Mihai Eminescu – ANTISEMITUL (partea I)

Un dusman al natiunii e, dupa Eminescu, si Evreul.

Mihai Eminescu cunoastea bine chestia israelita, isi da seama de insemnatatea ei si o dezbatu in multe articole.

Aceasata chestie a preocupat mult pe toti reprezentantii vietii politice si culturale ai vremii. Evreul e considerat ca o primejdie de foarte multi, e privit cu ingaduinta de altii. Problema e veche si a atrass de multa vreme atentia oamenilor nostri. Chiar si în proiectul de Constituţie liberală din 1882 se prevăd măsuri împotriva Evreilor, al căror număr creştea în mod serios.

Epoca regenerării a cunoscut antisemitismul lui Costache Negruzzi , dar şi umanitarismul lui Russo. Acesta cerea soluţionarea problemei prin acordarea drepturilor depline.

Epoca lui Eminescu a manifestat mai puţin idealism decât Russo. În această epocă problema evreiască a avut darul să enerveze pe toată lumea, să pună 1n mrşcare pana şi talentul retoric a1 multora. Rezultatul a fost dezbaterea chestiunii pe toate feţele, înainte dea i se da 0 soluţiune potrivită cu starea noastră socială.

Tara a cunoscut în această epocă mişcări antisemite. Străinătatea a protestat, I. Brăteanu era arătat ca vinovat. Acum încep să apară lucrări asupra chestiunii -unele pentru lămurirea străinătăţii, altele de atac împoriva noastră artele, hreşte, de apărare în faţa opiniei publice străine. Acum pentru apărarea guvernului Brăteanu, Eugen Carada publică o scrisoare către Le Siécle‘. În altă scriere atribuită tot lui Carada, La propagande russe en Orients, se explică măsurile luate de guvernul Brăteanu împotriva vagabondajului, măsuri care trecuseră drept persecutii contra evreilor. Ernest Desjardins publică lucrarea Les Juifs de Moldavie şi arată că Evreii rămân cu totul străini de viaţa naţiunii în sânul căreia trăiesc că nu urmează şcolile noastre, se sustrag serviciului militar şi se ocupă cu camăta În 1863 Emile Picot si publică studiul său, lămurind opinia publică occidentală asupra articolelor din legile noastre asupra cetăţeniei.

Lămuririle date par a nu fi convins pe nimeni, căci atacurile contra noastră continuă şi se îndesesc mai cu seamă 1n epoca Războiului Independenţei Isidor Loeb închină cea mai mare parte din studiul său chestiunii evreieşti la noi, arătând că Evreii erau persecutaţi, expulzaţi, înecaţi în Dunăre. Cartea lui Loeb apare tocmai în epoca Războiului Independenţei, şi un ziar italian, Fanfulla, de la 20 oct. 1877, scrie că în vreme ce noi luptam pentru obţinerea independenţei, eram atacaţi de lumea civilizată pe la spate ,,cu vechea artilerie a chestiunii israelite”. În timpul congresului de la Berlin atacurile împotriva noastră sunt foarte înverşunate Archivesjuives e plină de amănunte asupra unor persecuţii pe care Evreii de la noi le dezmint. Această publicaţie întreţine un spirit ostil nouă prin corespondenţa cu care şi umple coloanele.

Citeste si:  Exportul de copii români, un tribut pe altarul globalismului

Archives juives din 2 oct. 1879 afirmă ca Evreii de la noi nu voiesc drepturi politice fiindcă acestea aduc sarcini grele, iar la 27 noiembrie scrie că Evreii care-au luptat sunt persecutaţi şi nu li se acordă drepturi. Nenumărate sunt paginile consacrate de această publicaţie chestiei“ evreieşti la noi. Extrase din jurnale, din discursuri, scrisori particulare, corespondenţe din diferite părţi ale ţării, toate tind să ne arăte ca barbari şi sălbatici, tocmai atunci când aveam nevoie de încrederea lumii..

Care-i atitudinea fruntaşilor vieţii noastre culturale şi politice?

Costachi Negri si consideră pe Evrei ca o lepră pentru tara noastră.

După Haşdeu, ceea ce îi caracterizează pe Evreii nu numai de la noi, dar din largul lumii e hidoasa cununie a trei calităţi negative: tendinţa dea câştiga fara muncă, lipsa simţului de demnitate şi vrăjmăşia contra tuturor popoarelor“. Evreul se ocupă cu specula, cu zarafia, acolo unde a pătruns odată, e greu să| iii concurent, fiindcă toţi Evreii formează o asociaţie de ajutor împotriva restului omenirii. Sentimentele lui Haşdeu rămân statornic duşmănoase. Cand chestiunea israelită e în toiul ei si unii oameni politici cer să se acorde Evreilor drepturi, Haşdeu scrie fabula sa Cânii şi lupii.

Vasile Alecsandri e contra Evreilor in Boeri si Ciocoi, în Lipitorile satelor. În fragmentul dramatic Năvălirea Jidanilor se vede, de asemenea, antisemitismul lui Alecsandri.

Şi în Răpirea Bucovinei Alecsandri îi atacă pe Evrei. Corespondenţa sa ne arată aceleaşi sentimente. Întro scrisoare îi mărturiseşte lui Iacob Negruzzi că nu va pleca la Bucureşti din cauza vremii rele şi că numai chestia evreiască iar putea face să părăsească Mirceştiul pentru Dealul Mitropoliei. În altă scrisoare, îi Spune aceluiaşi: „Un lucru numai mă tulbură in mijlocul activităţii mele literare.. .Chestia Jidanilor! această chestie de viaţă sau de moarte pentru noi”.

Citeste si:  O mare amenințare la adresa securității statului? Suveranii născuți vii, cei care vor în afara oricărei reguli. Se întâmplă acum în România

Odobescu e pentru rezolvarea echitabilă şi omenească a problemei evreieşti şi cere să nu mai fie utilizată in luptele de partid.

Ion Ghica e de părere că funcţionarismul e aliatul ebraismului.

Soluţia … chestiunii nu stă în legi, ci în muncă şi activitate. Noi trebuie să avem grija de.a învinge epidemiile care ruinează populaţia şi ne degenerează rasa. In Parlament, oamenii noştri politici îşi spun fiecare părerile lor asupra chestiunii.

Kogălniceanu, în discuţiile din ianuarie 1879, recunoaşte că Evreii formează la noi un corp aparte de naţiunea noastră.

Maiorescu e de părere că există o chestie evreiască la noi, din vina noastră, care nu muncim de-ajuns şi suntem ignoranţi. Răspunzând lui Bărnuţiu, care cerea izgonirea din ţară a Evreilor şi străinilor, Maiorescu spune că mulţimea acestora e simptomul unui mare rău, anume lipsa de activitate economică şi de cunoştinţe a péporului. Exclusivismul naţional e yreme pierdută: trebuie să îndreptăm poporul spre activitate economică şi ştiinţifică”. In discursul din 24 februarie 1879, Maiorescu e pentru revizuirea art. 7 din Constituţie. În discursul de la 10 sept. 1879 arată că lumea se opune la revizuirea Constituţiei numai fiindcă acest lucru ni-i impus de străini. Maiorescu sprijină revizuirea, dar arată şi greşeala pe care-p face Alianţa israelită care, prin campaniile ei, îndepărtează simpatiile pe care şi le câştigaseră Evreii”. I. Brăteanu e de părere că împământenirea în masă a Evreilor ar însemna sinuciderea noastră”. Boerescu susţine naturalizarea individuală. Conta,în discursul de la 4 şi 5 sept. 1879; e contra acordării drepturilor. El arată că Evreii se ocupă la noi cu uzura (n.r.-camătă) şi au scopul de-a ne aservi economiceşte. Trebuie să ne asigurăm întâi conservarea naţională şi apoi să ne gândim la principii umanitare“. Carp, în discursul la Sénat la 28 febr. 1879, spune: „Dacă voiţi să scăpaţi de Evrei, nu este giecât un singur mijloc: munciţi şi civilizaţi-vă”. In discursul său de la 28 sept. 1879 arată că, în’ loc de restricţii împotrizţra Evreilor, trebuie să stăvilim funcţionarismul şi să creăm o democraţie a muncii.

– Va urma –

Loading...

Lasa un comentariu

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

x