Antiterorismul in Romania

antitero

Aspecte privind principalele amenintari la adresa securitatii si apararii nationale si colective

Sursele actuale de amenintare la adresa securitatii difera în mod fundamental de cele de la sfârsitul mileniului trecut. Discursul si actiunea comunitatii internationale se adapteaza în mod continuu noilor realitati. Provocarile nu se rezuma numai la conflictele militare dintre state, ci sunt de natura mult mai complexa.

Si-au facut aparitia alaturi de actorii statali, actorii non-statali sau parastatali. Pericolele desi sunt latente, scapând de multe ori de sub atentia noastra ele pot genera stari de insecuritate cu urmari grave asupra scoartei Terrei si locuitorilor ei.

 Terorismul international se impune ca antipod al dezvoltarii civilizationale, ca o contradictie a diferitor nivele de dezvoltare. Motivarea de baza a terorismului este câstigarea recunoasterii internationale si captarea atentiei opiniei publice.

Desi este greu de acceptat de catre lumea civilizata fenomenul terorist a devenit o realitate cu implicatii globale greu de prevenit si gestionat. El nu se mai prezinta doar ca un gest criminal marunt produs în disperare de cauza la o anumita evolutie a sistemului social. Acum el s-a consacrat ca o actiune îndreptata împotriva ordinii de drept, deosebit de violenta, desfasurata în afara si contra normelor internationale.

Cu ajutorul mijloacelor militare si bazându-se pe elemente de razboi psihologic terorismul urmareste obtinerea unor avantaje exclusiv sectare, prevalându-se de asa-zise percepte religioase, în fond sloganuri scoase din tenebrele istoriei, cauta sa opreasca cursul firesc al societatii omenesti spre libertate si prosperitate .

antitero2

ACTIVITATEA DE PREVENIRE ANTITERORISTA.

Conform Programului de Guvernare 2005-2008 asumat , politica de securitate naţională (cap. 27, lit. E)  se referă la lupta  împotriva terorismului.Astfel, acţiunile de luptă împotriva terorismului au drept scop:

-aplicarea măsurilor de tip anticipativ cu rol de prevenire şi descurajare antiteroristă;

  • cooperare aplicată între  structurile civile şi militare cu rol de gestiune a consecinţelor atacului terorist;

  • combaterea efectivă a terorismului prin măsuri de răspuns ofensive.În acest sens, structurile de forţe ale României(constituite la nivel naţional în SNPCT sau IPCT Inspectoratul pentru Prevenirea şi Combaterea Terorismului) vor dobândi capacitate activă şi operativă de respingere a ameninţărilor şi riscurilor de tip terorist;

  • cooperare internaţională prin prisma acordurilor internaţionale în care România este parte, dar şi a politicii naţionale de parteneriat cu alte forţe de menţinere a păcii sau de respingere în plan extern a acţiunilor teroriste.

Securitatea internă presupune starea de normalitate, într-o societate normală şi într-un mediu internaţional normal. Securitatea internă depinde de capacitatea de anticipare şi de acţiune pro-activă, iar principalul instrument care poate da forţă şi valoare practică tuturor politicilor fiind  strategia de securitate naţională .

În conceptia strategiei de securitate naţională terorismul internaţional ramâne unul din principalele riscuri şi ameninţări care pun în pericol securitatea naţională şi lezează valorile şi interesele României, ca membru al Comunităţii Europene şi al Organizaţiei Atlanticului de Nord.

antitero3

Antiterorismul în România

Conceptul de antiterorism îl înţelegem prin strategia preventivă (defensivă) a luptei împotriva terorismului.Este o formă de luptă care cuprinde măsuri şi acţiuni executate de structurile de forţe constituie în funcţie de specificul misiunii, pentru a reduce vulnerabilităţile în faţa actelor de terorism prin prevenire, blocare  şi respingere a acţiunilor elementeleor  teroriste  sau de a interzice pătrunderea şi ocuparea obiectivelor de importanţă strategică, naţională sau privată(Antipa, 2006).

Scopul principal al tuturor activităţilor de prevenire antiteroristă este de a asigura un climat de siguranţă cetăţenilor.Ordinea publică, în starea de normalitate, este doar una din consecinţele credibile a eficienţei activităţilor de prevenire antiteroristă.Putem afirma fără echivoc că actul de terorism constituie o infracţiune de ordine publică, îndreptată împotriva ordinii publice.

Din punct de vedere strategic şi naţional, latura pro-activă are aplicabilitate în asigura măsurile defensive pentru a respinge orice acţiune de tip terorist sau diversionist-teroriste.

Acţiunile teroriste şi diversionist teroriste se pot clasifica în :

Acţiuni de tip terorist

acţiunile care au ca scop paralizarea activităţilor autorităţilor publice locale;

acţiuni care vizează scoaterea din funcţiune a unor obiective strategice (aeroporturi, porturi, unităţi militare, sediile Guvernului şi Administraţiei Prezidenţiale, etc) ;

acţiuni care urmăresc distrugerea bunurilor proprietate publică/privată;

sustragerile de armament, muniţie sau tehnică de luptă;

avarierea unor obiective speciale  cu grad înalt de sensibilitate şi pericol(Centrala Atomoelectrică Cernavodă, Hidrocentrala Porţile de Fier, alte obiective producătoare de energie, rafinării petroliere , etc.);

atacuri asupra organelor şi instituţiilor de impunere a legii, de poliţie sau militare;

avarierea sistemului energetic naţional;

avarierea sistemului de comunicaţii feroviare şi rutiere;

blocarea sistemului informaţional;

sabotaje.

Acţiuni de tip terorist-diversionist

enclavizări;

autonomizări forţate;

desprinderea de teritorii/regiuni din teritoriul naţional(C.C.Ioniţă, 2002).

Programele antiteroriste constituie baza combaterii eficace a terorismului.

Instituţiile si structurile statului  român  care au competenţe şi specialişti organizează şi desfăşoară activitatea de prevenire antiteroristă pe mai multe etape sau niveluri(Stanciu, 2007):

  1. Sistemele de informaţii reprezintă cel mai important factor de luptă împotriva terorismului, cca. 80 % din activitatea de prevenire bazându-se  pe informaţii (intelligence–counterintelligence). Activităţile specifice  de informaţii se desfăşoară pe culegerea şi interpretarea datelor şi informaţiilor operativ-tactice despre :

persoane suspecte sau persoane/personalităţi publice /demnitari care pot deveni ţinta actelor teroriste;

grupuri şi facţiuni teroriste sau de crimă organizată, despre orientarea şi conducerea acestora ;

activităţi financiare ilegale  sau suspecte( inclusiv pe cele privind sistemul de asigurări) ;se au în vedere conturile bancare, fluxurile de finanţări şi retrageri din conturi pentru a se găsi sursele sau direcţiile de varsamânt si eventualele  conexiuni între grupurile criminale;

informaţii şi date personale ale liderilor şi membrilor, relaţii interpersonale între membri şi grupuri/celule sau informaţii despre aptitudinile profesionale (dacă sunt experţi în tehnică, armament, IT, etc.; Stanciu I., 2007)

La nivelul structurilor guvernamentale (Ministerul Apărării Naţionale sau Ministerul Internelor şi Reformei Administrative)  sunt constituite servicii de informaţii care analizează şi procesează toate informaţiile care privesc direct securitatea naţională.Fie că este vorba de DIA-Direcţia de Informaţii a Armatei(care poate avea în subordine structure combatante, conform  legii nr. 346/2006 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Apărarii), de DGIPI-Direcţia Generală de Informaţii şi Protecţie Internă din M.I.R.A, de SRI-Serviciul Român de Informaţii sau de SIE-Serviciul de Informaţii Externe, toate aceste servicii comunică structurilor de intervenţie în forţă probabilităţile şi posibilităţile executării de acte teroriste în interior, pe teritoriul României sau pe plan extern, în afara teritoriului,  dar cu implicaţii directe sau indirecte asupra statului sau cetăţenilor români.

Citiți și:  Ron Paul: Coronavirus este noul „terorism”

Culegerea de informaţii vizează informărea operativă a factorilor de decizie politică, politico-militară şi militară asupra evoluţiei fenomenului militar şi politico-militar din zonele de interes pentru România, precum prevenirea şi contracararea acţiunilor grupărilor teroriste şi ale crimei organizate( terorism, spionaj, sabotaj, subversiune, crimă organizată).

2.Sistemul de securitate (apărare, asigurare, pază, protecţie, protejare, supraveghere şi intervenţie).În acest nivel se includ  unităţi militare sau de poliţie înarmate, care asigură securitatea unor obiective speciale, siguranţa unor misiuni,  protecţia unor persoane investite cu exerciţiul autorităţii publice sau securitatea frontierelor de stat şi a punctelor de trecere la frontieră.

Protecţia apropiată  a personalităţilor care ar putea suscita interesul grupurilor terorist-criminale este asigurată de servicii speciale  precum  SPP – Serviciul de Protecţie şi Pază, Direcţia Protecţie Demnitari Militari din cadrul Poliţiei Militare din Ministerul Apărării, SRI-Brigada Antiteroristă prin Grupul Special de Protecţie Diplomatică  sau unităţi de poliţie sau asociate activităţii de poliţie precum  GSPI-Grupul Special de Protecţie şi Intervenţie “Acvila”.

Securitatea cu privire la menţinerea climatului de ordine publică, inclusiv în zonele de frontieră, revine forţelor de poliţie cu statut special (Poliţia Română) sau militar (Jandarmeria Română) aşa cum statuează propriile lor legi de organizare si funcţionare.

În ceea ce priveşte sistemul de supraveghre şi intervenţie între punctele de trecere a frontierei, măsurile specifice  privesc prevenirea trecerii neautorizate şi combaterea criminalităţii transfrontaliere.Executarea acestor măsuri se face de către poliţişti de frontieră care acţionează în unităţi fixe sau mobile, în locuri cunoscute ca fiind sensibile. Perioadele de supraveghere se modifică  frecvent şi inopinant, astfel încât trecerile ilegale de frontieră sa fie în mod permanent  descoperite.

Efectivele poliţişilor de frontieră şi metodele proprii de asigurare a securităţii în zonele de responsabilitate sunt adaptate riscurilor şi ameninţărilor existente sau previzibile.(Codul Frontierelor Schengen-Cod comunitar privind regimul de trecere a frontierelor, 2006).

Mai mult decât atât, Jandarmeria Română ca  structură specializată a statului  participă la misiuni de asigurare-restabilire a ordinii publice, de prevenire şi neutralizare a actelor teroriste pe teritoriul României şi de luptă antiteroristă pentru anihilarea elementelor terorist-diversioniste.

Asigurarea securităţii misiunilor şi reşedinţelor diplomatice acreditate în România, care prezintă grad de risc scăzut, mediu şi ridicat revine unităţilor  speciale de pază si protecţie din cadrul Jandarmeriei Române(prin unităţi speciale sau prin Brigada Specială de Intervenţie “ Vlad Ţepeş”), iar pentru acele obiective diplomatice  care au grad de risc ridicat şi deosebit de ridicat, protecţia antiteroristă se realizează de către SRI-Brigada Antiteroristă (cu rol de coordonare) împreună alte structuri componente a sistemului naţional de siguranţă, apărare şi ordine publică.

Conform Raportului de Activitate pe anul 2006, angajarea specifică în lupta împotriva terorismului a Ministerului Apărării a vizat:

generarea de capacităţi de răspuns la ameninţările teroriste;

contribuţia la operaţiunile de luptă împotriva terorismului (OEF/Enduring Freedom, OAE/ Active Endeavour şi operaţiunea de stabilizare postconflict  în Irak);

contacte la nivelul structurilor de informaţii militare cu state aliate şi partenere.

Ministerul Apărării poate angaja în luptă subunităţi sau structuri de forţe speciale care constituie componente specializate de intervenţie rapidă, cu elemente componente din toate categoriile de forţe ale armatei. Misiunile specifice pot fi de  cercetare specială, de acţiune directă împotriva unor forţe ostile, de protecţie a  obiectivelor militare sau de asistenţă militară pe teritoriul statului român sau în alte teatre de operaţii, împreună cu forţele speciale ale coaliţiilor şi alianţelor la care România este parte.

Ministerul Apărării prin unităţile şi subunităţile de poliţie militară poate executa, în cooperare cu celelalte componente ale Sistemul Naţional de Apărare intervenţia antiteroristă sau riposta contrateroristă pentru salvarea, eliberarea, recuperarea personalului militar sau civil reţinut ca ostatic sau prizonier.De asemenea desfasoară activitaţi specifice de prevenire a sabotajelor la obiectivele, instalaţiile sau echipamentele militare fixe sau mobile.Batalionul 1 PSYOPS – Operaţii Speciale “Vulturii”, Batalionul HUMINT (Human Intelligence) sau Detaşamentul de intervenţie sunt acele structuri de forţe speciale care pot desfăşura acţiuni de luptă antiteroristă, atât pe teritoriul ţării cât şi în exterior.

Batalionul 1 PSYOPS – Operaţii Speciale “Vulturii” Târgu Mureş şi Batalionul HUMINT  Buzău sunt structuri speciale de luptă şi cerecetare şi din anul 2006 au devenit operaţionale în Forţa de Răspuns a NATO(NRF).De asemenea au competenţă şi în a executa misiuni de culegere de informaţii din surse umane în vederea identificării riscurilor şi amenintărilor la adresa securitătii trupelor dislocate în teatrele de operaţii(Afganistan-ISAF/ Forţa Internaţională de Asistenţă pentru Securitate), Irak-Misiunea NATO de Instruire şi stabilizare pentru Irak, Bosnia- NATO HQ Sarajevo, Kosovo- KFOR, etc.), misiuni anti-sabotaj, de salvare ostatici, de luptă in mediul aviatic, extracţii/intracţii sau de protecţie apropiată.

Detaşamentul de intervenţie rapidă-DIR(subordonat Poliţiei Militare) este structura militară specializată în pregătirea şi ducerea acţiunilor de luptă din domeniul prevenirii şi combaterii terorismului, asigurarea protecţiei demnitarilor militari şi civili români şi a omologilor străini aflaţi în vizită oficială în România, controlul tehnic antiterorist preventiv şi intervenţia pirotehnică la obiectivele militare, precum şi asigurarea pazei pe timpul activitatilor protocolare.

Citiți și:  Poliția știe ...și asta îi face complici!

3.Sistemul de intervenţie este constituit din unităţi şi structuri de forţe speciale care au comptenţe în construcţia şi stabilitatea mediului de securitate.Specificul  de intervenţie al acestora va fi activat în situaţia în care dispozitivele de securitate şi protecţie sunt depăşite sau scoase din luptă.

În general, intervenţia sau reacţia rapidă face parte din strategiile militare şi poliţienesti şi presupune  o anumită mobilitate şi capacitate de proiecţie a forţei fiind destinată soluţionarii unei situaţii de criză sau stopării consecinţelor negative ale unui conflict. (Văduva G.,Alexandrescu G., 2004).

Caracteristicile acţiunii de intervenţie:

• capacitate de adaptabilitate la acţiunile şi situaţiile din teatru(câmp deschis sau luptă urbană);

• capacitate de a acţiona imediat, în zona de dispunere sau, în funcţie de destinaţie, la mare  distanţă;

• capacitate interoperabilă ridicată;

• mobilitate operativă (cu satifacerea indeplinirii misiunilor iniţiale;

• mobilitate strategică (pentru a asigura sprijin internaţional în baza strategiei de securitate naţională) ;

• flexibilitate;

• integralitate;

• permanent gata de luptă deschisă ( în teatru pentru unităţile de luptă specifice  M.Ap.N.) sau apropiată( pentru unităţile M.I.R.A.);

• posibilitate de a se conecta la reţelele create în cadrul C412;

Unităţile destinate misiunilor tip intervenţie/acţiune rapidă sunt pregătite să intervină şi să îşi desfăşoare efectivele într-un timp foarte scurt.Se estimează că în 30 de minute o echipă de luptători/grupă de intervenţie cu cca. 20 de oameni se poate angaja în gestionarea unui conflict sau a unei situaţii de criză locală(pe rază teritorială locală), iar în maximum 4 ore o unitate care poate lucra chiar nivel de brigadă îşi poate regrupa efectivele din cadrul structurilor de intervenţie, de sprijin sau de susţinere logistică. Spre exemplu Grupul de Transport Aerian “DELTA” din cadrul S.R.I.- Brigada Antiteroristă poate acţiona în orice locaţie din România, indiferent de distanţă în maximum 150 de minute(Profil, 2005).

 Caracteristici ale actelor de tip terorist

actul  terorist activ – avem în vedere atacurile de la Beslan (Oseţia de Nord,1 septembrie 2004), de la teatrul Dubrovka (Moscova, 23 octombrie 2002) unde s-au desfăşurat acţiuni de luptă deschisă ofensivă şi defensivă şi unde au fost implicate forţe de intervenţie şi insurgenţi;

actul  terorist pasiv plastic denumit si actul terorist “cu sanse minime” are o formă de desfăşurare spontană, în care capacităţile de reacţie umană şi intervenientă sunt diminuate sau aproape inexistente;

actul terorist complex presupune lupta deschisă, dar şi acţtiune de gestionare a crizelor(luări de ostatici, sabotaje, etc.);

actul terorist inactiv, nefinalizat, asimilat tentativei.Înţelegem actele premergătoare desfăşurării complete unui atac.Un rol important îl au informaţiile şi serviciile de informaţii care interpretează tactic-operativ toate datele şi informaţiile culese.

Contraterorismul în România

O scurtă definiţie a contraterorismului constă în totalitatea măsurilor cu caracter ofensiv, luate în scopul prevenirii, descurajării şi răspunsului la acţiunile teroriste

Acţiunile specifice contrateroriste au caracter ofensiv şi sunt desfăşurate  în scopul prevenirii, descurajării şi ca răspuns-ripostă la actele de terorism.Legea cadru 535 din 2004 privind prevenirea şi combatrea terorismului prevede că acţiunile contrateroriste apar ca acele măsuri “ofensive realizate în scopul capturării sau anihilării teroriştilor, eliberării ostaticilor şi restabilirii ordinii legale, în cazul desfăşurării ori producerii unui atac terorist”.

Acţiunile de ripostă (intervenţie) contrateroristă care includ şi eliberarile de ostatici reprezintă un atribut al Serviciului Român de Informaţii şi presupun  totalitatea măsurilor şi acţiunilor executate de forţele speciale ale Serviciului Român de Informaţii, independent sau în cooperare cu alte forţe din cadrul sistemului naţional de apărare, pe întreg teritoriul ţării, asupra obiectivelor atacate sau ocupate de terorişti, în scopul capturării sau anihilării acestora, eliberării ostaticilor şi restabilirii ordinii legale(Antipa, 2006).

Acţiunile de facto sunt executate de SRI prin Inspectoratul pentru Prevenirea şi Combaterea Terorismului, respectiv Brigada Antiteroristă. Este necesar de precizat că acţiunile care prezintă grad de pericol  scăzut, moderat, ridicat şi deosebit de ridicat şi în care unităţile M.I.R.A. sunt angrenate, reprezintă numai măsuri tactice antiteroriste, respectiv anticriminale. În cazul în care se vor folosi armament si muniţie şi incidentul va fi soldat cu ostatici, unitătile M.I.R..A vor asigura doar  teatrul de operaţii necesar unei riposte a Brigăzii Antiteroriste din cadrul SRI(Sîrbu, 2007).

 Bibliografie selectivă

 

Andreescu,A. şi colectiv(2004).Siguranţă naţională şi ordine publică, 1859-2000, Ed. Tipar Artprint, Bucureşti;

Andreescu A., Radu N.(2007).Avizarea periodică a luptătorilor destinaţi misiunilor speciale, MIRA, Centrul de Studii Postuniversitare, Buletin Documentar,  nr. 1;

Antipa M.(2006). Securitatea şi apărarea spaţiului sud-european, în contextul transformărilor de la începutul mileniului III: Sesiunea anuală de comunicări ştiinţifice cu participare internaţională(Consideraţii privind unele modaliţăti de contracarare a terorismului): Strategii XXI/2006: Bucureşti, 13-14 aprilie 2006 / Universitatea Naţională de Apărare „Carol I”. – Bucureşti: Editura Universităţii Naţionale de Apărare „Carol I”,15 vol.)

Arădăvoaicei, G; Iliescu, D.; Niţă, D.(1997).Terorism, Antiterorism, Contraterorism. Editura ANTET;

Ioniţă C.C.( 2002).Legile internaţionale şi conflictele urbane, Editura Academiei de Înalte Studii Militare, Bucureşti;

“Profil”( 2005). Serviciul Român de Informaţii, anul 3, nr. 8, august;

Sirbu B.(2006).Managementul resurselor de securitate si concepţia antiteroristă română, Terorismul Azi, nr. 3, septembrie;

Sirbu B.(2007).Proiect privind  Standardul Operaţional (SOp) de Gestionare a Crizelor în situaţia unui incident soldat cu reţinerea ilegală de persoane.Implicaţii psihologice., în curs de apariţie, MIRA, Centrul de Studii Postuniversitare, Buletin Documentar ;

Stanciu I.A.(2007).Legitimitatea luptei împotriva terorismului internaţional.Gândirea Militară  Românească, nr. 4;

Văduva, Ghe.(2002).Strategia acţiunilor rapide, Editura Academiei de Înalte Studii Militare, Bucureşti;

Văduva, Ghe.,Alexandrescu G.(2004).Reacţia rapidă în operaţia militară,Editura Universităţii  Naţionale de Apărare, Centrul de Studii Strategice şi de Apărare.

Distribuie acest articol! Îți mulțumim!

Subscribe
Notify of
guest
0 Comments
Inline Feedbacks
Vezi toate comentariile