Apare o nouă pandemie? Consecințele sunt cumplite

 

Oricât de devastatoare ar fi, pandemia Covid-19 nu este doar o criză de sănătate. Este produsul unei rețele interconectate cu diverse probleme care s-au acumulat de-a lungul timpului, scrie Straitstimes.

Potrivit analizei semnate de economiștii Lim Mah Hui și Michael Heng Siam-Heng, având în vedere caracterul structural al acestei crize, consecințele vor continua, luând diferite forme, inclusiv apariția unei alte pandemii.

Pentru a înțelege de ce, trebuie luate în considerare cifrele care urcă. La nivel mondial, peste 218 de milioane de oameni au fost infectați și au fost raportate oficial peste 4,5 milioane de decese. Este posibil ca cifrele adevărate să fie mult mai mari.

Costurile economice sunt enorme
Costurile economice sunt și ele enorme. Acestea s-ar putea ridica la 10 trilioane de dolari SUA sau la 12% din PIB-ul mondial de anul trecut și anul acesta, fără a menționa costurile sociale ale depresiilor, sinuciderilor și orelor de școală pierdute.

Dar, din cauza modului în care criza este înrădăcinată în disfuncționalități din economia globală, finanțe, politică și echilibrul ecologic, asta nu e totul. Din perspectiva mediului, focarul zoonotic este legat de o criză ecologică ca urmare a invadării habitatelor naturale ale animalelor sălbatice de către oameni.

Au existat avertismente – din partea oamenilor de știință cu privire la o criză precum pandemia cu care ne confruntăm acum.

Covid-19 a scos la lumină fisuri și deficiențe
La nivel social, Covid-19 a scos la lumină multe fisuri și deficiențe: incapacitatea sistemelor de sănătate publică de a face față calamităților; disparități socio-economice uriașe; fragilitatea crescândă a unui sistem financiar inerent instabil; și polarizarea politică.

Pandemia a aterizat pe o scenă financiară instabilă
Pandemia a aterizat pe o scenă financiară instabilă. A lovit puternic economia mondială exact când încă se chinuia să iasă din catastrofala criză financiară mondială din 2008.

Până în 2019, datoria mondială atinsese 253 trilioane de dolari SUA (320% din PIB-ul mondial) – cu 70% mai mare decât înainte de criza financiară mondială. Inegalitatea atinsese un vârf istoric, primii opt cei mai avuți oameni din lume deținând peste 50% din bogăția planetei.

În acest context a lovit pandemia Covid-19, provocând cel mai puternic declin al creșterii economice de la Marea Criză.

Guvernele din majoritatea țărilor au intrat în stare de urgență, împingând măsuri fiscale și monetare fără precedent. Până în luna mai 2020, Grupul de 10 țări plus China cheltuise 15 trilioane de dolari SUA în pachete fiscale și monetare pentru a-și salva economiile. Băncile centrale au redus ratele dobânzilor la aproape zero și au accelerat relaxarea cantitativă, achiziționând nu numai titluri de stat, ci și titluri garantate și obligațiuni corporative.

Datoria globală este în creștere
Repetarea acelorași politici monetare folosite pentru combaterea ultimei crize financiare plantează semințele pentru următoarea criză financiară. Datoria globală a crescut cu 10% într-un an, ajungând la 281 trilioane de dolari SUA până la sfârșitul anului trecut și urmează să crească în acest an. Piețele financiare globale s-au ridicat la maxime istorice.

Un vaccin care să facă față mocirlei problemelor structurale înrădăcinate
Factorii de decizie politică sunt blocați între Scila unei inflații posibile și Caribda ratelor dobânzilor în creștere. Cea mai dificilă provocare pentru factorii de decizie politică este dacă vor fi capabili să găsească o strategie de ieșire din aceste injecții extraordinare de lichiditate monetară și fiscală fără a arunca lumea într-o altă criză financiară.

Spre deosebire de lupta împotriva Covid-19, nu există niciun vaccin care să facă față mocirlei problemelor structurale înrădăcinate, care sunt atât cauza, cât și efectul lor.

Sursa: capital.ro

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *