De ce Casa Alba considera pierduta Crimeea?

Administraţia Obama a dat de înţeles presei că i se pare foarte greu, în situaţia actuală, să evite ca regiunea autonomă Crimeea să cadă în mâinile Rusiei dacă Occidentul vrea să salveze independenţa restului ţării. Washingtonul nu mizează pe sprijinul aliaţilor europeni pentru a salva peninsula şi se concentrează pe protejarea restului Ucrainei, notează joi ziarul ABC.

Surse de la Casa Albă au subliniat pentru The New York Times că ultimele declaraţii ale preşedintelui rus Vladimir Putin reprezintă ‘o mică uşurare’, care lasă totuşi deschisă posibilitatea unei invazii în Crimeea şi anexarea ei la Federaţia Rusă. Moscova revendică peninsula Crimeea din motive strategice, istorice, dar şi datorită populaţiei ruse instalate aici. Vladimir Putin a declarat, fără să renunţe la tonul războinic, că ‘deocamdată’ Rusia nu consideră necesar să intervină în Ucraina de Vest, unde forţele proeuropene controlează puterea.

În Crimeea nu s-au detectat încă desfăşurări importante de noi batalioane ruseşti, care deţin deja de facto controlul asupra regiunii autonome. Potrivit The New York Times, Casa Albă nu mizează pe sprijinul aliaţilor europeni în confruntarea cu Moscova. UE, dependentă de gazul rus şi timorată, pare să se fi resemnat în acceptarea statu-quoul, oricare ar fi acesta.

obama-putinOk. Am pierdut Crimeea, dar restul Ucrainei este cu noi’, a declarat pentru publicaţia americană Ivo Daalder, primul ambasador al preşedintelui Obama la NATO şi preşedintele unui think-tank din Chicago.

Acest climat de resemnare la Casa Albă se combină cu practicarea discursului formal de avertizare şi ameninţare. Administraţia Obama a reamintit că are la dispoziţie o panoplie de sancţiuni politice şi financiare împotriva Moscovei, dacă Putin merge mai departe şi anexează Crimeea. În orice caz, mesajul exprimat de Washington a fost foarte clar: dacă va cădea Crimeea, trebuie salvat restul şi ‘nu vor exista concesii’.

Într-un editorial publicat săptămâna aceasta de ziarul ABC, intitulat ‘Umbra celui de-al treilea război mondial’, se notează că pe termen scurt adevărata ameninţare de escaladare a violenţelor în Ucraina nu vine de la actorii externi, ci chiar de la ucraineni, o naţiune divizată de linia de fractură pe care o trasează râul Nipru între Estul industrializat şi prorus şi Vestul rural şi cu influenţă europeană. Cu un guvern interimar, care a pierdut controlul asupra unei mari părţi a ţării, şi cu vistieria goală şi pericolul unui faliment iminent, ameninţarea unui conflict civil rămâne latentă şi ar putea interveni în orice moment.

Citeste si:  Moarte cumplită pentru o bloggeriță din Moldova. Inna a murit într-un accident rutier, la doar 27 de ani

În acest context critic, Putin a dat deja clar de înţeles că nu va ceda la imboldul său de a controla ceea ce consideră vecinătatea firească a Rusiei. Iar această fermitate este greu de gestionat de blocul occidental, care are nevoie de conversaţii îndelungate pentru aprobarea unui comunicat comun şi în cadrul căruia se impune treptat pragmatismul german ce pledează pentru negocieri pentru a debloca situaţia. Cancelarul german Angela Merkel a dat de înţeles încă de la început că privilegiază o soluţie diplomatică a conflictului ucrainean.

Deşi ameninţarea unui al treilea război mondial pare mai degrabă subiect de literatură ştiinţifico-fantastică, există o consecinţă îngrijorătoare pentru ceea ce ce se întâmplă la malul Mării Negre. ‘Toate acestea vor diminua şi mai mult puterea Occidentului’, spune analistul spaniol Félix Arteaga, reiterând astfel prorocirile lui Oswald Spengler şi Samuel P. Huntington şi pe care fostul agent al KGB Vladimir Putin vrea să le împlinească, conchide ABC. De pe Epoch Times

Loading...

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.