până în 0.5 kilograme, asta după câteva zile de exersare, şi face mobilităţi pe toate planurile de mişcare, pentru fiecare articulaţie, întâi pe zona cervicală, şi membrele superioare şi apoi, cu blândeţe, în funcţie de toleranţă, trece la zona lombară şi membrele inferioare, cu câteva repetări ale unor genuflexiuni, fandări, adică un program blând care face o mică încălzire. Pacienţii au un grad de oboseală care trebuie înlăturată un pic şi printr-un mic antrenament muscular.

Şi apoi i se explică tipurile de respiraţie, respiraţia toracică, abdominală, cum să facă diferenţa dintre cele două şi să le antreneze pe rând, sub ghidajul kinetoterapeutului, acolo în sală, şi apoi este rugat să facă din ce în ce mai multe repetiţii, care vor creşte în dificultate în funcţie de toleranţă. Se măsoară saturaţia în oxigen, înainte şi la finalul tratamentului, pentru a vedea starea de oxigenare. Dacă pacientul este cu mască de oxigen, din când în când bineînţeles că va fi monitorizat şi în acest sens, ca să nu desatureze, se poate întâmpla la un efort neghidat “, a explicat pentru News.ro dr. Brânduşa Mitoiu.

Internarea prelungă a pacienţilor în ATI sau în alte secţii pentru îngrijirea medicală pentru boala COVID are un rol major în gradul de mobilitate al pacienţilor. Dr. Mitoiu: Ei au un sindrom de decondiţionare care este normal, oricare dintre noi facem mai greu diferite activităţi dacă stăm la pat câteva luni. Unii pacienţi sunt în vârstă, au comorbidităţi, iar acestea joacă un rol important în zona funcţională. Încercăm să ajutăm pacienţii cât de repede posibil

“Pacienţii cu afectare importantă după COVID şi după ce au stat câteva săptămâni în diverse forme de internare la pat, au dificultate de a menţine ortostatismul şi din cauza hipotensiunii ortostatice, în momentul în care se ridică în fund, au senzaţia de ameţeală, nu pot să stea pe termen lung şi prima dată trebuie să antrenăm treaba asta. Apoi ei au un sindrom de decondiţionare care este normal, oricare dintre noi, fără să avem COVID sau altă afecţiune severă, dacă stăm culcaţi în pat câteva luni, o să fie dificil pentru noi să facem diferite activităţi dintr-o dată, chiar şi să stăm în picioare. Unii sunt persoane în vârstă care au şi obezitate, alte comorbidităţi şi toate acestea joacă un rol important în zona funcţională.

Pentru noi a fost o provocare, la fiecare caz ne mai întâlnim cu o noutate, fiecare caz este diferit şi mai învăţăm şi noi ceva, evident, ideal este să tratăm modificările clinice pe care aceasta le face la fiecare pacient , pentru că încă boala are multe necunoscute din punct de vedere enzio-patogenic şi atunci nu avem încotro. Din fericire, specialitatea noastră în general face asta, se adresează mai degrabă aspectelor clinic-funcţionale decât cauzelor, în multe dintre situaţii este mai dificil să influenţăm cauza.

Pentru cei post-COVID nu facem programări pentru peste nu ştiu câte luni, pentru că ei au nevoie acum de ceva şi încercăm să-I luăm mai repede şi, în funcţie de disponibilitatea pe care o avem la oxigen, de exemplu, dacă pacientul are nevoie de suport cu oxigen, trebuie să ştim de dinainte pentru că nu toate paturile sunt prevăzute cu oxigen. Dacă este vorba de tratament zilnic în spitalizare de zi, îşi iau tratamentul şi pleacă acasă, lucrurile sunt mai simple, ei nu mai au nevoie de oxigen în permanenţă şi atunci programările se fac mult mai repede.

Dintre cei care au nevoie de oxigen pe termen lung, bineînţeles ei primesc de la medicul curant din spitalul suport COVID o recomandare pentru a avea oxigen la domiciliu, dar nu aş spune că aceşti pacienţi sunt cei mai mulţi.

Sunt persoane care nici nu îşi dau seama că problemele pe care le au acum s-au accentuat şi din cauza infecţiei cu COVID, pur şi simplu se simt mai rău după aceea şi medicul de familie sau un alt specialist îi trimite la recuperare şi abia atunci ne dăm seama cu toţii că au şi ceva probleme în acest sens”, a precizat medicul.

Pacienţii vin la Institutul de Recuperare prin medicul de familie sau medicul specialist care le-a tratat boala COVID – 19. Medicul Brânduşa Mitoiu spune că afectarea motorie a pacienţilor poate apărea încă din timpul fazelor importante ale infecţiei COVID, dar că pacienţii trebuie să rămână în zonele de îngrijire sau secţiile de ATI până la vindecare, după care pot începe programul de recuperare. “În toate cazurile de pacienţi imobilizaţi care au ajuns aici, evoluţia a fost de durată, dar noi îi încurajăm pe toţi”, relatează medicul.

“Majoritatea pacienţilor vin prin medicul de familie, aşa află, dar am primit şi solicitări de la medicii specialişti din alte spitale. La noi au venit mai mult cei care au deficit motor, ei sunt pe primul loc ca adresabilitate, cei cu probleme respiratorii au ajuns mai mult în zonele de pneumologie, de recuperare respiratorie.

Afectarea motorie apare în cursul infecţiei cu COVID în fază importantă, atunci poate apărea şi deficitul motor, care se agravează de la un moment la altul, dar pacientul bineînţeles că mai rămâne pe zona de terapie intensivă sau zona de îngrijire până când scapă de riscul decesului. Sunt pacienţi care au avut traheostome, care au fost sedaţi, ca să poată supravieţui bolii, şi, după ce se consideră că nu mai există riscul să degenereze boala, abia atunci sunt redirecţionaţi către recuperare.

Noi îi aşteptăm pe pacienţi, cu cerere pentru programare prin medicul de familie, prin medicul specialist la care au fost în tratament sau pur şi simplu dacă constată la domiciliu că au încă probleme, cineva din familie se poate adresa medicului de familie cu rugămintea de a ne contacta şi de a-i da un bilet de trimitere pentru recuperare. O să încercăm să acordăm o consultaţie şi o programare pentru tratament cât mai rapidă.

În toate cazurile de pacienţi care au ajuns aici imobilizaţi, evoluţia a fost de durată, după ce stăteau mult prin alte spitale, unii îşi pierdeau răbdarea, curajul, dar încercăm în continuare să-i încurajăm pe toţi şi să le spunem că recuperarea va veni, dar cu paşi mici, ca în orice manifestări neurologice ale unor boli. Aici vin cazuri grave şi din ţară, cu care s-au luptat şi alţi colegi mult, nu numai post COVID, în general”, a explicat specialistul, într-un interviu acordat News.ro.

LASA UN COMENTARIU