“Jurnalism înseamnă să publici ceea ce cineva nu vrea să fie publicat. Orice altceva e publicitate.” - George Orwell

DETALII AICI.

munca

  • ZF: Economia are 2.000 de firme mari şi peste 800.000 de IMM-uri: Marii jucători generează 55% din cifra de afaceri, dar doar 39% din profit. IMM-urile asigură 61% din profit şi 64% din forţa de muncă din companii

    Anul trecut, companiile mari au realizat mai bine de jumătate, mai exact 55%, din cifra de afaceri de pe plan local, însă numărul acestora a fost de aproape 2.000 de firme, din totalul de peste 813.000 de firme din economie.IMM-urile, sector format din microîntreprinderi, întreprinderi mici şi mijlocii, deţin o pondere de doar 45% din cifra de afaceri totală, însă aveau aproape trei sferturi din forţa de muncă locală, potrivit datelor Registrului Comerţului, scrie Ziarul Financiar.

    Sectorul IMM-urilor, format din companiile cu o cifră de afaceri de cel mult 50 milioane euro şi 249 angajaţi, a numărat 811.000 de companii, care au avut venituri de peste 1.000 mld. lei. Companiile mari au avut 1.300 miliarde lei cifră de afaceri în 2022.

    Dintre IMM-uri, cele mai numeroase companii se încadrează la categoria microîntreprinderilor, cu 755.000 de firme, care realizează doar 12% din cifra totală de afaceri, însă au 25% din forţa de muncă din economie.

    De asemenea, IMM-urile se dovedesc a fi şi cele mai profitabile din economie, obţinând circa 62% din profitul net ra­por­tat în întreaga economie anul trecut. Pro­fitul net al companiilor de tip IMM a fost de circa 153 miliarde lei, faţă de doar 97 mi­liarde lei profitul net al companiilor mari.

    IMM-urile reprezintă ponderea cea mai mare în numărul total de companii de pe plan local, au cea mai mare forţă de muncă angajată din economie şi sunt şi cele mai profitabile, însă sunt în minoritate atunci când vine vorba de cifra de afaceri obţinută. La capitolul venituri, companiile mari câştigă detaşat.

    Când e vorba de companii mari, dintre acestea, doar 215 companii au depăşit pragul de 1 miliard lei cifră de afaceri, fiind cele mai mari companii din economie. Automobile Dacia, cu venituri de 25 miliarde lei, Rompetrol Rafinare, cu venituri de 23 miliarde lei, şi Lidl, cu 18,4 miliarde lei, sunt liderii economiei.

  • Un director care foloseste un “test al cestii de cafea” pentru a filtra candidatii la interviurile de angajare este acuzat pe social media ca promoveaza o „cultura de munca toxica”

    Un director a devenit viral pe retelele de socializare dupa ce a impartasit un proces de interviu pe care il numeste „testul cestii de cafea” pentru a filtra candidatii la interviurile de angajare, unii utilizatori acuzandu-l ca se joaca cu cei aflati in cautarea unui loc de munca, transmite Business Insider.

    Trent Innes, un director de dezvoltare la SiteMinder, a aparut la The Venture Podcast cu Lambros Photios in 2019, cand era inca director general al Xero Australia, pentru a discuta despre strategia sa de angajare. Innes a spus ca angajeaza oameni doar daca acestia se ofera sa duca cestile de cafea la bucatarie la finalul unui interviu.

    In podcast, Innes a explicat ca intotdeauna ii duce pe candidati la o plimbare pana la bucatarie pentru a le oferi o bautura, fie ca este vorba de apa, cafea, o ceasca de ceai sau o bautura racoritoare.

    „Apoi o luam inapoi si ne desfasuram interviul si un lucru pe care il urmaresc intotdeauna la sfarsitul interviului este ca persoana care face interviul sa vrea sa isi duca ceasca goala inapoi in bucatarie”, a spus el.

    „Poti dezvolta abilitati, poti dobandi cunostinte si experienta, dar totul se reduce la atitudine”, a declarat Innes pentru Photios, explicand de ce o sarcina atat de minora este atat de importanta pentru el.

    El a spus: „Ceea ce am incercat sa aflu a fost care a fost sarcina de cel mai mic nivel pe care am putut-o gasi si care, indiferent de ceea ce faci in cadrul organizatiei, era totusi super importanta.”

    Majoritatea candidatilor s-au oferit sa duca inapoi ceasca, doar cativa dintre ei nefacand-o, a remarcat Innes la momentul respectiv.

    Episodul de podcast a reaparut acum pe retelele de socializare, fiind distribuit atat pe TikTok, cat si pe Reddit, unii utilizatori afirmand ca strategia lui Innes este una manipulatoare.

    Sub un videoclip TikTok despre podcast, cu peste 24.000 de like-uri, un utilizator a scris: „Mi se pare ciudat sa-ti speli propria cana la un interviu cand esti invitat acolo. Mai degraba as intreba ce vor sa fac cu ceasca”.

    Un alt utilizator a comentat: „E bine de stiut. Daca un angajator joaca astfel de jocuri mentale este un semnal de alarma imediat pentru mine. Inchei interviul chiar acolo.”

    Episodul face inconjurul lumii si pe Reddit, un topic acumuland peste 100 de comentarii.

    O persoana a scris in firul de discutie: „Seful a spus de fapt ca manipuleaza in mod activ potentialii angajati sa ia o bautura, totul pentru a putea juca jocul sau psiho-social profund tulburator.”

    O alta persoana a fost de acord, spunand: „Nu, nu, nu: Deci nu-si comunica nevoile si pedepseste oamenii pentru ca nu-i citesc gandurile? Pare a fi un sef de rahat”.

    Desi metoda de angajare a lui Innes pare inofensiva in teorie, utilizatorii retelelor de socializare sunt convinsi ca aceasta semnaleaza o cultura de munca toxica.

  • Ministrul Muncii, mesaj pentru toți românii salariați! Creștere de 20,3%

    22222222

    Ministrul Muncii, Marius Budai, spune că în ultimii doi ani puterea de cumpărare în rândul salariaților români a crescut simțitor, iar dacă cineva spune altfel, “discutăm pe cifre”.

    Puterea de cumpărare în rândul salariaţilor din România a crescut, în termeni reali, în ultimii doi ani, cu 20,3%, a declarat, sâmbătă, ministrul Muncii, Marius Budăi, în cadrul unei şedinţe a Comisiei de Dialog Social din Botoşani.

    Potrivit acestuia, câştigul salarial mediu net era, în luna noiembrie 2018, cu 28,5% mai mare faţă de luna noiembrie 2016, în timp ce indicele preţurilor de consum a crescut, în acelaşi interval de timp, cu 6,8%.

    Ministrul susţine că pensia de asigurări sociale de stat a crescut, în ultimii doi ani, în mod real cu 18,6%, ţinând cont că nivelul pensiei medii s-a majorat cu 26,7%, iar indicele preţurilor de consum a fost de 6,8%.

    “Eu nu spun că pensiile sau salariile au crescut suficient, dar spun că facem tot ce putem şi spun că de când am venit la guvernare suntem doar pe plus. Dacă cineva spune altfel, discutăm pe cifre”, a afirmat ministrul Muncii, care a precizat că indicatorii sunt stabiliţi de Institutul Naţional de Statistică şi de Eurostat.

  • Ce parere aveti? Tigan ASISTAT SOCIAL din Romania, in CONCEDIU LA PARIS: ”Ce crimă am făcut?”

    tgn 1

    Din cei 300 de tigani asistați social câți sunt în Târgoviște, 270 au căzut în depresie! Au și adeverințe medicale care le atestă această boală – exact lucrul de care au nevoie pentru a fi siguri că nu sunt trimiși la muncă.

    Primarul din Târgoviște, Daniel Cristian Stan, a sesizat Colegiul Medicilor, Casa de Sănătate și Poliția, ca să afle cum s-a răspândit această groaznică epidemie de… depresie! Edilul e hotărât să-i lase fără bani pe oameni, dacă se stabilește că sunt sănătoși, dar fără chef de muncă.

    “Am adeverință, sunt bolnav, vai de capul meu! Nu pot nici să mă aplec, să mă închei la șirete!”, spune un bărbat de nici 40 de ani, care primește ajutor social.

    ”Păi dacă-mi vine sânge pe nas? Am tensiune, cum să muncesc?”, a spus o femeie în vârstă de 52 de ani.

    Situația e ușor diferită în Argeș. Aici, asistații iau ajutorul de la stat, apoi pleacă în vacanțe. Este și cazul unui bărbat care a mers la Paris în concediu de… odihnă! Nici nu s-a străduit să ascundă acest lucru.

    VEZI SI: VIDEO DE ITI FACI CRUCE! Mărturia candidă a unei tiganci asistate social de statul român: „Mă mai culc cu un bărbat, mai fac un copil şi mănânc la cantină”

    Ba chiar s-a fotografiat și s-a lăudat pe Facebook cu excursiile făcute. Și nu este singurul caz.

    Dorel Tănăsescu, primarul din Bugheta de Jos, a povestit că bărbatul în cauză a venit într-o dimineață la primărie, s-a asigurat de bani, iar după-amiază era în avion și-și făcea selfie. Lângă el se aflau și cumnatul acestuia și soția, și ei asistați social.

    ”Era o problemă să-mi iau o vacanță? Ce crimă am făcut că am făcut o poză în avion? N-am voie să-mi fac o poză? Îmi fac o poză și cu dumneata!”, i-a spus asistatul social jurnalistului.

    VEZI SI: O familie de tigani primește lunar ajutor social de 4.000 de lei: „Nu e suficient”

  • LEGE: Ai între 16 şi 50 de ani? Primeşti 4.500 lei de la stat

    Ministrul Muncii a elaborat un proiect de lege potrivit căruia internii din cadrul Ministerului vor putea fi plătiţi pentru activitatea prestată. De asemenea, se va oferi şu o primă de la stat pentru internii care devin angajaţi.

    Legea, aflată la stadiul de proiect, reglementează modalitatea de efectuare a programelor de internship pentru persoanele care au împlinit vârsta de 16 ani. Iată care sunt principalele reglementări, care trebuie avute în vedere de orice firmă sau instituţie care organizează cursuri de internship, dar şi de tinerii care doresc să se înscrie în programele de internship.

    “Pe parcursul unui an calendaristic, în funcție de numărul de salariați, organizația gazdă poate încheia în mod simultan contracte de internship pentru un număr de interni care nu poate fi mai mare de 5% din numărul total al acestora”, scrie în proiect.

    Contractul este pe şase luni şi se consideră vechime în muncă

    “Contractul de internship se încheie pe o durată de cel mult 6 (șase) luni, fără posibilitatea prelungirii. (…) Între intern și organizația gazdă nu pot fi încheiate mai mult de un contract de internship. (…) Încheierea unui contract de internship în scopul de a evita încheierea unui contract individual de muncă pentru efectuarea activității respective este interzisă, sub sancțiunea nulității absolute. (…) perioada în care internul a desfăşurat activitatea în baza contractului de internship se consideră vechime în muncă, și, după caz, vechime în specialitate, în funcție de tipul activității”, se arată în proiect

    Internul va primi cel puţin 50% din salariul minim, timpul maxim de muncă este de şase ore pe zi. Internul are dreptul la o indemnizație lunară netă de internship, din partea organizației gazdă, al cărei cuantum este stipulat în contractul de internship. (2) În situația prevăzută la alin. (1) indemnizația de internship a internului, stabilită prin contractul de internship, este egală cu cel puțin 50% din echivalentul salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată. (3) Activitatea unui intern, încadrat în baza unui contract de internship, este de 6 ore pe zi, în regim de maxim 30 de ore pe săptămână, timp de cinci zile urmate de două zile consecutive de repaus”, scrie în proiect.

    Orele suplimentare sunt interzise.

    La doi ani de la angajare, fostul intern primeşte de la stat o primă de 1.000 de euro

    Sursa: B1.ro

  • Un neamț spune ADEVĂRUL despre români: „doar își plâng de milă, se vaită că e viața grea dar nu fac nimic pentru a o schimba.”

    muncitor_dormind-600x409

    Concluzia tristă trasă de un neamț care a vizitat România: aveți munți, păduri, dealuri, râuri și bogății, dar degeaba, nu știți să fiți uniți, doar vă plângeți de milă și așteptați ca alții să facă ceva pentru voi.

    Un afacerist neamț pune „punctul pe I” și spune adevărul crunt despre români: doar știți să vă plângeți de milă, vă văietați de viața grea dar nu faceți nimic pentru a o schimba.

    Tânărul afacerist din Germania, a ajuns la această concluzie după ce în urmă cu câteva săptămâni a vizitat România în interes de afaceri.

    Curios să vadă cum arată o țară care în urmă cu un an ales drept președinte un neamț, afaceristul a fost impresionat de ceea ce a văzut în România.

    I-au plăcut peisajele, relieful, oamenii, dar l-a deranjat însă lipsa de unitate a românilor, faptul că preferă să se victimizeze în loc să fie uniți și să schimbe lucrurile în propria țară.

    ”De curând am vizitat pentru prima dată România. Nu știam prea multe lucruri despre această țară. Însă după ce în presa din Germania s-a scris că un neamț a fost ales președinte, am fost curios să vizitez România. Am fost plăcut surprins de ceea ce am văzut în materie de natură, relief, peisaje, biserici, arhitectură în orașe precum Sibiu, Cluj și Timișoara. Nu mi-a plăcut însă faptul că deși au o țară frumoasă și extrem de bogată, românii sunt dezbinați, își plâng de milă. Când i-am întrebat prin intermediul translatorului pe care-l aveam, de ce nu ia atitudine să schimbe ceea ce nu le place, m-au șocat cu răspunsul lor. Au spus că nu au ce să facă, că nu se poate schimba nimic și că nu are rost. I-am întrebat dacă au încercat să se unească și să încerce să schimbe lucrurile. Mi-au răspuns că NU AU TIMP, că au familie, job și că nu mai au timp de nimic. Le-am spus atunci, uluit de ce auzeam, cum vreți fraților să schimbați ceva dacă nici măcar nu încercați??? Credeți că dacă vă plângeți de milă, rezolvați ceva?!!!”, a scris neamțul pe pagina lui de Facebook.

    Afaceristul neamț a plecat cu un gust amar după discuția cu românii și spune că încă se mai pot schimba în România dacă tinerii se implică și iau atitudine.

  • Tiganii ASISTATI SOCIAL care preferă să stea pe banii nostri: „Nu venim la muncă pentru 30 de lei!“ – VIDEO SCANDALOS

    ast

    Asistaţii din comuna doljeană Sălcuţa se plâng că primarul le-a tăiat ajutorul de la stat tocmai acum, în prag de sărbători. Autorităţile susţin însă că au rămas fără bani doar leneşii care nu şi-au efectuat orele de muncă.

    Comuna doljeană Sălcuţa este una dintre localităţile unde oamenii s-au învăţat să primească bani de la stat fără să facă nimic. Primăria a hotărât ca de anul acesta să le taie ajutoarele leneşilor pentru că nu şi-au prestat orele de muncă. Noi am încercat să le oferim sătenilor posibilitatea să meargă să muncească cu ziua. Sub pretextul că am cumpărat o casă şi avem nevoie de mai multe persoane care să ne ajute să facem curat în curte am mers din poartă în poartă să vedem cine este disponibil să ne acorde o mână de ajutor, totul contra unei sume de bani.

    Nevoiaşii ne-au primit cu zâmbetul pe buze, însă în momentul în care au aflat că nu le oferim decât 30 de lei pe zi au făcut cale întoarsă. „Nu venim la muncă pentru 30 de lei. Să munceşti o zi întreagă pe 30 de lei este nebunie curată. Mai puneţi şi bani pentru pachet de ţigări şi alta este situaţia. Altfel nu venim la muncă“, a spus un bărbat din comuna doljeană Sălcuţa.

    În comuna doljeană Sălcuţa nevoiaşi sunt cu sutele, însă aceştia cer, pe lângă ziua de muncă, şi ţigări sau băutură. „Asistaţii sociali nu s-au prezentat la muncă, iar în mod repetat au fost convocaţi ca să vină să îşi efectueze normele. Au refuzat în mod sistematic, ba se fofilează, ba găsesc tot felul de motive şi nu vor să muncească. Automat noi am trecut la sistarea ajutorului social, însă acest lucru nu înseamnă că au pierdut ajutorul financiar de la stat. Dacă vor veni şi îşi vor efectua orele de muncă în folosul comunităţii, automat luăm măsura şi o să îi repunem din nou în plată“, a declarat Liviu Militaru, secretarul primăriei din comuna doljeană Sălcuţa.

    Primăria din Sălcuţa le-a tăiat ajutoarele soiale doar celor care nu şi-au efectuat orele de muncă

    Localnicii din comuna doljeană Sălcuţa recunosc că nevoiaşii satului sunt extrem de leneşi. „Sunt foarte mulţi puturoşi la noi în comună şi se mulţumesc să primească ajutor social de la stat decât să muncească. Dacă îi chemi să muncească cu ziua au pretenţii şi nu vor să vină decât pe 60 de lei. Unii cer pe lângă bani şi mâncare, ţigări sau băutură. Aşa se mulţumesc să primească 140 de lei şi să nu facă nimic. Mai bine stau şi rabdă de foame decât să muncească“, a spus Ion Ciucă. Unii asistaţi sociali nu recunosc în ruptul capului că nu au venit la muncă să îşi presteze orele. Oamenii susţin sus şi tare că ei şi-au făcut treaba, însă în comună nu se păstrează curăţeania. „Mie mi-au tăiat ajutorul social sub pretextul că nu mi-am făcut orele şi nu am curăţat şanţurile de frunze şi gunoaie. Eu chiar am muncit, însă nu este vina mea că tot în aceeaşi zi s-a făcut mizerie. Primăria a zis că suntem leneşi, însă nu doar eu am rămas fără bani. În această situaţie mai sunt zeci de familii din Sălcuţa, iar eu nu cred că nimeni nu a venit să îşi facă orele“, a declarat Cristina Zidariu.

    Cristina Zidariu susţine că primăria i-a tăiat ajutorul social fără motiv

    După mai bine de două ore am hotărât să revenim la bărbatul care ne-a refuzat propunerea şi i-am spus exact cine suntem. Cu zâmbetul pe buze a recunoscut că nu a vrut să vină la muncă, dar a avut şi un argument bine întemiat pentru care a preferat să stea acasă. „Am femeia cam bolnavă şi nu am vrut să o las singură acasă. Din această cauză am refuzat să vin să muncesc“, a spus doljeanul.

    VEZI SI: GATA CU POMANA! Ajutoarele sociale se vor da numai contra muncă în folosul comunităţii

    Reprezentanţii primăriei din comuna doljeană Sălcuţa au ţinut să le transmită asistaţilor sociali că nu vor mai primi ajutor de la stat dacă nu vor munci. „Nu au foarte mult de muncă, aşa că nu înţeleg de ce nu vin să îşi facă orele. Unii au trei sau patru zile pe lună, deci nu este greu ce trebuie să facă. Au de curăţat şanţuri sau de strâns frunze. Din păcate sunt leneşi şi refuză să facă treabă. Oamenii consideră în România că au doar drepturi, însă după cum vedeţi mai avem şi obligaţii. Statul depune efort financiar considerabil ca să li se plătească ajutorul social“, a mai declarat Liviu Militaru, secretarul din cadrul Primăriei Sălcuţa.

    VIDEO AICI: http://adevarul.ro/locale/craiova/asistatii-prefera-taie-frunza-caini-nu-venim-munca-30-lei-1_583ab91c5ab6550cb8e4ffc6/index.html

    VEZI SI: Un TIGAN si-a facut o casa din ajutorul social primit in Marea Britanie. Vezi aici reportajul.

  • Satul LENEȘILOR: Într-o localitate din România oamenii preferă să moară de foame pentru că munca-i grea și cere timp

    vrea-2000-de-lei-pe-luna-565x420

    Într-un județ există localitatea unde se sărbătorește în fiecare zi STATUL DEGEABA. Primarul comunei Dângeni din Botoşani se roagă de oameni să muncească. Le caută şi locuri de muncă, dar cei mai mulţi aleg să stea în cârciumi, cheltuind ajutorul social.

    Comuna Dângeni se află la 30 de kilometri de municipiul Botoşani. Reprezintă localitatea unde sărăcia şi lenea sunt la ele acasă. Din cei 3.000 de locuitori ai celor patru sate ale comunei, circa 800 de persoane trăiesc din ajutorul social sau din pensiile bătrânilor, scrie nasul.tv.

    „Majoritatea celor fără loc de muncă sunt tineri. Nu continuă nici studiile, dar nici nu muncesc. Din păcate, o parte se mulţumesc cu ajutoare sociale. Nu se poate să trăiască până la 35-40 de ani pe spinarea părinţilor. Sunt şi oamenii gospodari în sat, dar cu câteva sute de oameni care nu muncesc este greu pentru această comunitate“, declara Cătălin Rotundu, primarul din Dângeni.

    El a cerut A.J.O.F.M. Botoşani încă de la începutul anului să găsească firme interesate să angajeze şi să califice oameni de la ţară. Compania GT (firmă de confecţii din Botoşani) era dispusă să angajeze 60 de oameni din comună, cu un salariu net de 1.000 de lei, bonuri de masă, calificare la locul de muncă şi transport asigurat.

    S-a arătat interesată și o societatea comercială din Sibiu care vroia să deschidă un punct de lucru la Dângeni pentru fabricarea de uşi, tocuri de uşi şi geamuri, parchet din lemn. Angaja 25 de muncitori.

    Primarul a pus anunţuri prin tot satul şi credea că o să fie mulți doritori, dar tot el afirma „M-am făcut de râs acolo. Am vrut să-i ajut şi au venit 20 de oameni din atâţia care nu au loc de muncă. Este incredibil. Am ajuns să mă rog de ei să muncească. Şi pe reţelele de socializare le-am comunicat că nu mai pot sta numai din ajutor social“.

    Refuzul de a munci a stârnit revoltă şi în rândul oamenilor muncitori din sat. „Stau toată ziua la crâşmă. Au venit să le dea de muncă şi nu vor. Sunt leneşi, le place să trăiască numai din ajutor social. Când nu mai au bani, fură ce apucă. Eu am muncit toată viaţa. Mă trezeam de la 5 dimineaţa şi munceam, nu întindeam mâna. Ei la 8 sunt la bar“, declară Maria Bunescu (63 de ani), din Dângeni.

    Nici măcar la mica societatea gospodărească înființată de Primărie pentru lucrări edilitare nu se înghesuie prea mulţi. „Sunt câţiva băieţi muncitori şi atât. Au mai fost câţiva şi, după trei zile, au plecat. Au zis că a venit frigul şi vin altădată. Nu îmi venea să cred. Cum adică să le fie frig?“, spune îngrozit edilul din Dângeni.

    Unii spun că nu vor să muncească pentru că n-au unde să-și lase copiii. „Am făcut demersuri la Inspectoratul Şcolar să amenajăm o creşă şi o grădiniţă într-o şcoală mai puţin folosită. Dacă nici aşa nu vin la muncă, nu ştiu ce să mai zic“, spune primarul.

  • POZA ZILEI: Mircea BASESCU a primit dezlegare la 2 zile de munca! | DISTRIBUIE!

    pozazilei

    Mircea Băsescu rămâne în arest la domiciliu, însă are permisiunea să meargă la serviciu, la firma unde este administrator, două zile pe săptămână, câte trei ore pe zi, a decis, miercuri, Tribunalul Constanţa.

    În data de 9 ianuarie, Mircea Băsescu şi Marian Căpătână au solicitat la Tribunalul Constanţa revocarea măsurii arestului la domiciliu, respectiv înlocuirea arestului la domiciliu cu măsura controlului judiciar, instanţa amânând pronunţarea până pe 14 ianuarie.

    CITESTE TOATA STIREA AICI

  • Francezii SE TEM MAI MULT DE TIGANII din Romania decat de TERORISTII ARABI!

    cea-mai-mare-problema-in-franta
    De frică să nu se întoarcă în ,,Hexagon“ / Francezii vor să le găsească locuri de muncă tiganilor din Buzău

    Reprezentanți ai Oficiului Francez pentru Imigrație și Integrare (OFII) au participat ieri la o întâlnire cu reprezentanții Prefecturii Buzău și ai Consiliului Județean, pentru a discuta despre semnarea unui acord pentru realizarea unui program de reinserție a tiganilor din județ. Un astfel de program se derulează deja în Gorj, Mehedinți, Alba și Timiș, județe pe care francezii le-au dat ieri exemplu de reușită a eforturilor de a rezolva ­pro­blemele etnicilor tigani.

    „Pot fi diferite tipuri de sprijin. În primul rând, sunt identificate problemele, cum ar fi școlarizarea copiilor, ­pro­bleme de sănătate sau integrare socială. Plecând de aici, căutăm cele mai bune soluții pentru rezolvarea lor. Este un parteneriat încheiat cu autoritățile române, care se bazează pe principiul egalității între partea franceză și cea română. Identificăm împreună problemele, realizăm împreună o anchetă socială și angrenăm autoritățile locale și propunem soluții adaptate. Adesea depășim cadrul fiecărei familii, pentru a beneficia de acest ajutor întreaga comunitate. De exemplu în Neamț am cumpărat un tractor pentru o familie, iar condiția a fost ca acest tractor să fie folosit și de alți oameni din satul respectiv. Sunt soluții diferite, în funcție de problemă”, a declarat Hossein Mokry, directorul OFII.

    Prea puține soluții concrete

    În ciuda expunerii de idei care ar putea convinge tiganii buzoieni să prefere să muncească în propria țară, oaspeții francezi nu au putut oferii soluții concrete. „Ce te faci dacă le oferi un tractor, dar ei nu au pământul lor ca să îl lucreze?!”, a fost una dintre întrebările la care francezii nu au găsit răspuns. Un alt răspuns evaziv a venit când ziariștii au întrebat despre soluțiile la care s-au gândit francezii în legătură cu romii din Calvini, localitate recunoscută pentru numărul mare de romi repatriați din Franța.

    32.000 de tigani în Buzău (cifra oficiala nu reprezinta nici jumatate din numarul real)

    În principiu, invitații au lăsat să se înțeleagă că se vor orienta pe cursuri de formare profesională care să le permită tiganilor angajarea în România, soluție care ar trebui să-i convingă să renunțe să se întoarcă la cerșit în Franța, țară în care au primit bani să se întoarcă în România.

    La întâlnirea de ieri, printre invitații francezi s-a aflat și Jean Dussourd, prefectul onorific al Parisului, cel care a vorbit despre solidaritatea cu poporul francez, simbolizată de prezența la marșul de duminică a președintelui Klaus Iohannis. Oaspetele a mai spus că preșe­dintele român va repeta vizita la Paris peste mai puțin de o lună.

    „În evidențele noastre, la nivelul județului Buzău sunt 32.000 de persoane de etnie romă. Cele mai multe locuiesc pe raza județului, în Rm. Sărat, Cilibia, Râmnicelu, Cândești. Ne-am propus ca împreună să încheiem mai multe parteneriate pentru a sprijini persoanele defavorizate. Ne sprijinim în primul rând pe ajutorul domnului Jean Dussourd”, a declarat prefectul Buzăului, Mariana Buleandră.

  • De ce nu muncesc ţiganii

    tiganimeme

    Sper că aţi observat că ţiganii sunt peste tot. Pe stradă, la televizor, în filme. Asaltul a început însă timid. Mai întâi, au ocupat autobuzele şi tramvaiele. S-au folosit de talentul lor special şi au reuşit adevărate numere de magie. Au făcut să dispară portofele şi poşete. N-au iertat nici telefoanele şi au început să se simtă în buzunarele altora ca la ei acasă. Vremurile alea triste, în care vindeau seminţe pe stradă, erau departe.

    Apoi, au început să se ocupe serios de ghicit şi de vrăjitorie. În cazul prezicerii viitorului, s-au folosit de bobi, de cărţi şi, atunci când tehnica le-a permis, au apelat chiar la globuri de cristal de ultimă generaţie. Au cerut bani mulţi pentru serviciile oferite, pentru că nu e uşor să prezici căderi la pat sau numerele de la loto. În paralel, nişte doamne mustăcioase au dus magia pe cele mai înalte culmi şi au rezolvat impotenţe şi epilepsii pe bandă rulantă. Ba chiar au adus, cu puterea minţii, şi iubiţi înapoi, şi au vindecat, în draci, alcoolismul şi sida. Normal că nici minunile astea nu le-au făcut gratis, dar măcar nu e aglomeraţia aia de la moaşte.

    Era timpul să treacă la următoarea etapă, aşa că au început să joace în telenovele şi în filme. Şi, uite-aşa, uşor-uşor, au ocupat şi lumea mondenă şi, implicit, televizoarele. Odată intraţi în cutia aia magică, n-au mai ieşit de acolo, semn că le place foarte mult. S-au folosit de manele, dar şi de obiceiurile lor specifice, despre care au vorbit peste tot. Când au prins curaj, au început să se certe între ei şi să se înjure, logic, ca la uşa cortului. Etapa asta, plină de flegme şi de înjurături, încă n-a trecut, dar a fost combinată cu o prezentare de case. Şi uite-aşa le-am văzut caii din sufragerie, carpetele de pe pereţi, cănile de aur şi veceurile Versace, suflate cu rahat turcesc.

    Băi, de vreo săptămână, etnia romă a ocupat şi lumea politică. Culmea e că ţiganii au reuşit să-l bage pe fratele preşedintelui Băsescu după gratii. Ba chiar l-au filmat pe fraier cu camera ascunsă.  E clar acum că sunt peste tot, da?

    E limpede că se folosesc, în special, de naivitatea românilor, pentru că doar nu credeţi că-şi ghicesc între ei. Sau doar nu aveţi impresia că audienţa aia imensă şi-o fac singuri, cu globul de cristal şi cu nişte inimi de pisică, prăjite la 12 noaptea. D’aia nici nu se omoară prea mult cu munca. La câţi fraieri sunt în ţara asta, ar fi şi păcat să se angajeze la patron, cu salariul minim pe economie. – Articol de Răzvan Anghelescu

  • ZIUA MUNCII – Cea mai mai populara meserie din Romania – peste 230.000 de romani o practica – TOP 25 Meserii si Salarii

    locuri-de-munca-cluj
    ZIUA MUNCII, 1 MAI.
    În materialul de astăzi veţi putea afla care este cea mai practicată meserie din ţară, dar şi cum arată clasamentul naţional al celor mai râvnite job-uri. Datele oficiale ne arată că România poate fi considerată ţara profesorilor, a vânzătorilor şi a muncitorilor în construcţii. Cu toate că au salarii mai mici de 1.500 de lei, cei mai mulţi români, peste 230.000 lucrează în învăţământ, mai exact ca profesori în şcoli generale şi în licee. Cifra se măreşte dacă îi luăm în calcul şi pe angajaţii din alte sectoare ale sistemului de educaţie, cum ar fi învăţământul superior.

    Campania ZIUA MUNCII v-a prezentat ieri cât de dependenţi de stat sunt românii, câţi bugetari există în România şi câţi angajaţi la companii private. Campania continuă azi cu cele mai râvnite locuri de muncă din România. Acestea sunt din învăţământul secundar general şi din sectoarele de retail şi de construcţii, dacă ne raportăm la datele privind numărul de salariaţi existenţi la nivel naţional, obţinute şi centralizate de ziarul Gandul de la Inspecţia Muncii.

    În afară de locurile de muncă din învăţământ, în topul meseriilor găsim, destul de previzibil, şi alte domenii unde salariile sunt plătite din bani publici. Statul poate fi considerat astfel un angajator important, având în vedere că în jur de 30% din forţa de muncă din rândul celor mai căutate 25 de domenii este plătită de la bugetul de stat.

    Mai multe despre raportul dintre bugetari şi angajaţii din mediul privat puteţi citi în materialul publicat marţi în cadrul campaniei ZIUA MUNCII.

    profesori

    În România există 230.389 de profesori în învăţământul secundar general şi 170.776 de medici şi asistente care activează în domeniul asistenţei spitaliceşti, în creştere cu circa 2% faţă de 2012.

    Lor li se adaugă 111.458 de funcţionari publici din administraţia generală, cu 7,7% mai mulţi decât în 2012, 70.632 de profesori care lucrează în şcoli cu profil tehnic sau profesional, în creştere cu 6,9%, şi 54.260 de profesori universitari, cu 1,7% mai puţini decât numărul înregistrat în urmă cu doi ani.

    ZIUA MUNCII. Top 25 cele mai râvnite meserii din România

    Dacă pe primul loc al topului celor mai dorite 25 de meserii la nivel naţional, după numărul de angajaţi, se găsesc profesorii din învăţământul secundar general (230.389 de salariaţi în 2013), pe al doilea loc al clasamentului îi regăsim pe românii care lucrează ca vânzători.

    În total, 229.147 de persoane lucrau la finele anului trecut în comerţul cu amănuntul în magazine nespecializate, cu 9.913 mai multe decât în anul precedent, conform datelor Inspecţiei Muncii centralizate de ziarul Gandul.

    bani

    Un angajat care lucrează în acest domeniu câştigă lunar un salariu mediu net de 1.485 de lei, cu aproape 9% mai mic decât câştigul mediu net înregistrat la nivel naţional de 1.626 de lei, ne arată cele mai recente date furnizate de către reprezentanţii Institutului Naţional de Statistică (INS).

    A treia poziţie în clasament este ocupată de românii care execută lucrări de construcţie pentru clădiri rezidenţiale şi nerezidenţiale. În total, 176.754 de persoane au o astfel de ocupaţie în ţara noastră. Numărul lor este însă în scădere faţă de anul 2012 când aproape 183.000 de români aveau această profesie.

    contructii

    O explicaţie pentru numărul în scădere al salariaţilor din domeniul contrucţiilor poate fi considerată criza care a lovit greu acest sector al economiei. Din lipsa banilor, lucrările de construcţie ale unor ansamblurilor rezidenţiale au fost, spre exemplu, sistate.

    Salariul mediu net câştigat de un lucrător din construcţii ajungea, în primele luni ale anului 2014, la 1.213 lei şi era cu 25,4% mai mic decât salariul mediu net înregistrat la nivel naţional.

    Pe următoarele locuri ale topului celor mai râvnite profesii din România se află cea de medic şi cea de bodyguard. Capitala s-a şi transformat în ultimul an în “oraşul bodyguarzilor”, numărul persoanelor care au activităţi de protecţie şi gardă devansându-l pe cel al angajaţilor din comerţul cu amănuntul şi devenind domeniul cu cei mai mulţi salariaţi. În totalul de 137.409 persoane care au această profesie, aproape 68.000 o desfăşoară în Bucureşti.

    tabel-meserii

    ZIUA MUNCII. Meseriile râvnite şi bine plătite din ţară

    Printre cele mai bănoase profesii pe care le regăsim în topul meseriilor cu cei mai mulţi salariaţi de la nivel naţional se numără cele din domeniile de intermedieri monetare, telecomunicaţii, inginerie şi consultanţă pentru afaceri.

    Angajaţii care au astfel de ocupaţii câştigă un salariu mediu net cuprins între 2.497 de lei şi 3.690 de lei, cu peste 54% mai mare decât salariul mediu net înregistrat la nivel naţional.

    La polul opus, se află românii care lucrează în restaurante şi câştigă un salariu mediu net lunar de doar 957 de lei, cu 41% mai mic decât media naţională de 1.626 de lei.

    ZIUA MUNCII. Care sunt domeniile cu cele mai bune evoluţii ale numărului de angajaţi

    În rândul meseriilor care şi-au adjudecat cel mai mare număr de salariaţi cu acte în regulă, cea mai bună evoluţie, respectiv o creştere de peste 31% a numărului de angajaţi, s-a consemnat la companiile care se ocupă cu furnizarea de “zilieri”.

    Astfel, numărul de salariaţi care desfăşoară activităţi de contractare pe baze temporare a personalului a crescut de la 30.059 în 2012, la 39.405 la finele anului trecut.

    Pe locul doi în topul celor mai bune evoluţii s-au clasat profesorii, cu o creştere a numărului de angajaţi de circa 21%, ei fiind urmaţi de agricultorii care se ocupă de cultivarea cerealelor. În rândul celor din urmă s-a înregistrat un avans de 12,1%, de la 39.041 de salariaţi în urmă cu doi ani, la 43.774 de salariaţi în 2013.

    La polul opus, consemnând scăderi ale numărului de angajaţi, se află domenii precum:

    – construcţii (-3,3%),

    – telecomunicaţii (-2,3%),

    – tăierea lemnului (-2%),

    – învăţământul superior universitar (-1,7),

    – intermedieri monetare (-1,2%).

    ZIUA MUNCII. Ce salarii câştigă noii angajaţi din economie

    La o analiză a salariilor medii de care se bucură noii angajaţi pe care i-a câştigat România în ultimul an, iese în evidenţă faptul că domeniile care au atras cei mai mulţi salariaţi sunt prost plătite. Mai mult, economia a pierdut numeroase locuri de muncă în care salariile sunt de două ori mai mari decât media naţională.

    Astfel, în 2013, numărul “bancherilor”, mai exact al persoanelor care au activităţi de intermedieri monetare (caen 6419), a scăzut cu 1,2%, salariul mediu net la nivelul acestui domeniu fiind de circa 3.690 de lei în februarie, mai mult decât dublu faţă de salariul mediu net de la nivel naţional, de 1.626 de lei, potrivit datelor INS.

    Similar, în telecomunicaţii, numărul de angajaţi a scăzut cu două procente, salariile medii nete ale celor din această industrie fiind cu 75% mai ridicate decât media naţională, respectiv 2.851 de lei pe lună.

    Pe de altă parte, persoanele care desfăşoară activităţi de contractare pe baze temporare a personalului, respectiv angajaţii care se ocupă de găsirea de “zilieri”, au salarii de circa 1.166 de lei, cu 28% mai mici decât media naţională, domeniul consemnând cea mai bună evoluţie în ceea ce priveşte numărul de salariaţi atraşi în 2013.

    NOTĂ:

    Denumirile utilizate în prezentarea meseriilor din acest material sunt în unele cazuri generice şi se referă la cele mai practicate profesii din ramura respectivă. În realizarea topului naţional s-au luat în considerare doar codurile CAEN sub care au fost înregistrate cele mai multe persoane.

    Campania ZIUA MUNCII continuă cu prezentarea FENOMENULUI BUCUREŞTI, oraşul bodyguarzilor.

  • Vezi aici ce activitati presteaza Gigi Becali la locul de munca

    gigi-becali-arestat

    Gigi Becali a trecut peste problemele medicale pe care le-a invocat, iar incepand de luni a devenit angajatul Academiei de Fotbal Gica Hagi.

    Conform contractului semnat de Penitenciarul Poarta Alba cu Academia lui Gica Hagi, Becali se ocupa de “intretinerea cladirilor, a spatiilor interioare, exterioare si a terenurilor”, potrivit Romania TV.

    Deocamdata nu este insa clar modul in care Gigi Becali poate presta aceasta munca, ce necesita efort fizic, in conditiile in care omul de afaceri a invocat probleme medicale grave pentru care a solicitat o interventie in strainatate.

    Gigi Becali a iesit din inchisoare: Prima zi de munca la Academia Hagi Alaturi de Gigi Becali mai lucreaza alti 23 de detinuti de la Poarta Alba.

    La patru zile de munca, lui Gigi Becali i se scade o zi din pedeapsa de trei ani si jumatate pe care o executa.Gigi Becali presteaza activitatea de la Academia lui Gica Hagi sub paza permanenta, conform sursei citate.

    Patronul clubului Steaua este scos din penitenciar in fiecare dimineata, iar la finalul programului se intoarce in unitatea de detentie.

  • Oferte pentru elevi de la … Penitenciarul Gherla: Iata elementele care fac atractiva aceasta profesie

    gherla

    Angajati de la Penitenciarul Gherla promoveaza, miercuri si joi, in liceele din localitate, oferta educationala specifica acestui sector, dar toti elevii interesati sa ajunga sa lucreze intr-un penitenciar pot cere informatii in localitatile sau judetele in care domiciliaza.

    “Elevii interesati sa dezvolte o cariera in domeniul penitenciar vor putea descoperi si cateva dintre elementele care fac atractiva aceasta profesie: acordarea unei solde lunare pe timpul studiilor; asigurarea in conditii de gratuitate, a cazarii, mesei, echiparii, cursurilor si asistentei medicale pe timpul scolarizarii; asigurarea unui loc de munca imediat dupa absolvire, prin repartizarea intr-o unitate a sistemului penitenciar; conditii de salarizare decente, precum si asigurarea unui climat organizational motivant, propice pentru dezvoltarea carierei”, se arata intr-un comunicat remis presei.

    De asemenea, se precizeaza ca “Tinerii din licee vor putea afla ca activitatea profesionala a personalului din sistemul administratiei penitenciare se desfasoara in interesul comunitatii, prin punerea in aplicare a legislatiei privind executarea pedepselor si a masurilor dispuse de organele judiciare in cursul procesului penal, in limitele competentelor stabilite de lege”.

    Contactat de Ziare.com, Dan Donciu, purtatorul de cuvant al Penitenciarului Gherla, a declarat ca si anul trecut a fost realizata o campanie de promovare similara, inclusiv la Cluj Napoca, in cadrul targului Universitaria, organizat anual.

    Intrebat ce trebuie sa faca un elev de liceu care indeplineste conditiile cerute de lege pentru a putea ajunge sa lucreze in sistemul penitenciar, acesta a raspuns: “doritorii se pot adresa la birourile de resurse umane din cadrul fiecarui penitenciar, pentru ca oferta este la nivel national, la fiecare penitenciar se gasesc informatiile necesare”.

    “Cei din localitate, sa vina la Penitenciarul Gherla si sa isi depuna dosarul de inscriere. (…) Ei vin aici, se informeaza de la colegii de la resurse umane care sunt cerintele pentru posturile respective. Colegii mei sunt deschisi, ii primesc, ii consiliaza si dupa aceea urmeaza sa isi depuna dosarul si sa sustina examenul de admitere la ce solicita fiecare. Nu stim inca datele, asta depinde de fiecare institutie de invatamant superior”, a declarat acesta, precizand ca “pe langa pregatirea de specialitate pe domeniile respective, ei beneficiaza si de o pregatire militara“.

    “Anul trecut a fost concurenta mare, in general este concurenta destul de mare la institutiile din domeniul Apararii Nationale, ordinii publice si sigurantei nationale, pentru ca exista si avantajele deloc de neglijat in contextul actual”, a mai declarat acesta.

    In comunicatul de presa sunt mentionate Institutiile de invatamant care formeaza functionari publici cu statut special specializati pentru munca de penitenciare: Academia Fortelor Terestre “Nicolae Balcescu” Sibiu (10 locuri – femei si barbati), Academia Tehnica Militara Bucuresti (9 locuri – femei si barbati), Institutul Medico-Militar Bucuresti (16 locuri – femei si barbati), Academia de Politie “Alexandru Ioan Cuza” Bucuresti (45 locuri – femei si barbati) la specialitatea penitenciare (din care 5 locuri pentru Departamentul Institutiilor Penitenciare din Republica Moldova), Academia Nationala de Informatii “Mihai Viteazul” Bucuresti (15 locuri – femei si barbati).

    De asemenea, pentru studii medii sunt puse la dispozitie 220 de locuri la Scoala Nationala de Pregatire a Agentilor de Penitenciare Tg. Ocna si 32 de locuri la Scoala Militara de Maistri Militari si Subofiteri a Fortelor Terestre “Basarab I” Pitesti.

    Conditii generale pentru participarea candidatilor la concursurile de admitere pentru locurile din sistemul penitenciar:

    – sa aiba cetatenia romana si domiciliul in Romania;

    – sa cunoasca limba romana;

    – sa fie absolventi de liceu, cu diploma de bacalaureat;

    – sa nu fi fost exmatriculati, pentru abateri disciplinare, dintr-o institutie de invatamant;

    – sa fi obtinut la purtare in perioada studiilor liceale, media generala de minimum 8,00;

    – sa aiba capacitate deplina de exercitiu;

    – sa fie declarati apt medical si psihologic;

    – sa aiba un comportament corespunzator cerintelor de conduita admise si practicate in societate;

    – sa nu fi suferit condamnari (cu executarea/suspendarea executarii pedepsei, amenda penala sau sanctiune administrativa), sa nu se afle in curs de urmarire penala sau judecata pentru savarsirea de infractiuni;

    – sa accepte, in situatia in care vor fi declarati “admis”, interzicerea ori restrangerea exercitarii unor drepturi si libertati cetatenesti prevazute de legislatia in vigoare;

    – sa nu fi fost eliberati din motive imputabile sau destituiti dintr-o functie publica in ultimii 7 ani;

    – sa accepte efectuarea de verificari asupra activitatii si comportarii lor, precum si verificarile de securitate prevazute in H.G.nr.585/2002 pentru determinarea eventualelor elemente de incompatibilitate privind accesul la informatii secrete de stat (numai pentru candidatii la Academia Nationala de Informatii).

  • Civilizatia saracilor: muncim pentru cei putini si extrem de bogati

    poorrich-300x197

    Aproape jumatate din avutia lumii este detinuta in prezent de 1% din populatia globului, in timp ce sapte din zece oameni traiesc in tari unde inegalitatea economica a sporit vertiginos in ultimii 30 de ani, potrivit unui raport publicat cu doar cateva zile inainte de inceperea reuniunii anuale a Forumului Economic Mondial.

    Aceasta concentrare masiva a resurselor in mainile unui grup de persoane reprezinta o amenintare reala inclusiv asupra sistemelor politice si economice, ceea ce genereaza alte inegalitati – cum ar fi cele intre femei si barbati. Lasate necontrolate, institutiile politice sunt subminate, iar guvernele ajung sa serveasca intr-o majoritate covarsitoare intereselor elitei – in detrimentul oamenilor obisnuiti, arata, de asemenea, organizatia caritabila britanica Oxfam in studiul “Muncind pentru cei putini“.

    Realizatorii studiului concluzioneaza ca avutia celor de 1% cei mai bogati oameni de pe aceasta planeta insumeaza 110 trilioane de dolari, ceea ce este de aproximativ 65 de ori mai mult decat ce detin in total cei de la baza societatii. Daca, uneori inegalitatea economica este esentiala pentru a stimula cresterea si progresul, recompensarea celor cu talent, aptitudinile greu de dobandit si ambitia de a inova ori de a asuma riscuri antreprenoriale, nivelurile extreme de concentrare a avutiei ce apar astazi ameninta cu excluderea sute de milioane de oameni de la aceste beneficii.

    Inegalitatea economica extrema este daunatoare si ingrijoratoare din mai multe motive: este din punct de vedere moral discutabila; acesta poate avea un impact negativ asupra cresterii economice, in ceea ce priveste reducerea saraciei si poate multiplica probleme sociale. Cand avutia acapareaza politicile guvernamentale, regulile ajung a-i favoriza pe cei bogati, de multe ori in detrimentul tuturor celorlalti. Consecintele includ lipsa coeziunii sociale, precum si disparitia egalitatii de sanse.

    Mai ingrijorator este faptul ca situatia actuala lasata nerezolvata va duce la efecte potential imuabile, la o tendinta de “capturare” a bunurilor, pintre care: cele mai mici rate de impozitare, cea mai buna educatie si cea mai buna asistenta medicala, revendicate de catre copiii bogati. Acestea creeaza un club care se auto-consolideaza in ceea ce priveste avantajele sociale, transmise intre generatii.

    In pofida realizatii economice si sociale, aceasta tendinta periculoasa poate fi inversata daca sunt aplicate cateva masuri echitabile, afirma analistii Oxfam:

    • Cei extrem de bogati sa nu mai evite taxele in tarile de origine ori in statele unde investesc sau opereaza in afaceri, prin utilizarea paradisuilor fiscale.
    • Avutia economica sa nu mai fie folosita drept parghie pentru a obtine favoruri si beneficii politice, fapte care submineaza vointa democratica a populatiei.
    • Investitiile in companii si grupuri de afaceri sa reprezinte informatii publice, precum si beneficierii finali ai acestora.
    • Sa fie implementata la scara larga impozitarea progresiva pe avere si pe venit.
    • Guvernele ar trebui sa utilizeze veniturile fiscale pentru a oferi asistenta medicala universala, educatie si protectie sociala pentru cetateni.
    • O reglementare mai stricta a pietelor pentru a genera o crestere economica echitabila si sustenabila.
    • Decizia de a pune capat inegalitatii economice extreme sa devina un obiectiv global.

     

    Autor: Marius Alexandru Stanciu – Sursa: Wall Street

  • Daily Mail: Tiganii care vin in Anglia stiu exact cum sa castige mii de euro fara munca

    tmb

    Tiganii veniti din estul Europei in Marea Britanie, inclusiv din Romania, stiu exact ce au de facut pentru a incasa in fiecare luna mii de euro, din ajutoare sociale, fara a fi nevoie sa mai munceasca. Pentru asta, tiganii, cum sunt numiti de publicatia britanica Daily Mail, isi aduc in Regatul Unit intreaga familie.

    “Stiu ca este foarte, foarte usor sa primesti ajutoare sociale in Anglia. Imi da casa gratis, imi da bani gratis, imi da tot”, spune Ion Lazar, in varsta de 36 de ani, care a venit in Marea Britanie impreuna cu alti cinci imigranti tigani din Romania, citat de Daily Mail.

    Barbatul va aparea intr-un documentar ce va fi difuzat pe 11 aprilie de postul britanic Channel 5.

    Lazar mai spune ca vrea sa obtina 40.000 de lire sterline, din ajutoare sociale, pentru el si pentru familia sa, bani pe care spera sa ii adune “intr-un an, maxim doi ani”.

    Un alt tigan, Viorel Dinu, in varsta de 25 de ani, care va aparea in documentar, si-a pierdut ambele picioare cand avea sapte ani. El povesteste ca, in Romania, cersea folosind un skateboard, insa in Marea Britanie primeste 750 de lire sterline pe luna.

    “Am venit in Regatul Unit pentru ca nu am o viata buna acolo. In Romania este foarte greu cu banii si tot. In Anglia este viata mai buna pentru ca nu se uita la tine daca esti negru sau nu, nu se gandesc daca esti tigan sau nu. Fiecare usa este deschisa aici, este cel mai usor”, spune tiganul.

    In documentar mai apare si Katrina, o femeie de etnie rroma din Slovacia, in varsta de 43 de ani, care a venit in Marea Britanie cu cei 11 copii si 11 nepoti. Ea primeste lunar 2.000 de lire sterline reprezentand ajutoare sociale, desi in cei sapte ani de cand se afla in tara a muncit doar cateva zile.

    “Avem o viata buna aici. Avem tot ce vrem aici. Este foarte bine”, spune Katrina, care locuieste acolo impreuna cu sotul ei, care, la randul sau, n-a avut niciun loc de munca in ultimii doi ani.

    Documentarul “Gypsies On Benefits And Proud” (“Tigani cu ajutoare sociale si mandri”, trad. – n.red.) va fi difuzat pe 11 aprilie, pe Channel 5, la ora locala 21.00 (ora 23.00, ora Romaniei).

  • “Cine nu munceste, nu mananca”: Asistatii sociali din Cluj scosi la dezapezit trotuare

    Autorităţile din Cluj au decis să aplice dictonul legionar “cine nu munceşte, nu mănâncă”, stabilit de Corneliu Codreanu încă din perioada grevelor studenţeşti din anii ’20 ai secolului trecut. Astfel edilii clujeni au scos pe străzile municipiului câteva zeci de asistaţi sociali, cărora li s-a cerut ca în schimbul ajutorului primit de la stat (între 100 şi 500 de lei pe lună şi porţii de hrană oferite gratuit) să contribuie la curăţarea trotuarelor de zăpadă, alături de firmele de specialitate.

    Primii 19 asistaţi social au fost mobilizaţi marţi la Cluj-Napoca pentru a curăţa principala zonă pietonală din centrul oraşului, unde firmele de deszăpezire ar fi ajuns mult mai târziu. “Suntem la ajutorul social şi automat suntem chemaţi şi acţionăm. Facem curat în tot Clujul. Parcuri, între blocuri, pe la Sfântul Ion, unde este nevoie”, a declarat pentru Digi 24 unul dintre clujenii chemați să ajute la deszăpezire.

    “Am început să acţionăm în zonele în care utilajele de deszăpezire nu au acces sau accesul se face foarte greu, în special în pieţele din municipiu, în parcuri, acolo am acţionat cu asistaţi social. Astăzi, 19 asistaţi au început acţiunea de dimineaţă de pe Eroilor şi o să meargă şi în zona Teatrului Naţional”, a precizat Iulia Perşa, reprezentant al primăriei Cluj-Napoca.

    Asistaţii social sunt împărţi în grupe şi ies la muncă după un program întocmit de primărie. Cei care refuză să facă muncă în folosul comunităţii îşi pierd ajutoarele. Sursa: FrontPress.ro

  • Tiganii din Maramures pusi sa munceasca daca doresc ajutoare alimentare

    Primarul dintr-o localitate maramureşeană a reuşit în 24 de ore ce alţi edili nu au reuşit să facă într-un mandat întreg: curăţenie în cartierele de romi. E drept, a avut şi un as în mânecă: le-a spus romilor că nu le va da ajutoarele alimentare de la Uniunea Europeană, până nu vor face curat pe străzi.

    Deşi iniţial au fost nemulţumiţi, până la urmă oamenii s-au conformat. Şi-au vărsat însă tot năduful pe jurnaliştii veniţi să-i filmeze când îşi iau ajutoarele.

    “La noi tot timpul vin cei care primesc ajutor social. Acum au venit alimentele astea şi le-am spus că nu se vor împărţi alimentele până când nu va fi curat în comunitate. Încercăm să îi învăţăm să păstreze curăţenia, să fie curaţi, să nu avem probleme cu Garda de Mediu, cu mediul”, a spus Lajos Csendes, primarul comunei Coltau.

    În comuna Coltău trăiesc peste 1000 de romi. Sunt 150 de familii care primesc ajutor social pentru că nu au niciun venit.

    Primarul localităţii spune că este normal ca aceştia să muncească în folosul comunităţii, din moment ce primesc sprijin financiar din partea celorlalţi locuitori ai comunei. De pe Antena 3

    Nota: Nationalisti.ro  sustine folosirea termenului de “tigan” si nu cel de “rrom”, atunci cand se face referire la denumirea etniei respective

  • Tiganii solicită sporuri de la statul român, pe motiv că lucrează noaptea, în condiÅ£ii de stres

    Mai multe ONG-uri care luptă pentru apărarea drepturilor romilor au făcut o adresă oficială către statul român, în care cer ca minoritarii pe care îi reprezintă să beneficieze de sporuri de risc, ca urmare a activităţii nocturne, în condiţii de stres, pe care o practică. „Să nu creadă cineva că e uşor ce fac romii”, spune reprezentantul unui ONG.

    Un simplu sondaj printre minoritarii de etnie romă confirmă pe deplin pretenţiile ONG-urilor. „Am albit de la stres”, se plânge Land Rover Acrişor, un rom din sectorul 5, „iar asta mă face mai vizibil noaptea, când lucrez. Trebuie să port căciulă, să nu risc să mă vadă cineva şi să-mi întrerupă activitatea. Şi unori mă întorc acasă cu mâna goală, deci un spor de la stat mi-ar prinde tare bine.”

    Chiar dacă reprezentanţii statului le-au sugerat subtil romilor să încerce să-şi schimbe meseria, acest scenariu pare greu de realizat. Romii spun că ei îşi practică actualele meserii încă de când erau copii şi îi luat părinţii alături de ei, ca să facă experienţă pentru viitor. „Io altceva nu ştiu să fac”, spune acelaşi Land Rover Acrişor.

    Sursa: TimesNewRoman.ro

Back to top button