Alerta medicala in Romania. „Superbacteriile” letale care dau lovitura fatală bolnavilor COVID, ascunse sub preș

Mii de focare de infecție cu „superbacterii”, așa-numitele infecții nosocomiale, au fost raportate în spitalele europene înainte și după izbucnirea pandemiei. Mai multe studii citate de Revista National Geographic arată că mortalitatea crescută a pacienților COVID-19 care ajung pe secțiile de terapie intensivă, ar putea fi datorată complicațiilor asociate infecției suplimentare cu superbacterii. În acest context, în care sistemele de sănătate din state occidentale se confruntă oficial cu această problemă, în România, infecțiile nosocomiale sunt în continuare subraportate. GÂNDUL.RO a încercat să afle care este situația reală din spitale. Surse medicale vorbesc, sub protecția anonimatului, despre „mușamalizare”, „frica” personalului medical de a raporta, dar și despre decese cauzate de superbacterii puse pe seama COVID.

În anul 2017, specialiștii OMS avertizau asupra pericolului mortal reprezentat de un grup de superbacterii rezistente la antibiotice, adică „patogeni prioritari” care reprezintă un adevărat pericol pentru sănătate.

”Superbacteriile” din spitalele din România, dar mai ales cele din secțiile COVID, ascunse în continuare sub preș
Un număr de 1.356 de pacienți din spitalele românești s-au infectat cu infecții asociate actului medical (infecții nosocomiale) în ultimele 7 luni – perioada 1 martie-30 septembrie 2020, arată o notă a Autorității Naționale de Management al Calității în Sănătate privind infecțiile raportate oficial de spitale.

Unica explicație pentru aceste statistici „optimiste” este subraportarea infecțiilor cu superbacterii în România, așa numitele „infecții nosocomiale”. GÂNDUL.RO a transmis o solicitare către Institutul Național de Sănătate Publică (INSP) pentru a afla care sunt protocoalele speciale de dezinfectare din secțiile ATI și din secțiile dedicate bolnavilor COVID, bolnavi vulnerabili la aceste bacterii după ce, luna trecută, au apărut informații în spațiul public cu privire la faptul că fostul soț al Adinei Alberts, bancherul George Alberts, ar fi contactat o infecție nosocomială de pe ATI, unde era intubat cu diagnosticul COVID-19. Mai departe, INSP ne-a solicitat să ne adresăm Ministerului Sănătății pentru a primi răspunsurile întrebărilor noastre.

INSP ne-a trimis către un act normativ din 2016, anterior pandemiei. Așadar, în acest moment, spitalele COVID nu au protocoale specifice de dezinfectare, deși infecțiile nosocomiale, așa cum s-a întâmplat în cazul Colectiv, reduc dramatic șansele de supraviețuire ale bolnavilor COVID.

„Protocoalele de dezinfectie sunt intocmite de personalul SPIAAM/CPIAAM in conformitate cu ”Ordinul Ministerului Sănătății nr. 961/2016 – aprobarea Normelor tehnice privind curăţarea, dezinfecţia şi sterilizarea în unităţile sanitare”, spun reprezentanții INSP.

Chiar și așa, normele existente prevăd o serie de controale drastice „pentru controlul bacteriologic al aeromicroflorei”, printre care raportarea numărului total de germeni din aer (germeni/ metri cubi aer) și de pe diferite suprafețe.

„Pacientul poate să moară cu pseudomonas și e mai simplu să spună că e doar din cauza COVID”, spun surse medicale pentru GÂNDUL.RO

Surse medicale au declarat pentru GÂNDUL.RO că numărul pacienților români infectați cu aceste bacterii, cel puțin numărul raportat oficial este infim, comparativ cu alte state, care, deși au un sistem sanitar mult mai performant, raportează într-un număr mult mai mare infecțiile intraspitalicești. Spre exemplu, în spitalele europene, 5 din 100 de pacienţi iau cel puţin o infecţie asociată actului medical, potrivit ECDC şi OMS.

Există o mușamalizare a infecțiilor nosocomiale. Multora le e frică să le raporteze. În spitale există o mulțime de germeni de spital, vorbim de acinetobacter, pseudomonas etc. După scandalul de la Colectiv, mulți se feresc să vorbească de nosocomiale. Pacientul poate să moară cu pseudomonas și e mai simplu să spună că e doar din cauza COVID, spune medicul sub protecția anonimatului.

Așa-numitele superbacterii sunt rezistente la antibiotice și reprezintă un pericol pentru persoanele internate în spital, pentru copiii din creșe și pentru persoanele din sanatorii. Spre exemplu, pacienții care sunt infectați cu Stafilococul auriu rezistent la meticilină (MRSA) se confruntă cu un risc de mortalitate cu 64% mai mare decât cei infectați cu varianta non-rezistentă a stafilococului, scrie OMS și Live Science.

Este foarte important ca OMS să ia măsuri în această problemă pentru că în zilele noastre, când este foarte ușor să călătorești dintr-o parte în alta a globului, o infecție cu un organism rezistent la antibiotice se poate răspândi foarte rapid”, a explicat Dr. Kenrad Nelson, profesor de epidemiologie boli infecțioase la Johns Hopkins Bloomberg School of Public Health.

Bacteria care apare după intervenții chirurgicale
Pseudomonas aeruginosa rezistentă la carbapeneme. Cel mai des infecțiile cu P. aeruginosa apar tot în mediile intraspitalicești. Pentru pacienții infectați cu P. aeruginosa, pneumoniile sau alte infecții care pot apărea după intervenții chirugicale sunt extrem de periculoase. Aceste bacterii pot însă trăi și în piscine și bazinele de relaxare de la centrele spa și produc infecții grave ale urechii și iritații ale pielii, conform CDC. Pacienții internați în spital sunt expuși riscului de infectare cu această bacterie prin contact cu mașinile pentru respirație, catetere sau în urma intervențiilor chirurgicale.

Bacteria care provoacă pneumonie
Acinetobacter baumannii rezistentă la carbapeneme. Această bacterie poate provoca pneumonie, infecții grave ale sângelui și alte afecțiuni grave, conform Centrului american pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (Center for Disease Control and Prevention – CDC).

Infecțiile cu A. baumannii sunt de obicei infecții intraspitalicești și se răspândesc fie prin contact direct cu persoane infectate, fie prin contact cu suprafețe infectate, conform CDC. Deși acest agent patogen nu reprezintă un risc deosebit pentru persoanele sănătoase, el se poate dovedi extrem de periculos pentru pacienții cu boli cronice și cu sisteme imunitare slăbite. Infecțiile cu A. baumannii apar de obicei în mediile spitalicești, în special în unitățile de terapie intensivă.

Deocamdată nu se știe cu certitudine cât de răspândită este această bacterie în lume, însă, conform estimărilor, A. baumannii a provocat între 2% și 10% din infecțiile cu bacterii rezistente la antibiotice înregistrate în unitățile de terapie intensivă din Europa și SUA, potrivit OMS.

Bacteria care ucide persoanele cu sistemul imunitar slăbit.
Infecțiile cu Enterobacteriaceae rezistentă la carbapeneme (CRE) se produc de obicei în spitale și în centrele de îngrijire de lungă durată, conform CDC. Similar bacteriei A. baumannii, CRE nu prezintă un risc deosebit pentru persoanele clinic sănătoase, fiind în schimb foarte periculoasă pentru cei cu sisteme imunitare slăbite.

CRE se poate răspândi prin contact cu persoane infectate sau prin expunerea la instrumente sau dispozitive medicale infectate. Într-un studiu din 2015 publicat în revista științifică JAMA, cercetătorii ajungeau la concluzia că CRE infectează aproximativ 3 din 100.000 de americani. Dintre cele 599 de cazuri de infecție studiate, 51 de pacienți au murit.

Bacteriile și rezistanța lor la antibiotice
Gheorghe Enache, medic infecționist primar și conferențiar universitar, explică pentru GÂNDUL.RO că bacteriile din spital sunt foarte rezistente la antibiotice și dezinfectante, datorită gradului de rezistență foarte ridicat.

Aceste bacterii sunt foarte rezistente la dezinfectante, la antibiotice, inclusiv la foarte multe materiale antiseptice. Eu nu le-aș numi superbacterii, ci bacterii cu un grad foarte mare de rezistență. Sunt rezistente și în mediul spitalicesc și în mediul deschis . O parte dintre aceste enterobacteriaceae și nu numai ele pot da infecții la nou-născut. Personalul nu a ținut cont întotdeauna de aceste restricții de igienă.Bolnavul de terapie nu se mai mișcă de colo-colo. În pandemie, infecțiile au existat, însă cel mai probabil numărul lor a scăzut, deoarece personalul a luat măsuri drastice pentru COVID-19, cel puțin în serviciile COVID-19. Infecțiile nosocomiale le au și japonezii și americanii, cu toții le avem. E nevoie de o igienă zdravană la nivelul personalului medical, inclusiv la infirmiere, care merg de la un bolnav la altul”, spune medicul infecționist.

Sursa: gandul.ro

Distribuie acest articol! Îți mulțumim!

Subscribe
Notify of
guest
0 Comments
Inline Feedbacks
Vezi toate comentariile