Academia Română acuză: reducerea numărului de ore de istorie și geografie și eliminarea limbii latine vor atenta grav la consolidarea în rândul elevilor a sentimentului identitar

Academia Română a emis luni, 10 august 2020, un punct de vedere prin care își exprimă surprinderea și îngrijorarea cu privire la noul Plan-Cadru pentru învățământul gimnazial din România, elaborat de grupurile de lucru ale Ministerului Educației și Cercetării. Cele patru variante ale acestuia prevăd reducerea numărului de ore alocat unor discipline importante (științele naturii, istorie/geografie, ș.a.), eliminarea orelor de limba latină și de dirigenție, transformarea disciplinelor umaniste în materii fără pondere în media semestrială. Academia Română solicită Ministerului Educației să găsească alte soluții, „care să nu afecteze formarea culturală, morală și profesională a tinerilor români”.

„Academia Română a luat act de recenta publicarea a celor patru variante ale Planului-Cadru pentru învățământul gimnazial din România redactate de grupurile de lucru ale Ministerului Educației și Cercetării. Constatăm cu surprindere și cu îngrijorare că toate cele patru variante prevăd înjumătățirea numărului de ore (de la două, la una pe săptămână) pentru limbile moderne, pentru istorie, fizică, chimie și biologie, precum și eliminarea completă a limbii latine și a orelor de dirigenție („dezvoltare personală”). Orele de educație muzicală, educație plastică și religie rămân și ele cu un statut incert, mai degrabă tolerate în noile programe decât așezate la locul care li se cuvine.

În acest context reamintim că în februarie 2016, Academia Română, împreună cu 500 de membri ai comunității academice, a făcut apel la Ministerul Educației să nu elimine limba latină și să nu reducă numărul de ore de istorie și limba română din planurile cadru ale învățământului gimnazial. Am găsit atunci la Minister parteneri de dialog real, deschiși argumentelor noastre.

Venim, așadar, și acum să reamintim că reducerea numărului de ore de istorie și geografie și eliminarea limbii latine vor atenta grav la consolidarea în rândul elevilor a sentimentului identitar și a stimei de sine ca români și europeni. Fără conștiința rădăcinilor, a istoriei și a trunchiului lingvistic și civilizațional latin comun împărtășite de români cu celelalte națiuni europene, poporul nostru va fi lipsit nu doar de reperele care îi asigură stabilitatea națională, ci și de elementele care îi facilitează aderarea la Uniunea Europeană ca spațiu cultural și de civilizație. Cultura generală, aceea pe care școala are menirea să o formeze, nu este altceva decât cultura comună, împărtășită de toți membrii unei anumite societăți, iar societatea românească are în comun cu multe alte societăți europene tocmai această întemeiere latină – istorică, civilizațională – a identității noastre.
Ciclul gimnazial este cea mai importantă etapă a consolidării acestei culturi generale, este etapa situată între primii pași ai alfabetizării și deprinderii operațiunilor elementare în primii ani de școală și specializarea începută odată cu intrarea în liceu. Ca atare, chiar și din acest punct de vedere, al culturii generale, al culturii împărtășite de toți, al culturii liant societal, este greu de înțeles reducerea orelor de istorie, limbi străine, fizică, chimie și biologie în gimnaziu.

În plus, reducerea numărului de ore în cazul științelor este și mai paradoxală dacă luăm în considerare faptul că Legea educației naționale (Nr. 1 din 5 ianuarie 2011) prevede că misiunea asumată de sistemul de învățământ românesc este de „formare, prin educație, a infrastructurii mentale a societății românești, în acord cu noile cerințe, derivate din statutul României de țară membră a Uniunii Europene și din funcționarea în contextul globalizării, și de generare sustenabilă a unei resurse umane naționale înalt competitive” (Art. 2, paragraf 2).
Având în vedere această obligație de a „genera” „resurse umane naționale înalt competitive”, Academia Română consideră că diminuarea numărului de ore de științe compromite „competitivitatea înaltă”, într-un context global în care domeniile științelor de vârf, bazate pe fizică, chimie și biologie, constituie motorul economiei mondiale. În același timp, eliminarea sau diminuarea numărului de ore ladisciplinele umaniste compromite caracterul „național” al „resursei umane”. Cu alte cuvinte, operând în planurile-cadru strâmte ale noii pedagogii, școala va produce în mod evident mai puțini români competenți.
Convinși fiind că acesta nu poate fi scopul politicilor educaționale ale Ministerului Educației și Cercetării, facem apel către conducerea Ministerului să orienteze echipele de lucru spre găsirea altor soluții, care să nu afecteze formarea culturală, morală și profesională a tinerilor români”, a transmis Biroul Prezidiului Academiei Române, luni, 10 august 2020, într-un document publicat pe pagina web a instituției.

Alexandru Mihail / Sursa: Buciumul

Distribuie acest articol! Îți mulțumim!

loading...

Lasa un comentariu