Atentie! ”Long COVID”: 5 simptome care indică boala și după negativare

Long COVID. De la un microbiom intestinal, la probleme neurologice, sunt moduri prin care coronavirus poate produce simptome de lungă durată.

Cei mai mulţi dintre oamenii care se îmbolnăvesc de coronavirus îşi revin complet. Dar ultimele studii arată că cel puţin 10% dintre ei continuă să aibă simptome pe termen lung, chiar şi după ce, aparent, organismul a scăpat de virus.

Unul dintre misterele primului an al pandemiei a fost reprezentat de pacienții care nu reușeau să se recupereze complet după ce contractau COVID-19. Unele persoane sufereau de simptome specifice bolii și după câteva luni de la infecție.

Față de modul în care se manifestă COVID-19 la majoritatea pacienților, unde era destul de clar încă de la început că persoanele în vârstă și cele care au comorbidități prezintă un risc mai mare de a dezvolta forme mai grave, bolnavii de „long COVID” nu au o tipologie la fel de exactă. Încă nu se știe de ce anumiți pacienți se recuperează complet, iar alții suferă de simptome persistente.

O problemă în definirea COVID-ului de lungă durată este faptul că simptomele sunt foarte eterogene și pot afecta mai multe sisteme ale organismului. În același timp, acestea nu par să aibă o legătură cu severitatea infecției inițiale și, în unele cazuri, sunt similare cu simptome cauzate de alte afecțiuni.

Potrivit medicilor, persoanele care suferă de COVID de lungă durată pot experimenta până la 172 de simptome, printre care convulsii violente, tremor accentuat, senzație de frică, confuzie, senzație de amorțeală a extremităților, piele iritată, vânătăi, piele uscate, dar și probleme ale inimii, precum durere a inimii, palpitații cardiace, pierdere a mirosului și a gustului, a apetitutului, țiuituri neplăcute experimentate în timpul nopții, umbre în colțul ochilor, sete excesivă, dureri musculare, dureri de umeri sau de gât, pierdere a părului, crampe severe. Femeile pot experimenta, de asemenea, și întreruperea ciclului menstrual ori amenoree.

Citiți și:  „Limba COVID”, un nou simptom al coronavirusului!

Iată câteva ipoteze ale oamenilor de ştiinţă care pot explica câteva dintre simptomele misterioase, şi chiar motivul pentru care vaccinul nu funcţionează în unele cazuri.

  1. Virusul nu a părăsit, de fapt, corpul
    Prima explicaţie care ar putea cauza simptome persistente la oamenii infectaţi cu COVID-19, ests şi cea mai simplă: virusul, sau componente de-ale lui, încă stau ascunse pe undeva prin corp, cu mult timp după ce bolnavii au început să aibă teste negative.

S-a descoperit studiind alte boli virale similare că, în unele cazuri, agenţii patogeni nu părăsesc definitiv corpul. „Nu mai sunt în sânge, dar ajung în ţesuturi, în doze mici, în stomac, poate chiar în creier. Şi ne trezim cu o multitudine de simptome sau de inflamaţii” a spus Amy Proal microbiologist la Fundaţia de Cercetare PolyBio.

  1. Alți agenţi patogeni din corp
    Alţi agenţi patogeni ascunşi în corp de dinaintea infecţiei cu coronavirus pot exacerba simptomele. De exemplu, virusuri din familia herpesviridae – cum ar fi Epstein-Barr, sau virusul varicelo-zosterian – care sunt pentru totdeauna găzduiţi în corp.

În condiţii normale, sistemul imunitar le ţine la respect. Sub control.

Dar când apare COVID-19, toate aceste virusuri au dintr-o dată şansa să „strălucească”. Cu sistemul imunitar ocupat să lupte împotriva COVID-19, celelalte virusuri pot reveni la viaţă. Iar simptomele derivă de aici. Şi nu de la coronavirus.

  1. Sistemul imunitar se întoarce împotriva corpului
    O altă ipoteză: pacienţii cu COVID de lungă durată dezvoltă boli auto-imune. Virusul întrerupe funcţionarea normală a sistemului imunitar, iar moleculele care, în general se luptă cu invadatorii străini, cum ar fi virusurile, acum întorc armele împotriva propriului corp.
Citiți și:  „Limba COVID”, un nou simptom al coronavirusului!

Aici vorbim de „mimetism molecular”, a spus Proal. „Practic, virusul crează proteine care arată ca proteina umană, sau ca ţesuturile umane, şi astfel păcăleşte sistemul imunitar”.

  1. Modificări din compoziţia microbiomului
    Este posibil, de asemenea, ca microbiomul să primească microorganisme infectate cu coronavirus, şi să îşi piardă din funcţionalitate.

Într-un studiu, cercetătorii au descoperit urme de COVID-19 în scaun şi în sânge la 30 de zile după ce virusul nu a mai fost detectat în corp prin testare.

  1. Corpul este rănit
    Poate că virusul a părăsit corpul, dar a lăsat ravagii în urma lui – leziuni pulmonare, sau afecţiuni cardiace, de exemplu – iar acestea pot declanşa anumite simptome.

Conform unui studiu pe 200 de pacienţi, 70% dintre ei au avut leziuni pe unul sau mai multe organe la patru luni după apariţia primelor simptome COVID-19.

Într-un studiu nepublicat făcut de Universitatea din California, au fost studiate radiologiile pulmonare ale suferinzilor de COVID de lungă durată.

S-a descoperit că o treime din ei aveau cicatrici provocate de moartea ţesuturilor chiar şi o lună mai târziu. Alţii au avut leziuni neurologice, iar alţii leziuni cardiace.

Ce ar putea să ajute la vindecarea COVIDului de lungă durată?
O ipoteză ar fi că vaccinul ar putea ajuta.

Totuşi unii bolnavi prezintă simptome chiar şi după imunizare. Alţii au spus că se simt chiar mai rău, iar o altă categorie nu a experimentat nicio schimbare.

Aşa că experţii încearcă să înţeleaagă efectele vaccinării asupra bolnavilor de COVID de lungă durată, însă momentan nu există nici o luminiţă de la capătul tunelului.

Sursa: antena3.ro

457 de vizualizări

Susțineți presa independentă. Ne puteți sprijini printr-o donație prin PayPal:

Distribuie acest articol! Îți mulțumim!

LASA UN COMENTARIU