toleranta

Actorul și regizorul Dan Puric a criticat starea teatrului românesc, despre care a spus că este „băgat la terapie intensivă” de către Uniunea Europeană, într-un dialog cu președintele CNC al AUR, senatorul Claudiu Târziu.

„Teatrul, în România, este sedat, este băgat la terapie intensivă de principiile UE. Abia mai pâlpâie.

Sunt texte patologice, este un spațiu unde se poate întâmpla orice, pornografia are statut de manifestare liberă ca să infesteze matca sufletească a acestui popor. Se poartă comedioare de doi bani, stand-up-ul este practicat de persoane de o vulgaritate maximă”, a declarat Dan Puric.

Regizorul a continuat cu criticile la adresa Uniunii Europene, despre care a afirmat că „ucide libertatea” și s-a întrebat cu ce drept vin anumite organizații să vorbească românilor despre toleranță.

„Au venit mizeriile astea de dincolo să ne învețe cu toleranța? Ai vreun bunic care a vândut sclavi? Ai vreun bunic care a făcut doctrina comunistă? Și-atunci cum vii tu, de-acolo, să mă înveți pe mine? Că poporul român e atât de îngăduitor că era să iasă din istorie”, a explicat artistul.

A devenit o observație banală aceea că oamenii care predică cel mai abitir „toleranța” sunt adesea ei înșiși extrem de intoleranți. Dar de ce se întâmplă astfel?

Potrivit profesorului J. Budziszewski, expert în etică la Universitatea din Texas, explicația ar consta în legătura problematică dintre toleranță și virtute.

Să explic. Sau mai degrabă să explic teoria lui J. Budziszewski din excelentul său articol „Iluzia neutralității morale”. Explicația sa are trei pași.

Toleranța este o virtute

O virtute reprezintă o așezare a comportamentului între extrema excesului și cea a deficienței și care ajută persoana să urmărească binele. În pofida dezordinii care prevalează în aplicarea ei în zilele noastre, toleranța autentică este o virtute care îl ajută pe om fie „să prevină un rău mai mare”, fie „să ducă la obținerea unui bine mai mare”. Așadar, noi, de pildă, putem tolera o opinie greșită deoarece suprimarea ei: 1) ar putea duce la încălcări și mai periculoase ale libertății de exprimare; 2) ar putea elimina șansa de a ajunge la adevăr prin confruntarea cu opiniile greșite.

Potrivit lui Budziszewski, extremele care trebuie evitate în practicarea toleranței sunt blândețea excesivă, adică „să acceptăm ceva ce ar trebui interzis” și „îngustimea de minte”, adică „suprimarea a ceva ce ar trebui să existe”

Virtuțile sunt interdependente

Potrivit unei tradiții care merge până la Toma din Aquino (tradiția aceasta poate fi identificată cel puțin până la Părinții timpurii ai Bisericii și până la Aristotel), virtuțile sunt dependente una de alta. Budziszewski explică:

„Fiecare virtute morală depinde de înțelepciunea practică; dacă înțelepciunea practică este deficitară, atunci și respective virtute morală este deficitară. Dar pe de altă parte, înțelepciunea practică depinde de fiecare virtute morală; drept urmare, dacă virtutea morală este problematică, atunci și înțelepciunea practică este deficitară. Ceea ce rezultă este că prin înțelepciunea practică, o scădere într-o virtute determină a scădere a tuturor virtuților.”

Ca să rezumăm: înțelepciunea practică este acea virtute prin care alegem abordarea care se impune în fiecare situație de viață. Dacă ne lipsește această virtute, atunci nu putem ști cum să folosim echilibrat virtuți precum toleranța. Și viceversa, dacă nu știm cum să fim toleranți (sau înfrânați sau drepți), atunci nu avem înțelepciune practică.

Oamenii nu sunt formați într-o tradiție a virtuților

O problemă acută în zilele noastre este că virtutea toleranței este izolată de celelalte și este promovată într-un context din care lipsesc celelalte virtuți, precum dreptatea, înfrânarea, curajul și, bineînțeles, înțelepciunea practică. Consecința este o societate în care mulți oameni laudă toleranța, dar fără a da dovadă de înțelepciunea necesară pentru a evita extrema blândeții și cea a îngustimii de minte, descrise mai sus. Aceștia din urmă sunt așa zișii „toleranți”, dar care de fapt sunt intoleranți.

„Nu putem compensa prăbușirea tradiției virtuților prin predicarea doar a toleranței, ignorând restul celorlalte virtuți, așa cum fac unii educatori și critici sociali; singura terapie pentru colapsul moral este o renașterea morală, simultan, pe toate fronturile”, avertizează Budziszewski.

Așadar, avem mult de muncă.

de Daniel Lattier
Traducere după https://intellectualtakeout.org/2023/05/why-tolerant-people-the-opposite/

NOTĂ OrtodoxINFO
Astfel se justifică imoralitatea adunăturii LGBTQ, care are pretenție la toleranță, dar se destrăbălează pe străzi fără nicio rușine. Devin violenți verbal și fizic, recurg la blasfemii și vor legalizarea anormalului. Cel mai grav este când niște politruci aflați vremelnic la putere cedează unor astfel de indivizi și îi îndreptățesc în nebunia lor cu legi antihristice.

Nota editorului: Următorul articol este scris de un elev de 15 ani, în cadrul proiectului de expunere a propagandei neomarxiste din școli, Incorect Politic fiind singura publicație din țară care găzduiește astfel de articole, direct din perspectiva elevilor. – S.C.

Se face sau nu propagandă în școlile româneșți?

În luna octombrie, când toată lumea era ocupată cu dezbateri despre referendum (care din păcate a fost o șansă ratată de a ne desprinde de ramură neo-marxistă a vestului, fix în an centenar), mai mereu auzeai faptul că în școli se face propagandă progresistă. Același lucru era afirmat și de protestatarii Noua Dreaptă, în protestele și manifestațiilor recente (amintesc Mitingul pentru Normalitate, Marșurile împotriva Colonizării României). Dar oare ce înseamnă acest lucru și este sau nu adevărat ?

Da, este. Începând cu simpla introducere a noțiunii de egalitate în clasă, și încheind cu grandioasele proiecte dedicate (((acceptării))) și (((toleranței))), propaganda neo-marxistă este omni-prezentă în școlile din România. Va propun să analizăm mai îndeaproape acest subiect pentru a înțelege efectele și pentru a vedea cum ne putem proteja.

Să începem cu începutul. Cea mai banală formă de propagandă, care deseori trece neobservată fiindcă nu pare atât de dubioasă decât alte forme, este conceptul de egalitate, când ți se spune că toți suntem egali și că ai datoria de a respecta drepturile celorlalți. Simplu, nu ?

Pare simplu, dar efectele sunt complicate.

Prin argumentele deseori false, rupte de realitate, care câteodată chiar contrazic ideologia profesorilor, te face să ai senzația că au dreptate, că suntem egali și că trebuie să respectăm drepturile celorlalți. Aceasta este fundația, cheia de pornire a gigantului aparat propagandistic alături de următoarele forme. Dacă te opui egalității, deja celelalte forme sunt banale pentru tine.

După egalitate, profesorii te expun la diverse cântece, poezii, pilde, poveșți care să te sensibilizeze. Dar se leagă deseori de faptul că nu este bine să faci cuiva ceea ce ție nu-ți place. Însă, această formă, la fel ca egalitatea, apare subtil și ai senzația că te învață din bunele maniere, iar asta îți dă convingerea că trebuie să le respecți. Și așa se consolidează fundația inițială.

Știu pentru că și eu am pățit la fel, învățând toate cele de mai sus (pentru că te pun să le înveți, să le povestești, să le repeți, astfel încât să ajungi mai repede de acord cu ei) și-au început formele mai agresive de propagandă, ajungând să zică că ești nazist dacă nu ești de acord cu ei.

Se începe apoi cu dezbaterile ușoare, înclinate deseori spre idei neo-marxiste, și în general făcute cu argumente false, dar care par adevărate, deci majoritatea le crede. Aici profesorii în general încep să își arate ideologia, încep să se demaște și de aici afli că acel profesor nu prea vrea binele, ci vrea (((progresul))).

Mai poți veni cu argumente, însă dacă profesorul și-a făcut bine treaba, nu o să ai șanse prea mari să câștigi dezbaterea.

Apoi, urmează dezbaterile mai „picante”, în care profesorii dau explicit detalii despre crezurile lor politice. Aici deja îți vorbește ca și cum tu nu ai știi nimic, iar majoritatea supusă formelor anterioare de propagandă te face să pierzi dezbaterea.

Ceilalți care poate aveau îndoieli despre ideile neo-marxiste devin siguri pe ideologia criminală, iar tu, camarade, rămâi încolțit. Pe lângă asta, de aici se începe cu proiectele și activitățile care promovează subtil ideologia lor, mușcând momeala asta te înrobești direct comuniștilor și propagandei lor.

Celelalte forme continuă, ți se prezintă mai multe cărți despre (((Holocaust))), mai multe filmulețe care arată cât de (((discriminați))) sunt negrii sau persoane din LGBT și ăștia câștigă mai multă încredere.

Cu timpul, proiectele devin din ce în ce mai evidente, ei de aici practic te folosesc pentru propagarea ideologiei lor, tu ai senzația că este OK, te mai mituiesc cu o plecare în străinătate, te mai scapă de ore (*tuse* Erasmus *tuse*) și îți impun ideologia, te spală pe creier. Dacă nu eșți eficient și/sau te opui, ești certat de profesori și chiar jignit, doar pentru că poate ești om și ai o altă părere decât a lor.

Efectul acestui aparat uriaș de propagandă este spălarea pe creier a întregului tineret, doar na, școala e considerată locul unde te pregătești de viață, deci mulți părinți au sezatia că ceea ce se întâmplă este normal.

La mine s-a început cu acest concept de egalitate din prima zi de gimnaziu. Apoi, ni s-au dat cântece cu subînțeles politic progresist, au urmat proiectele și dezbaterile. Inițial nu părea nimic suspect, dar pe măsură ce m-am deșteptat, am realizat că este o mare și gogonată minciună.

Proiectele erau clar în favoarea progresului, cum am precizat mai sus, se fac o groază de lucruri destul de grave pentru bani, încălcând chiar și drepturi ale copilului. Am ajuns în situtatia actuală, captiv unor proiecte, cu nervii la pământ, cel puțin anul trecut mă certam cu cine îmi ieșea în cale.

(((Proiectele))) te transformă, nu mai ești tu, îți pierzi mințile.

Din păcate, sunt și profesori care nu sunt de acord cu această mașinărie, însă din frică, o pun în funcțiune. Dacă nu sunt de acord, sunt văzuți ca fiind fasciști, rasiști, naziști, homofobi, islamofobi, xenofobi, etc.

Cum ne ferim de acest aparat?

Cum am precizat mai devreme, propaganda neo-marxistă este omni-prezentă, deci nu știu dacă este vreun mod de a te feri, însă sigur există un mod de a o face ineficientă.

Primul pas este să ai lângă ține mai mulți camarazi, să te împrietenești, să aveți credință în Hristos. Este suficient să fiți 2 sau 3 (cum este în cazul meu), căci tot ai pe cineva pe care să te sprijini. Trebuie să vă înțelegeți și să vă doriți să dainuiti în această veritbilă luptă împotriva (((sistemului))).

Apoi, trebuie să începeți să discutați. Discutați, discutați și iarăși discutați. Dar nu despre orice, ci despre idealurile voastre. Dacă tu comunici despre ideologia ta cu persoane care sunt de aceeași părere, atât tu cât și persoana respectivă vă veți bucura de o mai mare încredere în voi și în ceea ce faceți. Nu te vei simți singur.

Pe lângă aceasta, trebuie să acționați tactic. Să nu vă duceți la cei de opinie diferită să îi agresați, pentru că atrageți atenție și scădeți șansele de reușită. Le spuneți cu blândețe că nu este bine ceea ce cred, îi convingeți prin argumente, prin dovezi concrete, iar dacă nu au fost încă spălați pe creier, vor înțelege, aceasta fiind la modul individual. Dacă dorești să lovești întreg sistemul unde este mai slab, în primul rând trebuie să îți cunoști inamicul, adică afli cât mai multe despre agenda lui, îl observi, vezi ce-l enervează, ce nu-i place. Apoi, la dezbateri, folosește chestiile pe care le-ai aflat, se va enerva și își va pierde din admiratori.

Alt punct slab care poate fi exploatat este că poți să-i divizezi. Nu toți sunt de aceași părere. Tu trebuie să îi convingi că diferențele mici sunt importante, și astfel îi întorci pe unii împotriva altora, divide et impera. Este defapt ceea ce încearcă ei să facă când își dau seama că nu eșți singurul împotriva lor. Din păcate ei au mijloace mai puternice, fiindcă au autoritate asupra ta, deci nu prea te poți opune, decât dacă eșți în majoritate.

În principiu, în școală nu se mai face educație pentru viitorul tău, ci pentru viitorul buzunarelor (((lor))), în general profesorii fiind educați la cursuri dubioase în care se vorbește despre un învățământ eficient, adică învață să facă propagandă de la organizații motivate ideologic. Și când te gândeșți că ăștia se autointitulează „democrați”, la fel ca cei care au omorât milioane de oameni și despre care nu se spune aproape nimic în școli.

Coincidență? Nu prea cred.

Dar nu este imposibil să îi combați. Dacă ai credință în Domnul, ai puterea să muți și munții. Plus că aparatul devine tot mai evident, oamenii încep să se trezească, conștientizând faptul că dacă nu facem ceva, se va ajunge ca în occident, unde nu mai putem vorbi despre civilizație.

Astfel, dacă ai curajul și dorința de a reuși, chiar așa se va întâmpla, căci nu o faci pentru ține, ci pentru Neamul, Țara și credința ta. Iar prin fiecare eșec, fiecare dezbatere pierdută (deseori prin faptul că profesorul începe să țipe la tine că ești ca Hitler) defapt este un câștig, tu reușind să afli mai mult despre inamicul tău și devenind mai pregătit pentru viitor. Până la urmă dacă nu rișți, nu câștigi.

În concluzie, școala a devenit de multă vreme o unealtă a (((unora))), dar dacă tu, camarade, reușeșți să-ți zidești o cetate falnică prin efort și implicare, toate atacurile lor vor fi nimicite. Luptând, salvezi această societate care se aproprie de colaps din cauza numeroaselor acțiuni jidovesti, acțiuni menite de a o distruge din interior.

Astfel, vei trăi cu capul sus într-o Românie cu adevărat liberă, puternică, în care Tradiția și Istoria ne sunt respectate, indiferent dacă se ofensează alții sau nu.

Numai așa vom câștiga acest război greu, care este ultimul ce ne oferă șansă de a ne mântui Neamul.

„Acum ori niciodată” – Incorect Politic

În Mai 2017, un grup de cercetători și intelectuali conservatori să întâlnit la Paris. Acestea au fost reunite prin preocuparea lor comună cu privire la starea actuală a politicii, culturii, societății europene – și, mai presus de toate, starea minții și imaginației europene. Prin înșelăciune, auto-înșelăciune și denaturare ideologică, Europa își risipește marea moștenire civilizată.

În loc de a-și strânge mâinile într-o stare de neliniște, sau de a adăuga încă o altă literă literaturii ample care diagnostichează “declinul Occidentului”, participanții la Paris au crezut că este important să facă o afirmație și să facă acest lucru în mod public. Ei și-au exprimat atașamentul față de “adevărata Europă” și au făcut-o cu motive care pot fi recunoscute de toți. În acest sens, a fost mai întâi necesar să ne dăm seama de această adevărată Europă, care se află ascunsă sub abstracțiile la modă ale epocii noastre.

Rezultatul este următorul: “O Europă în care putem crede”. Această Declarație de la Paris este un apel pentru o reînnoire a înțelegerii și a aprecierii geniului adevărat al Europei. Este o invitație pentru popoarele Europei de a recupera activ ceea ce este cel mai bun în tradiția noastră și de a construi împreună un viitor pașnic, plin de speranță și nobil.

1. Europa este casa noastră.

Europa ne aparține și noi aparținem Europei. Aceste pământuri sunt casa noastră. Nu avem alta. Motivele pentru care Europa ne e dragă exced abilitatea noastră de a ne explica sau justifica loialitatea. Este o chestiune de istorii împărtășite, speranțe și iubiri.

E o chestiune de obișnuințe, momente de patos și de durere. Este o chestiune de experiențe de reconciliere care ne inspiră și de promisiunea unui viitor împărtășit. Peisaje și evenimente oarecare sunt încărcate cu semnificații speciale pentru noi, nu și pentru alții.

Acasă e un loc unde lucrurile sunt familiare și unde suntem (re)cunoscuți, oricât ne vom fi îndepărtat de ea în trecut. Aceasta e Europa adevărată, civilizația noastră prețioasă și de neînlocuit.

2. O falsă Europă ne amenință.

Europa, cu toată bogăția și măreția sa, este amenințată de o falsă înțelegere de sine. Această falsă Europă se auto-reprezintă drept o împlinire a civilizației, dar, în realitate, casa ne va fi confiscată.

Falsa Europă apelează la exagerări și distorsiuni ale virtuților autentice ale Europei, în vreme ce rămâne oarbă la propriile vicii. Mulțumită de sine, caricaturizându-ne partizan istoria, această falsă Europă este pornită fără preget împotriva trecutului.

Cei ce o propun sunt orfani prin propria opțiune; ei presupun că a fi orfan – că a fi lipsit de (a)casă – e o reușită nobilă. În acest fel, falsa Europă se laudă pe sine ca fiind apogeul unei comunități universale, dar care nu e nici universală și nici comunitate.

3. Falsa Europă este utopică și tiranică.

Propunătorii falsei Europe sunt vrăjiți de superstiția progresului inevitabil. Ei presupun că istoria e de partea lor; această credință îi face aroganți și disprețuitori, incapabili să înțeleagă defectele lumii post-naționale și post-culturale pe care o edifică.

Mai mult, ei ignoră adevăratele surse ale decenței umane pe care, ca și noi, pretind că o îndrăgesc. Dar ei ignoră, ba chiar repudiază, rădăcinile creștine ale Europei.

În același timp, sunt foarte atenți să nu jignească musulmanii, despre care presupun că vor adopta cu voioșie perspectiva lor seculară și multiculturală.

Scufundată în ignoranță și superstiție, orbită de viziuni vane și auto-satisfăcătoare asupra unui viitor utopic, falsa Europă blochează din reflex orice dizidență. Această, desigur, se face în numele libertății și al toleranței.

4. Trebuie să apărăm Europa reală.

Ne apropiem de o fundătură. Cea mai mare amenințare la adresa viitorului Europei nu este nici aventurismul rusesc, nici imigrația musulmană.

Adevărata Europă este supusă riscului din pricina strânsorii sufocante pe care falsa Europă o exercită asupra imaginației noastre. Națiunile noastre și cultura împărtășită sunt înlocuite de iluziile asupra a ceea ce Europa este și ar trebui să fie.

Promitem să rezistăm acestei amenințări la adresa viitorului nostru. Vom apăra, susține și promova Europa reală, o Europă căreia toți îi aparținem cu adevărat.

CITESTE TOT ARTICOLUL PE INCORECT POLITIC

Toleranță – atitudine îngăduitoare față de greșeli.

Eu sunt un tip tolerant, de fapt mulți dintre noi suntem toleranță. Mă deranjează însă cât de intoleranți sunt chiar cei care ne cer să fim toleranți.

Uite, eu nu consider homosexualitatea drept o chestie normală/naturală pentru că, biologic vorbind, dacă aia ar fi normalitatea noi nu am exista ca rasă. Și nu, argumentele cu – acum putem face copii în eprubetă – nu țin, pentru că nu intră în sfera biologiei rasei. Biologic lipsa de atracție față de sensul opus nu este normală.

Lucrul ăsta nu mă face pe mine să privesc de sus homosexualii, nu mă face să-i resping din societate, nu mă face să-i arăt cu degetul, nu mă face să le contest dreptul la o familie, nu mă face nimic, au în ochii mei fix aceleași drepturi la orice, ca și noi. Asta pentru că, în afară de orientarea sexuală, au aceleași tipologii, aceleași gunoaie și aceleași vărfuri, ca și cei hetero. Consider persecuția lor, ca orice fel de persecuție venită doar din faptul de a fi diferit,  de un primitivism grosolan.

VEZI SI: Vezi aici cine sunt europarlamentarii romani care au VOTAT în favoarea căsătoriilor HOMOSEXUALE

Asta mă face pe mine un tip tolerant, chiar definiția tipului tolerant. Dacă aș considera homosexualitatea normală, nu aș avea ce să tolerez (bă, ăștia care vă puneți eticheta de toleranți pe toate gardurile posibile – vedeți că nu e chiar corect mesajul, nu spune despre voi ce ați vrea să spună…).

În afară de asta mai am o mie și una chestii pe care nu le consider normale și le tolerez, pentru că îmi dau seama că lumea asta nu e despre mine și părerile mele.

VEZI SI: Mass-media promoveaza HOMOSEXUALITATEA

Bun. Dacă eu sunt un tip tolerant, voi, minoritățile de diverse tipuri de ce când cereți toleranță, îmi cereți de fapt să-mi schimb total orice punct de vedere nu v-ar conveni vouă (punct de vedere care nu se vede în niciun fel de acțiune față de voi)?

Dacă eu vă pot accepta în societate, fără să mă intereseze practic diferențele ce vă fac o minoritate, voi de ce nu mă puteți accepta pe mine, fără să vă intereseze diferențele de gândire/perspectivă dintre noi și trebuie să le atacați cu spume la gură? Articol de Vlad B. Popa – Reactii.ro

VEZI SI: Un MILITAR constrâns să părăsească MASTERCHEF pentru că nu a acceptat propaganda GAY

Comentarii la intrebarea “De ce nu iubim tiganii?” 

Irina C. spune:

1. De ce  tiganii au locuri la facultate indiferent de media pe care o obtin si intra inaintea romanilor care au medii mult mai mari?

2. De ce au dreptul de a fura pentru a-si face vilele alea cu zeci de camere si nu sunt trasi la raspundere?

3.De ce lor trebuie sa li se dea mereu ajutoare, de ce trebuiesc ocrotiti cand pe noi romanii nu ne baga nimeni in seama?Asta e dreptate?

Celebrii manelisti Salam sau carnati sau mai stiu eu cum ii mai cheama au averi facute din banii nedeclarati la stat, cand noi platim pt cel mai mic banut! Astea sunt drepturile noastre de a fi calcati in picioare?! Inapoiati sunt aia care accepta asa ceva si li se mai pare si normal..mie mi se pare inacceptabil.

Sper sa se trezeasca romanii odata pentru totdeauna..Merita un trai mai bun !!

Ca tiganii fura si ne pateaza imaginea tarii oriunde ar merge, stim. Ce mai stie un popor invatat cu suferinta si de cele mai multe ori prea delasator cand vine vorba de   schimbari radicale ? Stie multe dar nu face nimic! Asa cum se aude in mass-media, noi acesti rebeli, imaturi, fara mila, extremisti, rasisti, fascisti si cum ne mai numesc oamenii fara cap,noi suntem niste nenorociti care nu facem altceva decat sa ne lasam libera frustrarea facand noi victieme. Rasisti frustrati? Doar poate ne comportam ca un roman satul de altii care distrug tot.

Daca noi exageram atunci cand ni se fura banii de sub nas, ba chiar in timp ce ne aflam la munca, oare daca ar suferi din cauza tiganilor si cei care ne numesc  “ciudatii societatii” nu am devein noi toti fascisti fara sa realizam ? Nu poti sa spui ca noi exageram atunci cand in Buzau, in plina canicula, undeva in jurul pranzului, un tigan fara pic de ezitare ii fura de la gat unei doamne de 51 de ani, lantisorul de aur. Aceasta impreuna cu fiica sa, aproape ca  recupereaza lantisorul atunci cand tiganul il scapa. Ca si cum nu ar fi destul, el o loveste pe femeia mai tanara si reusete sa fuga. Un alt barbat observa si  decide sa nu stea cu mainile in san.  Tiganul  de 25-27 ani a fost prins cu ajutorul unui jandarm aflat  de paza la Tribunalul Buzau. Cel de la care a pornit totul fost condus la sediul Poliţiei municipiului Buzău, iar în cauză a fost întocmit dosar penal sub aspectul săvârşirii infracţiunii de tâlhărie. Ulterior, acesta a fost internat la Spitalul de Psihiatrie şi pentru Măsuri de Siguranţă Săpoca, în vederea efectuării expertizei medico-legale psihiatrice.  Pare mai mult o poveste incalcita care tinde a se transforma in tragi-comedie.

O fi nebun? Nu cred ca e atat de nebun, mai precis cred ca stie gustul lucrului furat, are in sange dorinta si nu ii e frica sa actioneze. In Buzau problema tiganilor care talharesc este cea care le da batai de cap tuturor. Cand te gandesti la politie e ca si cum  nu te gandesti la nimic. Eu am senzatia ca ma gandesc la ceva ce candva era da….. pe vremea lui nea Nicu’. Ma duce cu gandul la un batranel care abia se mai tine pe picioare pentru ca in tara asta nu cred  ca politia mai e apta sa schimbe ceva. Devine chiar un basm, amintirea ce spune ca odata, politia era prima in care aveai incredere si “ pe umarul careia plangeai”.
Ce facem daca dreptate nu ne putem face cu mana noastra ca nu suntem maimute si nici nu riscam libertatea pentru idioti?

Mai nou nu facem nimic. Doar ne plangem. Ca  tiganul a furat, ca vecinii de la 4 asculta manele  pana la 2 noaptea, ca langa bloc era un capac de canalizare dar  “cineva” l-a trecut in proprietate  personala. Pe langa acestea, toate tarile vecine ii numesc romani pe ei de parca daca stau la noi in tara si nici nu “platesc” chirie ii putem numi atat de usor romani.  Asadar, nimeni nu face nimic, toti ne acuza pe noi si la final de razboi tot tiganii raman cei mai avuti.

ROMANIA SATULA  DE ROMANII CARE SE TOT  VAITA

Daca  nici acum nu e clar ca tiganii nu se potolesc atunci ce asteptati sa va fure nevasta din pat? Noi nationalistii suntem acuzati de poporul care devine mai manipulat cu atata usurinta pe zi ce trece , ca suntem niste extremisti  fara inima, constiinta sau parere de rau. Iar cei ca noi dar cam prea plini de ei si cu nasul pe sus, spun ca  noi, patriotii, nu facem nimic si doar gura-i de noi. Buna tactica asta sa subestimezi pe cineva intr-atat incat sa il provoci sa faca treaba in locul tau. Pe net toti ne plangem…. Afara fiecare isi vede de drumul lui. Nimeni nu se opreste sa fie frate cu romanul, nimeni nu spune “ tiganul ala nu lasa fata aceea in pace”, asa cum nimeni nu da o declaratie  ca  simplu martor care sa recunoasca faptul ca a vazut cu ochii lui cum un nenorocit a batut un roman. Ce e asta? Fuga. Multumim ca ne acuzati pe noi pentru ceea ce nu faceti nici chiar voi.

Am dreptul sa interpretez actiunea altora ca pe o simpla acuza adusa asupra noastra  fara  a demonstra maturitate. Ei mai pe scurt, doresc ca prin noi sa actioneze  si astfel noi sa facem curat iar ei sa fie linistiti. Astfel de lucruri se intampla si in alte tari  in care la final de razboi, nationalistii cad la mijloc si aduna “ roadele” in timp ce altii sunt aparati inconstient de acesti “ separatisti de la A la Z”. Nu imi place sa vad cum asa-numitii patrioti de pe net ne acuza pe noi si au pretentii  ca noi sa facem ceva sis a rezzolvam problemel. De ce nu fac ei ceva? Frica! Nimeni nu isi risca propria liberttate pentru a scapa lumea de suferinta  provocata de ce ce se afla pe teritoriul nostrum fara a avea un drept anume.

CUM SUNT PRINSI NATIONALISTII   IN JOCURI MURDARE?

Simplu. Tot mai multa lume afirma ca daca nu ar fi ura asta totul ar fi mai bine. Din moment ce altii schimba totul in rau in Romania si nimic nu pare a se remedia, de ce a fim tot noi vinovatii? Cei mai multi ne imping pe noi sa luam masuri in timp ce ei stau si se vaita sau joaca dublu rol in piesa numita “ propria mea viata”. Cum vine asta ? Pe net se dau de partea nationalistilor, afirma ca urasc ca tara asta e facuta de ras de tigani dar in realitate nu isi asuma nici macar un cuvant in public. In plus, atunc cand altii ridica sabia in fata noastra ei prefer ori sa fie neutri ori sa spuna ca tot noi suntem de vina iar asa zisii “ patrioti online “ isi arata adevarata fata.
Acum fie vorba intre noi, sip e ei ii deranjeaza prezenta lichelelor in tara asta dar nu credeti voi ca ar face un compromise intr-atat de  mare inca sa actioneze cot la cot cu noi.

SI  UITE  ASA TARA SE DUCE DE RAPA

Nici asta nu credeti, nu? Atunci aveti prea mare speranta! Se duce  pentru ca in ciuda faptului ca sunt mii cei care s-au saturat de aceasta situatie sunt de 3 ori mai multi cei care isi baga coada si manipuleaza populatia. Nu cred ca e un om in tara asta care sa vada cum tiganii ne fac de ras si totusi sa o tina pe-a lui cum ca e o prostie sa fii rasist. Toti vedem “niste diferente” acele “niste” care pot schimba radical viitorul si imaginea tarii. Nu luptam decat cu manipularea si nu, nu luptam pentru adevar, pt ca el este singurul care se poate ridica in varful piramidei fara o mana de ajutor, el nu are nevoie de dovezi pentru a se face remarcat,  luptam cu si pentru cei care refuza sa il  vada. Ducem o lupta cu cei care continua sa nege adevarul si cerceteaza pana in acel moment in care se cufunda in noroi si acolo raman!

Un articol de Bianca C. – Redactia Nationalisti.ro

Mai multe articole de Bianca C. :

• Pariem pe Romania
• HOMOSEXUALITATEA – promovata la MAXIM in mass-media
• Românii şi bulgarii au ajuns ţintele unui discurs xenofob
• Europa, vinovata pentru ideologia “XENOFOBA” a acestui secol?
• Romania traieste! Noi cum traim in ea?
• Tiganii si-au gasit nasul?
• Mass-Media favorizeaza TIGANII
• Romania – spune-mi cine te conduce, ca sa-ti spun cum esti vazuta
• ROMANIA! Te asemeni sau nu cu altii?
• Marius Trancă, singurul naţionalist condamnat pentru fascism şi xenofobie
• Manipularea tinerilor in favoarea tiganilor
• JOS MASCA!
• TINERII si STUDIILE in STRAINATATE
• PARERILE CONTEAZA IN ROMANIA DE AZI?
• NATIONALISTII ROMANI cotesta decizia Noii Drepte de a saluta intiativele partidului neo-comunist PSD
• Mass-Media Britanica demonizeaza cetatenii romani pentru a proteja TIGANII paraziti
• Ce este NATIONALISMUL ALB ?

Nu este doar o modă, ci o poruncă modernă: să fii tolerant! Este un semn de bună creştere, de educaţie să accepţi ideile celorlalţi, chiar dacă nu eşti de acord cu ele, chiar dacă îţi afectează libertăţile personale, deoarece în caz contrar ţi-ar fi teamă că devii intolerant. Combaterea ideilor contrare tradiţiei, contrare credinţei, contrare valorilor învăţate în copilărie este un semn de incultură. Este ca şi cum ai fi făcut facultatea degeaba, dacă faci greşeala de a spune „un ţigan mi-a furat bicicleta” sau „un poponar îşi săruta soţia, pe Ghiţă”.

Nu trebuie să vezi aceste aspecte, şi ar trebui probabil să spui: “un cetăţean român, de naţionalitate incertă, mi-a subtilizat biciclul!”

Iar dacă statisticile indică anumite „trend-uri” etnice, trebuie fie să le ignori, fie să cauţi vina în ograda proprie.

Un alt studiu de caz: ţiganii reprezintă majoritatea confortabilă în puşcării. Cine este de vină, pentru faptul că sunt acolo? Sistemul, care condamnă ţiganii mult mai uşor decât pe români. Societatea, pentru că nu le-a asigurat egalitatea de şanse, de studii, etc. Noi toţi, pentru că îi discriminăm şi ne aşteptăm să ne fure.

Păi, ca retrograd ce sunt, mă gândesc că sunt poate la puşcărie pur şi simplu pentru că au încălcat legile.

Îmi aduc aminte când mă luptam cu alţi 9,5 candidaţi pe locul de la facultate şi cum cele două locuri rezervate „romilor” nu îşi găseau nici măcar un candidat. Îmi aduc aminte cum tinerii „romi” veneau la liceul la care am predat doar ca să facă rost de bani de la colegi, şi nu ca să înveţe. Îmi aduc aminte că erau colegi profesori, care chiar îi rugau să intre la ore, iar tinerii „romi” le râdeau în nas.

Să nu fie aceasta egalitate de şanse? Eu nu îmi aduc aminte de vreun profesor, care să se fi rugat de mine să intru la ore. Nici de un loc, care să îmi fi fost rezervat special la facultate.

Ar trebui să nu îi condamnăm, dacă fură, violează, tâlhăresc?

De ce să nu aplicăm aceleaşi reguli şi de ce să nu spunem lucrurilor pe nume?

Dacă statistica spune, că există şanse destul de mari să fii omorât de hiene, te-ai culca liniştit în mijlocul unei haite şi ai aştepta să vezi dacă te tolerează? Sau ai prefera să respecţi indicaţiile statistice şi să eviţi un contact direct?

În egală măsură, dacă statisticile spun că o anumită minoritate etnică este predispusă la comiterea de infracţiuni, de ce să nu acordăm atenţie statisticilor?

O altă replică îndrăgită este: „nu toţi sunt la fel, eu ştiu pe unul, care e mai catolic decât Papa”.

Nu neg, sunt cu siguranţă şi hiene simpatice, poate că unele ar fi chiar un companion îndrăgit, asta însă nu înseamnă că trebuie să ignorăm statisticile.

Cred că una dintre problemele esenţiale ale societăţii, este teama de a încălca reguli nescrise. Este o formă perfidă de autocenzură, ce naşte monştrii. Teama de a nu fi catalogat ca rasist, bigot, ultra-tradiţionalist, ne face să renunţăm la reguli de bun simţ şi ne afectează propriul set de valori. Renunţăm la credinţă, acceptăm idei ce nu ne reprezintă, toate sub imperiul pseudo-toleranţei.

Eu vă zic un lucru, atunci când doriţi să fiţi toleranţi cu cineva, întrebaţi-vă dacă acel cineva ar fi la fel de tolerant cu dvs. Dacă răspunsul este nu, aveţi curajul intoleranţei şi daţi dovadă de coloană vertebrală! De Remus Radoiu – Agonia Natiunii