1 IANUARIE 2014. Unde sunt HOARDELE DE ROMANI care urmau sa invadeze Marea Britanie?

După “hoardele” de imigranţi români şi bulgari prognozaţi de tabloidele şi conservatorii britanici pe tot parcursul lui 2013, a venit calmul lui 1 ianuarie 2014, o zi în care, contrar avertizărilor, nu am dat startul unui exod către Regatul Unit şi nici către celelalte opt ţări – Austria, Belgia, Franţa, Germania, Luxemburg, Malta, Spain, Olanda – care şi-au deschis astăzi pieţele muncii.

“În doar câteva zile, Marea Britanie va avea de-a face cu un val de imigranţi din Bulgaria şi România”, a fost avertizarea cu care un grup de activişti conservatori şi-a încheiat anul de mesaje care prevesteau “hoarde” de români şi bulgari ce urmau să ia cu asalt Regatul odată cu ridicarea restricţiilor de pe piaţa muncii, la 1 ianuarie 2014. Ieri, Daily Mail a plusat, descriind invazia care era pe punctul de a începe: „Bulgarii şi românii se pregăteau noaptea trecută (30 spre 31 ianuarie, n.red.) să plece spre Marea Britanie”. Mai mult, toate cursele aeriene din România spre Marea Britanie sunt sold-out în aceste zile, la fel şi autocarele care pleacă din Sofia, a scris tabloidul britanic, fără să precizeze surse, să vină cu imagini cu românii şi bulgarii care „se pregăteau să plece” şi fără să indice dacă nu cumva acest trafic intens este „obişnuita” circulaţie a românilor care lucrează deja în străinătate şi şi-au petrecut Sărbătorile acasă.

La fel ca în 2007, un alt Revelion pe care europenii l-au sărbătorit cu gândul la un posibil aflux de români, şi trecerea dintre 2013 şi 2014 a fost urmărită cu mare atenţie din exterior şi a adus la Bucureşti corespondenţi străini în căutare de oameni cu bagajele făcute şi cu bilet pentru Marea Britanie. Printre ei, şi Phil Mackie, de la BBC, care a povestit râzând, într-un popas în redacţiagândul, că şefii care l-au trimis în România de Revelion i-au spus să se plimbe prin autogările din Bucureşti, pentru a vedea dacă oamenii pleacă pe capete, cu destinaţia Marea Britanie.

La şapte ani de la aderarea României la Uniunea Europeană, istoria s-a repetat, după cum a remarcat, într-un interviu din cadrul campaniei “Why don’t you come over?”, Oana Romocea, o cercetătoare româncă de la Oxford. Europa se teme din nou de invazia românilor.

Oana Romocea, Oxford// FOTO: arhiva personală

“Îmi aduc foarte bine aminte cum, în 1 ianuarie 2007, toate marile ziare şi posturi naţionale de radio din Marea Britanie şi-au trimis corespondenţi în Bucureşti sau în alte localităţi din România pentru a relata despre modul în care autocarele se umplu de români în acea zi şi toţi vin spre Anglia. Au fost cumva debusolaţi sau dezamăgiţi când nu au găsit autocarele acestea”, îşi amintea românca în interviul acordat gândul, premiat recent de Reprezentanţa Comisiei Europene în România.

“Stăteam în faţa televizorului şi vedeam cum un astfel de corespondent stătea în centrul Bucureştiului şi a trebuit să recunoască în direct că nu a găsit niciun român care să se pregătească, la 1 ianuarie, să plece în Anglia, că toată lumea sărbătorea aderarea, toată lumea era fericită de această realizare şi pur şi simplu nu era nimic senzaţional în acest subiect” ntr-un fel, e dezamăgitor să vezi că, cinci ani mai târziu, retorica nu s-a schimbat în media britanică şi în spaţiul public (…). Istoria se repetă”, a remarcat Oana Romocea, care lucrează de şase ani la o teză de doctorat despre migraţie şi efectele pe care portretizarea din presa britanică le are asupra identităţii comunităţii de români din Regat.

La fel ca alţi colegi de-ai săi, în 2007, Phil Mackie a venit la Bucureşti pentru a vedea cum se pregăteşte România de data care i-a speriat ţara, 1 ianuarie 2014. A vorbit cu taximetrişti, a mers de Revelion în Piaţa Revoluţiei, pentru a-i întreba pe români dacă au planuri de emigrare şi ce cred despre toată dezbaterea pe tema imigraţiei care a dominat relaţiile România-Marea Britanie în 2013. Până să facă el un sondaj printre românii petrecăreţi, gândul i-a întors această ultimă întrebare.“Nu aş lua-o personal”, ne-a răspuns jurnalistul de la BBC. “Sincer, nu cred că cineva din Marea Britanie are ceva împotriva românilor. Este o chestiune de circumstanţe”, a explicat el. Pe scurt, aceste circumstanţe sunt: alegerile europarlamentare (eveniment electoral care va alimenta naţionalismul şi mişcările antiimigraţie în toată Europa), guvernul de coaliţie de la Londra, la creşterea spectaculoasă a partidului eurosceptic UKIP (UK Independence Party), dar, foarte important, şi rezultatele celui mai recent recensământ din Marea Britanie, care a arătat că, în iulie 2012, existau 94.000 de români şi 47.000 de bulgari în Regat. “Abia peste 2-3 ani vom şti câţi români au decis să se stabilească în Marea Britanie de la 1 ianuarie 2014″, spune Phil Mackie.

Citiți și:  CUM ÎȘI ȘANTAJA EMI PIAN VICTIMELE! CONVORBIREA DINTRE INTERLOP ȘI UN MARTOR CARE NU I-A PLĂTIT LA TIMP DOBÂNZILE

În zilele petrecute la Bucureşti pentru a relata cum se vede de aici deschiderea pieţei muncii pentru români în Marea Britanie, Mackie s-a lovit de aceeaşi atitudine: oamenii devin foarte irascibili şi precauţi când discută despre acest subiect care a rănit în ultimul an orgoliul unei naţiuni care deja suferea de complexul “cetăţeanului de rangul al doilea” în cadrul Uniunii Europene.

Ce s-a întâmplat, de fapt, azi

De la 1 ianuarie 2007, odată cu aderarea la Uniunea Europeană, românii şi bulgarii beneficiază de unul dintre drepturile fundamentale ale construcţiei europene, respectiv dreptul la liberă circulaţie. De teama unui aflux de migranţi şi a unei destabilizări a pieţei muncii, statele care erau deja membre UE au putut impune anumite restricţii pentru muncitorii din cele două noi ţări ale Uniunii, perioada maximă fiind de şapte ani. Aceste restricţii presupun nevoia de permise de muncă (greu de obţinut) şi cote pentru numărul de români şi bulgari care puteau să obţină aceste permise.

De astăzi, 1 ianuarie 2014, Austria, Belgia, Franţa, Germania, Luxemburg, Malta, Marea Britanie, Spania şi Olanda şi-au deschis pieţele muncii pentru români şi bulgari. Un detaliu important – şi sursa îngrijorării în aceste ţări – este că, începând de astăzi, românii şi bulgarii au dreptul la aceleaşi ajutoare sociale şi îngrijiri medicale ca şi ceilalţi cetăţeni europeni (britanicii se tem că va creşte aşa-numitul “turism de sănătate”).

Parlamentar britanic, după vizită de documentare la Bucureşti: “Nu a existat o dorinţă a românilor de a pleca în masă”

Keith Vaz// FOTO: gândul

La fel ca jurnalistul BBC, Keith Vaz, preşedintele Comisiei de Afaceri Interne din camera inferioară a legislativului englez, a venit, în urmă cu câteva luni, în redacţia gândul, pentru a afla de la sursă câţi români se pregătesc la linia de start a emigrării, odată cu ridicarea restricţiilor de pe piaţa muncii, la 1 ianuarie 2014. Vaz, care a decis să răspundă invitaţiei noastre din campania ”Why don’t you come over?”, a acceptat argumentul oficial al statului român, respectiv că mare parte dintre cei care voiau să emigreze au emigrat deja.

“Am venit însă aici să aflăm punctul de vedere al miniştrilor dumneavoastră, dar şi ce au de spus oamenii simpli. Şi cred că e corect să facem cunoscute punctele lor de vedere. Nu a existat o dorinţă a românilor de a pleca în masă din Bucureştiul însorit pentru a veni în Londra, unde cred că la această oră plouă. Nu a venit nimeni la mine să-mi spună: „Sunteţi parlamentar britanic? Luaţi-mă şi pe mine la voi, acolo!”. Aşa ceva pur şi simplu nu s-a întâmplat. Şi cred că avem deja o idee conturată despre cum stau lucrurile din acest punct de vedere”, ne-a mai spus parlamentarul, fost ministru pentru Europa. “Vreau să semnalez un lucru: din toate întâlnirile avute, oficialii voştri mi-au transmis că îşi doresc ca românii să rămână în România şi să contribuie la economia ţării”, a mai precizat Vaz, cu ocazia vizitei în România.

Retrospectiva unei dezbateri de un an

2013 a fost un an foarte tensionat pe axa Bucureşti-Londra, în care retorica anti-imigraţionistă din Regatul Unit s-a intensificat periculos de mult. În ciuda acestor tensiuni, un sondaj recent făcut public de Ipsos Mori arată că mai bine de două treimi dintre britanici i-ar accepta fără niciun fel de rezerve pe românii şi bulgarii care ar veni să muncească mult şi cinstit în ţara lor, potrivit The Guardian.

În stânga, imagine dintr-un fotoreportaj “la zi” publicat de Daily Mail în 17 iulie. În dreapta, imaginea cu hoţii de buzunare din Paris publicată iniţial de Paris Match în ediţia din 25 aprilie-1 mai, n°3336

Clădită pe dureroasa experienţă a imigranţilor polonezi din 2004, dar şi pe realităţile unei economii care se zbătea să iasă din recesiune şi ale unui sistem împovărat se numărul mare de beneficiari de ajutoare sociale, această dezbatere a jonglat cu previziuni şi cifre care de care mai sumbre pentru viitorul Marii Britanii. Startul l-a dat Migration Watch, cu un studiu care avertiza, fără argumente însă, că 1 ianuarie 2014 va fi startul unui exod: 50.000 de români şi bulgari se vor stabili an de an în Marea Britanie, din 1 ianuarie 2014 şi până în 1 ianuarie 2019. În total, 250.000. Hoarde de imigranţi, cum a fost eticheta pusă de tabloidul Daily Mail, unul dintre principalii actori din dezbaterea pe tema imigraţiei, care a reanimat pe tot parcursul anului, chiar şi cu fotoreportaje false, acest subiect.

Câţi români vor (mai) pleca în UK? Jocul cu cifrele

Cu timpul, au reuşit să se facă auzite şi voci mai moderate, care avertizau că, dacă experienţa afluxului de polonezi în Marea Britanie din 2004 i-a învăţat pe englezi ceva este că e imposibil să prognozezi câţi români sau bulgari se vor muta în Regatul Unit odată cu ridicarea restricţiilor de pe piaţa muncii. “Nu există estimări exacte”, a spus David Lidington, ministrul britanic pentru Europa, întrebat de gândul dacă guvernul lui David Cameron are estimări privind numărul de viitori migranţi români. “Sunt diferite think-tank-uri independente sau economişti care spun ce numere cred că vor fi, însă nu există estimări oficiale. Aceasta pentru că predicţiile au fost atât de eronate în cazul Poloniei şi pentru că există numeroase variabile. Pur şi simplu, nu vedem rostul înaintării unor pronosticuri care, mai mult ca sigur, vor fi invalidate. Nu, nu există măsurători, nu avem niciun document ascuns cu cifre”, a adăugat Lidington, venit la Bucureşti într-o perioadă de vârf a polemicii privind “hoardele” de români imaginari.

Citiți și:  Traian Băsescu: „Clanurile ţigăneşti nu au limite, răzbunarea va fi crâncenă”

Dacă 2013 a început cu un pronostic alarmant de 250.000 de migranţi români şi bulgari în Regatul Unit în următorii cinci ani şi a continuat cu estimări mult mai reţinute, ba chiar şi cu refuzul de a elabora scenarii în cifre, tocmai pentru că este imposibil, la final de an, conservatorii britanici au plusat: “Unele estimări au sugerat că peste 300.000 de români şi bulgari vor veni în Regatul Unit”, a atras atenţia James Joshua, director of Conservative Grassroots, într-o scrisoare deschisă pentru David Cameron transmisă înainte de Anul Nou. Semnatarii scrisorii i-au cerut premierului britanic să invoce “circumstanţele economice excepţionale” pentru a activa o clauză de salvgardare care să permită Marii Britanii menţinerea restricţiilor pentru români şi bulgari.

Zone de protecţie anti-cerşetori şi cote de migranţi

Apelul Conservative Grassroots a venit după ce, înainte de Crăciun, presa britanică relata căautorităţile intenţionează să creeze “zone de protecţie” în anumite locuri turistice şi intens circulate din Londra, unde cerşitul agresiv şi dormitul în aer liber să fie interzise. Acest drept al autorităţilor locale britanice de a emite “ordine de protecţie a spaţiului public” este prevăzut într-o nouă lege privind criminalitatea şi comportamentul anti-social, care se află în dezbaterea Parlamentul britanic şi care va intra în vigoare din aprilie 2014.

Anterior, într-un editorial publicat în Financial Times, premierul David Cameron a anunţat o poziţie mai dură a ţării sale pe subiectul imigraţiei. El a anunţat noi măsuri care să limiteze beneficiile sociale pentru imigranţi, declarând că, împreună cu Germania, Austria şi Olanda, va milita în UE pentru modificări în domeniul liberei circulaţii, precum şi pentru impunerea, la nevoie, a unei limite anuale pentru imigranţi, care să protejeze statele membre de valuri migratorii.

Totodată, vizitatorii străini şi imigranţii care vor avea de nevoie de tratament în caz de accident şi de urgenţă din partea Sistemului Naţional de Sănătate (NHS) din Anglia, vor suporta costurile, propune Guvernul britanic, în cadrul unor măsuri vizând descurajarea “turismului pentru sănătate”, relatează site-ul TheHuffingtonPost.uk, citat de Mediafax. Măsura propusă reprezintă o extindere a regimului impunerii plăţii în schimbul beneficierii de serviciile Sistemului Naţional britanic de Sănătate (NHS) în Anglia şi are scopul să descurajeze aşa-numitul “turism pentru sănătate”, urmând să recupereze în total până la echivalentul a 600 de milioane de euro pe an din banii plătiţi de contribuabili.

Invitaţia anului: “Why don’t you come over?”

Dezbaterea anti-români şi bulgari a fost motivul pentru care gândul a lansat, alături de GMP Advertising şi Web Styler, “Why don’t you come over?”, care avea să devină cea mai premiată campanie din România. Iniţial un răspuns la iniţiativa The Guardian de a-i descuraja pe români să meargă în Marea Britanie, “Why don’t you come over?” a devenit un instrument pentru ca românii să combată stereotipurile cu stereotipuri. Şi cu mult umor. “We may not like Britain, but you will love Romania. Why don’t you come over?” (“S-ar putea să nu ne placă Marea Britanie, dar voi o să iubiţi România. De ce nu veniţi la noi?”), a fost sloganul campaniei prin care ne-am dorit să le schimbăm englezilor prejudecăţilor despre România. Campania gândul “Why don’t you come over?” a ajuns astfel în toată lumea şi le-a arătat străinilor, dar şi românilor, că se poate vorbi şi de bine despre români, că ne putem promova prin umor şi veşti pozitive.

Campania a fost preluată iniţial de postul de televiziune britanic Channel 4, apoi de Huffington Post şi de agenţia de presă americană Associated Press. Ulterior, a atras peste 100 de materiale în presa internaţională, în titluri prestigioase din Marea Britania, SUA, Franţa, Germania, Irlanda, Spania, Ungaria, Belgia, Brazilia, India, Elveţia şi Pakistan.

Sursa: Gandul

Distribuie acest articol! Îți mulțumim!

Subscribe
Notify of
guest
0 Comments
Inline Feedbacks
Vezi toate comentariile