Așteptăm să se producă dezastrul?

Așteptăm să se producă dezastrul sau încercăm să prevenim? Este întrebarea la care autoritățile trebuie să răspundă după ce ultimele simulări au arătat că Buzăul este județul cel mai expus în cazul unui cutremur major.

Și exact după simulările care au arătat proporțiile dezastrului ce s-ar putea produce, pământul s-a cutremurat. În week end a fost cel mai mare cutremur din ultimii ani. A detensionat el plăcile tectonice amânând producerea unui seism mai mare sau din contră mișcarea tectonică recentă anunță una de intensitate mai mare? Răspunsurile la toate aceste întrebări au venit aseară în emisiunea Focus News de la Focus TV în care a fost dezbătut unul dintre cele mai arzătoare subiecte ale momentului: suntem pregătiți să facem față unui cutremur de proporții ?

Sâmbătă spre duminică,in week-end-ul trecut, întreaga regiune a fost zguduită de un cutremur de 5. 8 grade pe scara Richter. Cutremurul ne-a dat fiori reci nu doar pentru că l am simțit cu toții în miez de noapte, ci și pentru că recent autoritățile, bazîndu se pe studii, au dezvăluit că Buzăul, urmat de Vrancea, de Capitală și de alte județe din regiune vor fi grav afectate în caz de cutremur mare. Potrivit simulărilor, în cazul unui seism puternic, la Buzău ar fi avariate între 5 si 10 la sută din clădirile rezidențiale. Cele mai vulnerabile sunt, bineînțeles, clădirile încadrate în categoria celor cu risc seismic. La Buzau, sunt 44 de astfel de clădiri dintre care 17 sunt blocuri. În total, 1600 de oameni locuiesc în aceste imobile șubrede

Într o intervenție telefonică la emisiunea Focus News de la Focus Tv, Mircea Radulian, directorul științific al Institutului Național de Cercetare Dezvoltare pentru Fizica Pământului, a explicat ce clădiri sunt afectate de cutremurele mici și care ar putea cădea în caz de cutremur mare. Radulian a menționat că Buzăul se află pe linia de propagare a cutremurelor, dat fiind faptul că este situat în fața arcului carpatic, în condițiile în care, de cele mai multe ori, efectele cele mai mari sunt cele din afara zonei epicentrale. De asemenea, directorul știintific a explicat că, în cazul cutremurelor mari, sunt afectate clădirile mai înalte, iar în cazul cutremurelor mici cele cu mai puține etaje și casele.

Totodată, Mircea Radulian, directorul ştiinţific al Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului, a declaratcă este normal, ca la un anumit interval de timp, să apară astfel de cutremure moderate ca cel de sâmbătă noapte. Totodată, apariţia unui astfel de cutremur în România poate avea un efect benefic, întrucât se eliberează o parte din tensiunea seismică acumulată în zona Vrancea. Pe de altă parte, nimeni nu poate exclude producerea unei mișcări tectonice mari, în perioada următoare.

Mircea Radulian a mai zis că acest lucru este posibil întrucât detensionarea benefică, pe care o realizează un cutremur mic este aplicată doar pe o mică suprafață din zona Vrancea, puterea acestuia nefiind capabilă să acționeze asupra întregii suprafețe.

Cum un cutremur mare nu poate fi prevestit și indiferent de studii și aparatură nu poate fi prevăzut pentru a ne putea pune la adăpost, autoritățile au obligația să facă tot ce le stă în putință pentru a preveni un eventual dezastru și eventual pierderi de vieți omenești. Sunt atâtea clădiri care au nevoie urgent de reabilitare pentru că pot cădea la primul cutremur mai mare, însă pe lângă cele cunoscute deja de autorități mai sunt și altele, neexpertizate ori a căror stare s a degradat mult de la ultimele studii. Pentru ca toate aceste clădiri să nu devină, în caz de cutremur, capcane pentru cei care locuiesc în ele, autoritățile ar trebui să facă front comun și să demareze un program de reabilitare a imobilelor aflate în pericol. Președintele Consiliului Județean Buzău, Petre Emanoil Neagu, a precizat că ar trebui renunțat la practica de a trata doar efectele unor catastrofe, care a devenit o obișnuință și făcute presiuni asupra guvernului și parlamentului, pentru a lua măsuri preventive, în cazul unor județe cu risc major, cum este Buzăul.

Autoritățile municipale au epus în 2016 o adresă la Ministerul Dezvoltării prin care a fost solicitat sprijin, însă reacția de la centru, și mai ales ajutorul, nu au venit nici până acum. Viceprimarul Buzaului, Ionuț Apostu a menționat că Primăria Buzău a solicitat sprijinul guvernului în cazul acestui subiect încă din 2016, dar nu s-a realizat niciun progres în rezolvarea situației. Apostu a mai spus că în acest moment, din punct de vedere legal, primăria nici măcar nu poate aloca fonduri pentru expertiza clădirilor cu risc major, în caz de cutremur, în care locuiesc cele 1600 de persoane estimat a fi cel mai mult afectate.

Cutremurul resimțit în regiune week end ul trecut a fost cel mai mare din ultimii 14 ani. Deși nu au fost pagube, mișcarea tectonică ce ne a trezit în miez de noapte ne a adus aminte că un cutremur mare se poate produce oricand. – Autor: Cristina Sterian / SansaNews.ro

Loading...

Related posts

1 Comment

  1. Pingback: ULTIMA ORA: Cutremur CIUDAT în România, într-o zonă cu activitate seismică redusă

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Da-ne un Like!