Ura de dupa usa

Privită de la distanţă, mineriada din 1990 pare o chestie absolut ireală, decupată din proza avangardistă a lui Daniil Kharms. Un scenariu grotesc, un vodevil al violenţei gratuite. Recunosc, nu cred în democraţia absolută și nici în protestele hipioate ale tinerilor lipsiţi de orizonturi sau îmbătaţi de mirajul Occidentului muribund, dar gestul oamenilor politici care au fost capabili să cheme niște creaturi ale cavernelor (nu neapărat datorită meseriei pe care o prestează, cât a trăsăturilor psiho-somatice etalate) să schilodească și să ucidă lumea, ţine de registrul unei manipulări absolut macabre.

De la securiștii care s-au pretat la așa ceva, făcând evident apel la patriotism, nu am nici o pretenție. Ei pur și simplu fac parte dintr-o specie irecuperabilă, care se hrănește doar din frica, nepăsarea și prostia crâncenă a mulţimii. Problema o reprezintă ceilalți, majoritatea infectă, care înghite nediscreționar toate minciunile, toate rahaturile, toate spurcăciunile. Vorba lui Murakami: “Sunt acei indivizi care nu creează nimic, nu înţeleg nimic, sunt moi şi creduli, dansează în jurul părerilor altora şi se mişcă în turmă. Ei nici măcar nu-şi pun problema că ar putea, câtuşi de puţin, să facă ceva greşit. Nici nu le trece prin minte că ar putea răni puternic pe cineva, complet aiurea. Ei nu îşi asumă nici un fel de responsabilitate pentru consecinţele faptelor lor”.

Citeste si:  Alertă în PSD! Cine va sfârși ca Liviu Dragnea

Oamenii care i-au aplaudat pe mineri sunt de o sută de ori mai răi decât ei. Babele alea grase care îi loveau cu sacoşele pe “legionari” şi îi scuipau pe studenţii desfiguraţi de târnâcoape sunt de fapt cancerul imanent al acestei ţări. Ion Iliescu reprezintă întruchiparea politică a scursurilor laşe şi nemernice. Minerii au fost la rândul lor nişte victime. Nişte brute aţâţate să dea cu bâta în stânga şi-n dreapta. Dar parul unui miner nu doare aşa de tare ca flegma nenorocitului de votant, a ilieascianului arhetipal, a javrei cu chip de om care ar fi dispus să-ţi semneze deportarea în Siberia pentru 2 litri de ulei şi 1 kg de zahăr.

Politicienii sunt doar nişte gunoieri care încarcă şi descarcă gunoiul uman, revărsat de mult din tomberoanele societăţii.

De Goran Mrakic

w

Loading...

Lasa un comentariu

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

x