Organizaţia extremistă HVIM care militează pentru refacerea Ungariei mari şi desfiinţarea Tratatului de la Trianon este invitată ca partener la comemorarea de la Sf.Gheorghe Cultura

În 1920, în ziua în care s-a semnat Tratatul de la Trianon, prin care Transilvania s-a reîntors oficial la patria-mamă, România, în Parlamentul de la Budapesta, atât deputaţii cât şi senatorii, s-au ridicat în picioare şi au repetat cuvintele: „Nu, nu, niciodată !” Cuvinte ce aveau să devină apoi, deviza iredentismului şi revizionismului horthyst. Ziua în care s-a semnat Tratatul de Pace de la Trianon, a fost proclamată de către oficialităţile maghiare de atunci, dar şi din prezent, zi de doliu naţional.

Anul acesta, pe 4 iunie, la , toate formaţiunile ungureşti România se pregătesc să comemoreze Tratatul de la Trianon. Invitată de seamnă la această comemorare este organizaţia extremistă Mişcarea tinerilor maghiari din cele 64 de comitate (), cunoscută pentru sloganurile anti-româneşti, lupta pentru desfiinţarea Tratatului de la Trianon şi refacerea Ungariei Mari.

Principalul organizator al evenimentului este Partidul Civic Maghiar (PCM), care, prin vocea liderul filialei din Sfântu Gheorghe, Balint Jozsef, a anunţat că la acţiune vor participa şi Uniunea Democratică a Maghiarilor din România (UDMR), Partidul Popular al Maghiarilor din Transilvania (PPMT), precum şi Mişcarea tinerilor maghiari din cele 64 de comitate (HVIM), invitată în calitate de partener.

Presedintele de onoare al asociaţiei HVIM, Torocskai Laszlo, a fost declarat persona non grata în Slovacia şi Serbia şi a fost expulzat din Canada.
În România, în urmă cu patru ani, a participat nestingherit la un turneu de promovare al activităţilor HVIM pentru “propăşirea naţională a maghiarilor din afara graniţelor”. În prefaţa cărţii pe care a scris-o, intitulată “Varmegyes a veres uton”(“Comitatul pe un drum sangeros”), carte promo­vată în acest turneu, Toroczkai afir­mă că întreaga lui viaţă a fost o luptă, o bătălie, ce a avut ca scop vindecarea rănilor făcute de Tratatul de la Trianon, iar el a căutat să atinga acest scop cu insistenta cu care era căutat odată “Sfântul Graal”, nota Ion Tudor într-un articol pentru Ziua. Mişcarea ia parte constant la evenimente ale iredentisumului maghiar şi se află în strânsă legătură cu Csibi Barna, devenit cunoscut după ce a spânzurat simbolic o păpuşă care îl reprezenta pe Avram Iancu.

Se poate spune, că după Trianon, extremismul maghiar a antrenat Ungaria, ca stat, în cea mai puternică şi mai fără scrupule acţiune revizionistă. O acţiune îndreptată împotriva tuturor vecinilor, dar în primul rând, împotriva României, notează Gabriela Vasilescu într-un articol pentru revista Art-Emis.

La încheierea celui de-Al Doilea Război Mondial, extremismul maghiar s-a declarat din nou nemulţumit de hotărârea Conferinţei de Pace. Drept urmare au fost reluate pregătirile sistematice, pe toate direcţiile, în vederea unei acţiuni viitoare. După evenimentele din decembrie 1989, în care s-a implicat puternic, acest extremism a considerat că poate trece la atac. O parte a presei, dar şi cărţi care au putut să apară şi la noi, au denunţat, cu dovezi incontestabile, această reluare a extremismului şi neorevizionismului maghiar, vizând România în etapa actuală. Ceea ce nu ştie sau nu vrea să ştie acest extremism, este faptul că prin atitudinea adoptată ajută forţele malefice ale dominaţiei planetare, forţe care reprezintă marea primejdie pentru toate naţiunile lumii, deci şi pentru naţiunea maghiară. Şi toate acestea, se întâmplă – după cum bine remarca într-un articol, Octavian Paler – „Într-o Europă care încearcă să stingă focarele de iritare şi de conflict…”

Citeste si:  BREAKING NEWS - Accident MORTAL! Mașină din coloana SPP a Vioricăi Dăncilă SPULBERATA! Un om a murit pe loc!

Dar înainte, aş dori să atrag atenţia asupra unei realităţi. Anume, că fiecare stat suveran, ar trebui să ţină seama, în relaţiile internaţionale, de drepturile suverane ale celorlalte state. Să respecte obligaţiile ce-i revin din dreptul internaţional şi din tratatele internaţionale la care participă. De aceea, opinia publică are obligaţia de a urmări şi amenda, tendinţele cercurilor politice şi diplomatice revizioniste. Fiindcă revizuirea, fie că este „brutală” sau „paşnică”, este o practică generatoare de război, notează Gabriela Vasilescu în articolul menţionat anterior.
Sursa:.art-emis.ro

Loading...

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.