Amenințare la adresa interesului național: Lacurile de acumulare, concesionate companiilor străine

După o serie de licitații confuze pentru studiul de fezabilitate al centralei de la Tarnița, ministrul Energiei, Sebastian Burduja, anunță intenția de a concesiona lacurile de acumulare, deschizând drumul investițiilor străine pentru construirea centralelor de acumulare prin pompaj în România. În prezent, acumularea prin pompare reprezintă peste 90% din capacitatea de stocare a Uniunii Europene, fiind crucială pentru echilibrarea cererii și ofertei energetice, stocarea pe scară largă și flexibilitatea sistemului pe termen scurt și mediu. Ministerul Energiei subliniază în nota de fundamentare a unei ordonanțe de urgență că România poate beneficia de aceste avantaje strategice, fiind necesară însă concesionarea anumitor lacuri de acumulare pentru a atrage investițiile necesare.

Decizii Limitative și Revizuirea Capacității Naționale

Conform Planului Național Integrat Energie Schimbări Climatice, România și-a stabilit un obiectiv modest de 800 MW în centrale hidroelectrice cu acumulare prin pompaj până în 2030, deși centrala Tarnița ar putea oferi 1.000 MW. Planul include, de asemenea, dezvoltarea a 2.000 MW în capacități de stocare prin baterii până în 2035.

În ordonanța de urgență se prevede că terenurile care cuprind lacurile de acumulare finanțate de stat pot fi administrate de Ministerul Energiei pentru concesionare, cu acordul autorității de apă. Această măsură este justificată de Ministerul Energiei, care argumentează că ministerul deține capacitatea de a organiza concesionarea în scopul dezvoltării centralelor hidroelectrice de acumulare prin pompaj (CHEAP-uri), având și expertiza necesară monitorizării proiectelor.

Proiectul Tarnița-Lăpuștești și Strategia Energetică Națională

Consolidarea capacităților de stocare a energiei și asigurarea rezervelor de sistem, prin centrala Tarnița-Lăpuștești și alte CHEAP-uri, va depinde de forma finală a Strategiei Energetice 2020-2030. Aceste centrale pot contribui la stabilitatea rețelei energetice naționale, mai ales în contextul unei piețe regionale de energie în dezvoltare, fiind o investiție esențială pentru stabilitatea pe termen lung și facilitarea tranziției către surse de energie curată.

Impactul Creșterii Energiilor Regenerabile și Provocările pentru Sistemul Energetic Național

Creșterea accelerată a capacităților eoliene și fotovoltaice a dus la scoaterea de pe piață a unor grupuri clasice, care oferă rezerve de sistem mai sigure decât energiile regenerabile. Ministerul Energiei observă că structura de producție a Sistemului Energetic Național (SEN) se modifică constant, dar nivelul de siguranță operațională al noilor surse este inferior celui asigurat de centralele clasice, iar multe termocentrale sunt trecute în conservare sau dezafectate pentru a respecta PNIESC și PNRR.

În acest context, deși producția din regenerabile este promovată intens, realitatea arată că închiderea termocentralelor a dus la o reducere a rezervelor de sistem, ceea ce ridică provocări majore pentru stabilitatea și securitatea energetică a României.

Articolul Amenințare la adresa interesului național: Lacurile de acumulare, concesionate companiilor străine apare prima dată în FrontPress.net.