Asasinarea lui Ioan Crişan a reactualizat ultimul atentat cu bombă din România

Asasinarea omului de afaceri Ioan Crişan a readus în prim-plan momentul în care a fost înregistrat ultimul atentat cu bombă în România şi care din păcate s-a soldat cu mai multe victime.

Asasinarea lui Ioan Crişan a reactualizat ultimul atentat cu bombă din România. S-a întâmplat în primăvara anului 1995 şi a rămas în memoria presei drept primul atentat cu bombă organizat după Revoluţie. Din nefericire, la acea vreme, un poliţişt şi-a pierdut viaţa şi alţi 5 au fost răniţi din cauză că bomba a explodat în timpul operaţiunilor de neutralizare. Martorii acestui episod nu vor uita niciodată acele imagini din faţa Palatului de Justiţie din Suceava.

Din cauza bombei amplasate sub o maşină a mai fost rănit şi un civil. De altfel, chiar el era vizat de tentativa de asasinat. Soţia lui a vrut să-l lichideze pentru a rămâne cu averea familiei. Cei doi doreau să divorţeze şi în acea zi de 9 martie aveau termen de judecată. Iniţial, incidentul a fost catalogat ca atac terorist, dar nu a durat mult până când adevărul a ieşit la suprafaţă. Chiar ministrul Internelor de la acea vreme, Doru Ioan Tărăcilă, a susţinut că la Suceava fusese un „act terorist de tip mafiot”.

În 24 de ore, poliţiştii au prins aşa-zişii terorişti şi au stabilit fimul evenimentelor. Soţii Adrian şi Veta Borş erau căsătoriţi de 9 ani, dar nu se mai înţelegeau. Femeia ar fi călcat strâmb, iar bărbatul rănit în amorul propriu a decis s-o taxeze cu divorţ pe infidelă. Toate bunurile familiei erau pe numele bărbatului, astfel că Veta Borş s-a gândit să intre în posesia lor prin asasinarea proprietarului.

Asasinarea lui Ioan Crişan a reactualizat ultimul atentat cu bombă din România
Trei autoturisme, o moară, o cârciumă, hanul Dolce Vita din Boroaia, un apartament şi o casă la ţară au fost miza acestui gest reprobabil. Neculai Pralea a cel ales şi plătit de Veta Borş cu 800.000 de lei (n.r. – 400 de dolari) pentru a-i lichida soţul. Pralea era recidivist şi fusese condamnat pentru dezertare şi tentativă de trecere ilegală a frontierei. Cei doi au fost ajutaţi de complicii Ionela Pădureţ (ospătar la hanul Dolce Vita), care a instalat bomba artizanală sub autoturismul Opel Kadett al lui Adrian Borş.

Bomba a fost construită din 200 de grame de dinamită, o capsă electrică şi o baterie Vartra. Ulterior, ele au fost introduse într-o cutie prevăzută cu un magnet montat pe caroseria maşinii. Dispozitivul avea un fir liber neizolat şi care, la cel mai mic balans al maşinii, ar fi produs contactul electric necesar exploziei.

„Chiar dacă întreaga dimineaţă Adrian Borş s-a plimbat cu maşina prin Suceava, explozia nu s-a produs până când a parcat autoturismul lângă Tribunalul Suceava. Acolo, bărbatul a văzut bomba şi l-a anunţat pe poliţistul Constantin Todiraş, care era de serviciu la Palatul de Justiţie, iar acesta la rândul său şi-a alertat colegii.

La faţa locului a intervenit un echipaj pirotehnişti. Locotenentul major Mihai Alupoae, în vârstă de 32 de ani la acea vreme, a fost cel care a desfăcut bomba de sub maşină. În momentul în care încerca să transporte bomba la autospeciala echipajului de pirotehnişti, un coleg i-a atras atenţia că un fir este desprins.

Poliţistul Alupoae a vrut să lase bomba pe stradă, însă în acest moment aceasta a explodat. Bărbatul a murit pe loc, locotentul major Gheorghe Muraru şi căpitanul Dan Frăsineanu au fost răniţi grav, în timp ce colonelul Ioan Tcaciuc, subofiţerii Ioan Abuhăencei şi Constantin Todiraş şi proprietarul vehiculului, Adrian Borş, s-au ales cu leziuni uşoare.

Ioan Crişan
20 de ani la închisoare pentru cea care a orchestrat asasinatul
(…) Femeia a fost condamnată la 20 de ani de închisoare, iar ceilalţi inculpaţi din dosar au primit detenţie pe viaţă. Chiar şi aşa, la peste 20 de ani de la cumplitul eveniment, toţi cei patru sunt liberi (n.r. – conform celor spuse de poliţiştii suceveni)”, arată adevarul.ro.

„Mihai Alupoae a fost un coleg bun, un camarad de nădejde. În familia sa exista o tradiţie din a fi poliţist, tatăl său fiind şi el la rândul său poliţist. Evenimentul din 1995 a fost primul de acest gen din istoria României.

Eram năuciţi, am pierdut un coleg într-un mod cumplit, însă a trebuit să strângem rândurile şi să-i prindem pe autori. Bineînţeles că el nu era cel vizat de atac, însă din nefericire aşa a fost să se întâmple. Fiind parte din acest serviciu, aşa s-a nimerit ca el să fie cel care a luat bomba, însă oricare putea fi în locul lui”, a rememorat comisarul şef Liviu Bologan în aprilie 2016.

Se pare că Neculai Pralea se stabilise lângă municipiului Fălticeni şi devenise sculptor. Amintim că reprezentanţii Serviciului Român de Informaţii (SRI) au comunicat că exclud ipoteza unui atentat terorist în cazul asasinatului cu bombă de la Arad. Mai departe, puteţi citi

„1984, 4 decembrie – Asasinarea viceconsulului Ambasadei Iordaniei Azmi Al-Mufti la București a reprezentat singura situație în istoria antiteroristă națională în care structurile specializate nu au surprins amenințarea înainte de a se materializa. Viceconsulul a fost împușcat mortal de Ahmad Mohammed Ali Al-Hersh, un iordanian de origine palestiniană aflat la studii în România, la ordinele organizației teroriste palestiniene Fatah, ce dorea să dea un avertisment statelor pe care le considera ostile poporului palestinian. În 1985, atacatorul a fost condamnat la 20 de ani de închisoare.[4][5]

Atentatul cu bombă de la Grozăvești
1985, 26 mai – Atentatul cu bomba de la Grozăvești două dispozitive explozive improvizate au fost amplasate sub două mașini parcate în fața căminelor studențești din complexul studențesc Grozăvești din București. Atentatul a fost pus la cale de patru adepți ai Frăției Musulmane și viza studenți sirieni din România, considerați dușmani ai organizației.

Forțele USLA au intervenit rapid pentru a gestiona situația și a evita rănirea studenților. Primul pas a constat în devierea circulației și evacuarea căminelor și a imobilelor din apropiere. În timp ce ofițerii USLA studiau una dintre bombe, au observat că aceasta avea incorporate două siguranțe de dezamorsare. Chiar dacă nu dispuneau de suportul tehnic necesar, un superior din Departamentul Securității Statului le-a ordonat să neutralizeze dispozitivul.

Din păcate, demersul a avut urmări tragice, soldându-se cu moartea celor doi ofițeri USLA: locotenent colonel Donner P. Alecsandru (50 de ani) și căpitan Vidrean I. Ion (33 ani). Ulterior, prin utilizarea de tehnică specializată, cel de-al doilea dispozitiv a fost dezamorsat, fără a se mai înregistra victime.[4][5]

2002, 06 noiembrie – Atentatul cu grenada de la Liceul Jean Monnet a fost comis de către Dragoș Ciupercescu, primul român condamnat pentru terorism. În noaptea de 10 spre 11 august 2002, bărbatul a furat, din depozitul de muniții al UM 01348 din București, șapte grenade de mâna defensive tip F1, zece focoase destinate acestui tip de muniție și 144 de cartușe calibrul 7,65 pentru pistolul Carpați Md. 1974.

În 6 noiembrie 2002, Ciupercescu a detonat pe trotuarul din fața Liceului „Jean Monnet”, din Capitală, una dintre grenadele sustrase, rănind cinci elevi. Câteva zile mai târziu, pe 14 martie 2003, a amplasat o altă grenadă pe o alee frecventată din Parcul Cișmigiu, dar grenada nu a explodat. A fost arestat la 24 martie 2003, iar la 13 octombrie 2003, a fost trimis în judecată de procurorii militari.

În 2007 a fost condamnat definitiv la 18 ani de închisoare pentru furt calificat, rupere de sigilii, nerespectarea regimului armelor și munițiilor, nerespectarea regimului materiilor explozive, tentativă la infracțiunea de omor calificat, tentativă la infracțiunea de omor deosebit de grav, distrugere și acte de terorism”, este lista atentatelor teroriste reuşite pe teritoriul României, conform ro.wikipedia.org.

Sursa:evz.ro

Canal Telegram Romanesc

Susține Nationalisti.ro printr-o donație