Armata Romaniei, un lux inutil pentru guvernanti?

Carta Albă a Apărării, un document aprobat de Executiv şi de CSAT, afirmă că armata României este extrem de vulnerabilă, circa 60% din echipamente sunt nefuncţionale, capacitatea de luptă este la un nivel critic, nivelul de instruire al militarilor este foarte slab, menţionează Valentin Vasilescu, pilot de aviaţie, fost comandant adjunct al Aeroportului Militar Otopeni.

Potrivit Cartei Albe a Apărării, o altă problemă la fel de gravă o constituie structura de forțe, calificată drept dezechilibrată, cu un sistem de comandă depășit, deşi ca urmare a aproape două decenii de restructurări permanente, armata a ajuns să fie compusă numai din militari cu statut de profesionişti, spre deosebire de anul 1990, când baza o constituiau tinerii care-şi satisfăceau stagiul militar obligatoriu.

Numai că pe 21 martie 2013, la postul România TV, Traian Băsescu îşi exprima în mod vehement o poziţie contrară celei expuse în Carta Albă a Apărării, anume că: „Armata română este organizată după standarde NATO, iar toţi generalii despre care vorbim din comandamentele de armă şi de la Statul Major General sunt oameni care au participat la reformarea armatei. Nu mai consideraţi armata NATO de astăzi ca fiind armata de la munci agricole de dinainte de revoluţie”. După părerea mea, starea incalificabilă pentru o armată NATO, descrisă de Carta Albă a Apărării se datorează şi următoarelor cauze:

1. Azi, România dispune de 70-80.000 de militari angajaţi pe bază de contract, spre deosebire de 1989, când armata română avea un efectiv de 300.000 de militari, cărora la mobilizarea generală li se adăugau 800.000 de paramilitari din Gărzile Patriotice şi de Tineret, toţi înarmaţi cu AK-47. Surplusul de peste 1 milion de arme AK-47 din depozite fiind disponibil pentru alimentarea războaielor civile de pe glob. De altfel, România este cunoscută drept unul din traficanţii de arme cei mai activi, lucru demonstrat cu probe chiar de Consiliul de Securitate al ONU.

2. Începând din 1997, gândirea militară a fost tabloidizată, constând într-o repetare la infinit a unor platitudini, de pe urma cărora n-a rezultat absolut nimic concret. Deşi a plouat cu teze de doctorat ale generalilor (avansaţi la apelul bocancilor) şi ale politicienilor (toţi avansaţi în rezervă, direct de la gradul de caporal la cele de colonel şi general), deveniţi în număr de aproape o mie, doctoranzi şi apoi „dottore” prin procedeul deja consacrat: copy/paste. O întreagă colecţie de poveşti SF în comparaţie cu soluţiile practice ale colonelului dr. ing. Cristian Crâmpiţă, pe tema înzestrării cu senzori de descoperire şi dirijare de ultimă generaţie, sisteme automatizate de comandă, control şi informaţii, precum şi cu armament inteligent, toate publicate în periodicele militare „Apărarea Patriei” şi „Viaţa Militară” de dinainte de decembrie 1989.

3. Singurul criteriu avut în vedere la nominalizarea în funcţie a actualului şef al Statului Major General este relaţia de rudenie cu familia Băsescu.

4. O altă cauză a fost generată de faptul că nimeni nu a cercetat penal sau administrativ, decizia de subminare a capacităţii de apărare a ţării, luată de Emil Constantinescu, prin scoaterea din dotarea armatei române a întregii brigăzi de rachete balistice R-17/ SCUD-B (împreună cu Frog-3 şi FROG-7), chipurile pentru ca România să fie primită în NATO. Care s-ar fi dovedit deosebit de eficiente asupra concentrărilor de blindate străine pe timpul debarcării lor pe litoralul Dobrogei, cu atât mai mult cu cât aceste rachete transportate de Mossad şi livrate rebelilor Unita din Angola, prin încălcarea embargoului ONU, au îmbogăţit anumiţi „băieţi deştepţi” din România. Anul acesta, India a prezentat la târgurile de armament racheta balistică cu rază scurtă de acţiune, Prahaar. Varianta pentru export se numeşte Pragati, are o bătaie de 150 km şi costă 3 milioane USD. Racheta R-17/ SCUD-B românească avea o rază de acţiune de 500 km şi o abatere probabilă de 20 m, fiind superioară la toate capitolele celei mai moderne rachete indiene.

5. Nu a existat încă o anchetă care să găsească vinovatul pentru anularea Programului de modernizare a celor 18 MiG-29 Sniper care ar fi trebuit să se desfăşoare la fabrica AEROSTAR din Bacău, începând din 2001. Program similar conversiei celor 12 F-16 second hand, pe care o realizează acum o firmă portugheză şi pentru care România plăteşte 628 de milioane de euro. La fel şi în cazul deciziei luate în anul 2004, de scoatere din înzestrare a aceloraşi avioane MiG-29 care-şi consumaseră doar 1/10 din resursa în ore de zbor.

rin urmare, corupţia a generat României, în ultimii 15 ani, vulnerabilităţi de securitate naţională la fel de mari ca şi proasta guvernare, reflectată de amplasarea scutului balistic american la Deveselu. În loc să închidă robinetele prin care s-au scurs până acum miliardele de euro de la armată, soluţiile propuse de Traian Băsescu şi Victor Ponta se rezumă la majorarea bugetului MApN cu 0,3% din PIB, până la 2% din PIB. Adică mai mulţi bani de la contribuabili, pentru distracţia aceloraşi „băieţi deştepţi”.

Notă: Toate informaţiile prezentate în articol aparţin autorului. Postul de radio Vocea Rusiei nu răspunde pentru ele.

Sursa: Vocea Rusiei

Daca ti-a placut articolul, te rugam sa dai un Like. Multumim!
Loading...

Related posts

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.