Lipsa seringilor sterile a scos consumatorii de droguri în stradă. Aproximativ 100 de persoane au protestat în Piaţa Revoluţiei din Capitală

Aproximativ 100 de persoane protestează în Piaţa Victoriei din Capitală faţă de desfiinţarea programului de schimb de seringi
http://www.curentul.ro/2009/images/stories/2009/05/27/04%20atac.jpg
Aproximativ 100 de persoane au protestat luni în Piaţa Victoriei din Capitală faţă de desfiinţarea programului de schimb de seringi, la care narcomanii nu vor mai avea acces începând de azi. De asemenea, ONG-urile implicate în program au depus o petiţie la Ministerul Sănătăţii, astfel încât instituţia să finanţeze programele de reducere a riscurilor cauzate de consumul de droguri. „Revendicarea noastră este finanţarea de către Ministerul Sănătăţii (MS) a programelor de harm reduction. Cea mai rapidă cale de transmitere a HIV este stoparea programelor de acest gen“, a declarat Maria Georgescu, directorul Asociaţiei Române Anti Sida (ARAS). Pe lângă petiţia depusă la Ministerul Sănătăţii, activiştii au mai trimis alte două petiţii la Ministerul Afacerilor Interne (MAI), respectiv la Ministerul Muncii. În România, consumatorii de droguri sunt mai discriminaţi decât romii „Foarte puţini din consumatorii de droguri au un loc de muncă.În România, ei sunt mai discriminaţi chiar şi decât rromii“, a declarat Mihail Carp, preşedintele Fundaţia Familie şi Ocrotirea Copilului (FOC.) Potrivit acestuia, singurul centru de tratament de zi pentru consumatorii de droguri deschis de fundaţie, în parteneriat cu Agenţia Naţională Antidrog, nu va mai funcţiona, dată fiind încetarea finaţării europene. „Servicii, nu promisiuni“, a fost sloganul celor care au participat la protest. „Acest protest este ultima soluţie pentru a putea continua serviciile de schimb de seringi. Fondurile europene sunt destinate reintegrării sociale, ele nu adresează neaparat o problemă de sănătate publică precum cea de faţă. Din punctul nostru de vedere, responsabili de acest program ar trebui să fie ministerul Sănătăţii şi, în cazul consumatorilor din Capitală, primăria municipiului Bucureşti. Ceea ce cerem este ca problemele să fie preluate de stat”, a declarat pentru adevarul.ro Valentin Simionov, directorul Romanian Harm Reduction Network (RHRN). Potrivit acestuia, în ţări precum Cehia sau Ungaria, bugetul programelor de schimburi de seringi este alcătuit din bani de la stat, de la autorităţile locale şi din donaţii. „La noi, banii pentru programul de schimb de seringi vin strict din donaţii. Pe de altă parte, România nu mai poate beneficia de finanţare de la Fondul Global, având în vedere că este un stat membru al Uniunii Europene, fondurile fiind direcţionate spre state sărace. Noi am avut întâlniri la Ministerul Sănătăţii, care a introdus o sumă în programul naţional de prevenţie, dar din câte am înţeles, banii respectivi sunt destinaţi echipamentelor sterile pentru a fi distribuite pe teren. Se pune mai mult accent pe prevenţie, prea puţini sunt cei dispuşi să lucreze direct cu consumatorii de droguri. În plus, o altă consecinţă a încetării programului e faptul că mulţi vor rămâne fără un loc de muncă”, a completat Simionov. Singurul centru de schimb de seringi va fi cel din Ferentari Până astăzi, 3.000 de consumatori de droguri au avut acces la programul de schimbi de seringi. Singurul centru care va mai oferi instrumente sterile narcomanilor va fi cel din Ferentari, a cărui capacitate este redusă şi care poate deservi cel mult 300 de consumatori pe lună. Mai precis, începând de astăzi 19.000 de consumatori de droguri din Bucureşti „vor rămâne fără servicii de reducere a riscurilor”, esenţiale în prevenirea infectării HIV sau hepatita B şi C. Rata de transmitere a infecţiei cu HIV va creşte Totodată, reprezentanţii reţelei susţin că în condiţiile în care proporţia consumatorilor de droguri în rândul persoanelor nou diagnosticate a crescut în ultimii ani (de la 7% în 2007, la 31% în 2012), oprirea serviciilor de reducere a riscurilor va spori rata de transmitere a infecţiei cu HIV în rândul consumatorilor, dar şi în rândul restului populaţiei. Spre exemplu, la 31 decembrie 2011, Institutul Naţional de Boli Infecţioase Prof. Dr. Matei Balş înregistra 114 de noi cazuri HIV în rândul consumatorilor de droguri, o creştere de peste 10 ori faţă de 2010. Această creştere se explică prin scăderea impactului serviciilor specializate de prevenire HIV în rândul grupurilor la risc şi prin reorientarea consumatorilor de droguri injectabile de la heroină la substanţele noi cu proprietăţi psihoactive, cunoscute sub numele de „etnobotanice”. În numai trei ani, 1,9% dintre români încercaseră cel puţin o dată în viaţă aceste produse. „Creşterea explozivă a consumului de substanţe noi cu proprietăţi psihoactive (etnobotanice) este în mare parte rezultatul lipsei de voinţă politică a nivelul autorităţilor centrale şi locale în finanţarea şi susţinerea programelor de prevenire şi reducere a riscurilor asociate consumului de droguri”, spun specialiştii RHRN. Costul tratamentului HIV pentru o persoană se ridică la 500 euro pe lună Dacă în restul ţării au fost înregistrate numeroase urgenţe medicale, în Bucureşti situaţia a scăpat de sub control în momentul în care noile substanţe au început sa fie injectate: conform studiilor, rata de injectare a crescut de la 3 la 5-10 injectări pe zi. Lipsite de fonduri, programele de schimb de seringi au distribuit doar 900.000 de seringi în 2011 faţă de aproape 1,7 milioane seringi în 2009. Conform raportului lansat cu ocazia Zilei Mondiale Antidrog costul tratamentului HIV pentru o persoană se ridică la aproximativ 500 euro pe lună în timp ce costul distribuirii de seringi de unică folosinţă este de 450 euro pe an.Sursa: Adevarul

Loading...

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *